37,317 matches
-
Tineri poeți” nu reușește să impună vreun nume. Evenimentele de la Târgu Mureș, din martie 1990, declanșate, conform revistei, de interzicerea frecventării de către români a unei farmacii, prilejuiesc redactorilor reportaje fulminante, cum sunt cele din numărul 4, grupate sub genericul România plânge, Mureșu-i în sânge, ori articolul de fond al numărului următor, Să ne închinăm la crucea de foc a adevărului, în care evenimentele sunt privite dintr-o perspectivă la fel de implicată. Al. Cistelecan redactează, la rubrica „Ce se aude, ce se vede
ALPHA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285310_a_286639]
-
manifestă a principelui era determinată de preferința pentru hiberbat, care ar avea un "mobil umanist"17, circulația acestei figuri, devenită un adevărat stilem în opera lui Cantemir, în scrisul românesc al secolelor XVII-XVIII, fiind restrânsă 18. Prin urmare, Dimitrie Cantemir, plângându-se, ca mai toți autorii epocii vechi, de posibilitățile limbii române, "brudie", de a exprima noțiuni abstracte, concepte sau pur și simplu subtilități, nuanțe, încearcă o reformă pe cont propriu sau își alcătuiește un stil livresc, în disonanță sau chiar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
își sprijină argumentația este, într-adevăr, grăitor, nemailăsând loc suspiciunilor. Căzut în capcana întinsă de Hameleon, Inorogul se vede prins între fălcile Corocodilului (care, să ne amintim, simbolizau, în unele reprezentări ale Judecății de Apoi, gura Iadului) și, în loc să-și plângă de milă, dă dovadă de o maximă demnitate și disponibilitate de a-și accepta cu liniște soarta. Fragmentul trădează o bună cunoaștere a unor dialoguri și scrisori ale lui Seneca, care ilustrau, la rândul lor, o adeziune la mai vechea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
întinse au cădzut, puterii vrăjmașului s-au vândut. Ce mângâiare i-au rămas? Nici una. Ce sprijeneală i-au rămas? Nici una. Ce priietin i să arată? Nici unul. Munți, crăpați, copaci, vă despicați, pietri, vă fărâmați! Asupra lucrului ce s-au făcut plângă piatra cu izvoară, munții puhoaie pogoară, lăcașele Inorogului, pășunele, grădinele, cernească-să, pălească-să, veștedzască-să, nu înflorească, nu înverdzască, nici să odrăslească, și pre domnul lor cu jele, pre stăpânul lor negrele, suspinând, tânguind, nencetat să pomenească. Ochiuri de cucoară, voi, limpedzi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
altă parte, crocodilul este un dușman al omului, pe care, în unele versiuni medievale, îl momește mimând suferința: Dar când voiește să mănânce om, întâi își trage capul și îl scoate de cealaltă parte a trupului și atunce șade și plânge pângăritul cu lacrămi prefăcute; și apoi îl mănâncă. Pentru aceasta și când vedem pre cineva că plânge cu fățărie, zicem că samănă crocodelului. Iar când vor să-l prinză oamenii, pun în undeță nadă carne de om mort de o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
suferința: Dar când voiește să mănânce om, întâi își trage capul și îl scoate de cealaltă parte a trupului și atunce șade și plânge pângăritul cu lacrămi prefăcute; și apoi îl mănâncă. Pentru aceasta și când vedem pre cineva că plânge cu fățărie, zicem că samănă crocodelului. Iar când vor să-l prinză oamenii, pun în undeță nadă carne de om mort de o înghite și să prinde"19. Leonardo da Vinci reținea, conspectând Fiore di virtú, aceeași trăsătură esențială, a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să prinde"19. Leonardo da Vinci reținea, conspectând Fiore di virtú, aceeași trăsătură esențială, a fățărniciei: " Această jivină îl înhață pe om și numaidecât îl omoară. Iar după ce l-a omorât, cu glas tânguios și cu șiroaie de lacrimi îl plânge; și după ce a isprăvit cu plânsul, cu nemăsurată cruzime îl sfâșie și îl mănâncă"20. Atracția reptilei pentru carnea de om pare a fi morbidă, de nestăpânit. În alte variante, mai vechi, crocodilul este un monstru perfect înarmat pentru a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sa dură, dar și de capacitatea de a viețui în două medii atât de diferite. Finalul fragmentului său marchează un climax studiat: "Dacă întâlnește un om, îl înghite întreg, așa că nu mai rămâne nimic din el. Dar după aceea îl plânge cât timp mai trăiește"21. Monstrul are, totuși, capacitatea de a deplânge fapta sa. După ce își umple pântecul, varsă lacrimi de regret. Ei bine, Crocodilul lui Cantemir pare a fi citit aceste bestiare medievale; el știe că are puterea de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Universitate a fost recunoscută oficial abia în 1231, existența ei este mult anterioară acestei date. Astfel, în 1155, când împăratul Frederic Barbarosa coboară în Italia, în apropierea orașului a fost întâmpinat de studenții și magiștrii din Bologna, care s-au plâns de numerose neajunsuri, dificultăți și vexațiuni la care erau supuși. Spirit cultivat, împăratul le-a emis un act prin care plasa studenții sub protecția imperială. „Acest act este un impresionant document, rarisim în genul său - în tot cursul istoriei -, de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
nebănuite asupra stării de siguranță și confort emoțional al copiilor sunt practici banale, a căror violență distructivă nu este sesizată decât uneori, de părinți. Sunt cunoscute amenințările educatoarelor: „dacă nu dormi, vine bau-bau!”sau uneori, mai rău, pentru copiii care plâng cerând să vină părinții să-i ia: „Dacă nu dormi, nu mai vin părinții să te ia!”. Grădinița reprezintă primul spațiu comunitar în care copilul iese din familie și este obligat să se adapteze, adică să-i deprindă regulile și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nevoii de celălalt pe care o creează durerea”(Tassain, 2003). Colectarea și interpretarea datelor Așa cum s-a prezentat mai sus, atitudinea personalului medical față de durere este relevantă și cu impact în actul medical. A acorda atenție durerii de care se plânge pacientul reprezintă un element esențial al respectului față de omul ajuns într-un moment de dificultate a vieții. Pentru a înțelege modul în care este privită durerea în sistemul de sănătate, am adresat un chestionar cu 16 întrebări, unui număr de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
depinde de starea psihică (5), femeile suportă mai bine durerea (4). Respondenții, cu excepția celor trei care cred că acuzele sunt corecte, subliniază aspectul de subiectivitate al durerii, aspect de regulă și tradițional neglijat în serviciile noastre medicale. 3. Când se plâng pacienții? întrebarea are variante de răspuns la alegere. Respondenții recunosc în cea mai mare măsură că acuzele pacienților sunt importante. Astfel ei aleg: „pacienții se plâng atunci când consideră că durerea e semn de boală”(8), „se plâng atunci când durerile sunt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
durerii, aspect de regulă și tradițional neglijat în serviciile noastre medicale. 3. Când se plâng pacienții? întrebarea are variante de răspuns la alegere. Respondenții recunosc în cea mai mare măsură că acuzele pacienților sunt importante. Astfel ei aleg: „pacienții se plâng atunci când consideră că durerea e semn de boală”(8), „se plâng atunci când durerile sunt foarte intense”(11), „se plâng atunci când apar dureri noi”(11). Apar însă și 14 alegeri care subliniază din nou subiectivitatea durerii: „depinde de persoană”și chiar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
3. Când se plâng pacienții? întrebarea are variante de răspuns la alegere. Respondenții recunosc în cea mai mare măsură că acuzele pacienților sunt importante. Astfel ei aleg: „pacienții se plâng atunci când consideră că durerea e semn de boală”(8), „se plâng atunci când durerile sunt foarte intense”(11), „se plâng atunci când apar dureri noi”(11). Apar însă și 14 alegeri care subliniază din nou subiectivitatea durerii: „depinde de persoană”și chiar un răspuns surprinzător de cinic, deși s ar putea să nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de răspuns la alegere. Respondenții recunosc în cea mai mare măsură că acuzele pacienților sunt importante. Astfel ei aleg: „pacienții se plâng atunci când consideră că durerea e semn de boală”(8), „se plâng atunci când durerile sunt foarte intense”(11), „se plâng atunci când apar dureri noi”(11). Apar însă și 14 alegeri care subliniază din nou subiectivitatea durerii: „depinde de persoană”și chiar un răspuns surprinzător de cinic, deși s ar putea să nu fie neobișnuit în atitudinea față de durere din serviciile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
noi”(11). Apar însă și 14 alegeri care subliniază din nou subiectivitatea durerii: „depinde de persoană”și chiar un răspuns surprinzător de cinic, deși s ar putea să nu fie neobișnuit în atitudinea față de durere din serviciile noastre medicale: „se plâng când vor să impresioneze”. 4. Care e răspunsul personalului medical? Răspunsurile sunt formulate și respondenții pot să aleagă: „întotdeauna le iau în considerare și caut explicația”(27), „le iau în considerare dacă consider că-s reale”(5), „le iau în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sunt și alte semne care să-mi indice cauza durerii”(4). Este remarcabil răspunsul majoritar la această întrebare și care contravine atitudinii față de durere conturate de răspunsurile anterioare. 5. Cât timp alocați discuției cu pacientul în legătură cu durerea de care se plânge? Răspunsurile nu sunt sugerate de chestionar și sunt lăsate la libera formulare a respondentului. Acestea sunt: „până mă lămuresc de caracteristicile și particularitățile acuzelor”(24); „15 minute”(5); „5 minute”(1); „până mă lămuresc de cauză”(10), „cât dorește să
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un înalt grad de profesionalism în relația cu pacientul, față de acuzele de durere ale acestuia. în realitate este foarte dificil, poate imposibil, să cuantifici timpul acordat pentru a asculta acuzele de durere ale pacientului. 6. Cui preferă pacientul să se plângă? Răspunsurile vin astfel: medicului (19), familiei (12), oricui îl ascultă (11), asistenței medicale (8), prietenilor (6), cunoștințelor (2). Pare interesant faptul că nu asistentelor medicale li se adresează în primul rând pacienții cu plângerile lor, ci mai ales medicilor. Acest
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sunt: da (22); nu (11). O treime din personalul medical nu cunoaște prevederile legale privind prescripția opiaceelor pentru durere. Putem considera că această lacună informațională se leagă de faptul că nu acordă o atenție prea mare durerii de care se plâng pacienții și nu simt nevoia să ia o măsură pentru a diminua suferința acestora. 12. Cine credeți că ar trebui să facă prescripții pentru durerile intense? Răspunsurile sunt la alegerea respondenților. Alegerile sunt: orice medic (16); neurologul sau psihiatrul (9
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
neglijare la abuz. Uneori, ei sunt abandonați de către părinți. Chiar dacă nu sunt abandonați dezvoltarea lor se petrece adesea într-o atmosferă de respingere continuă, uneori neconștientizată de părinți. O mamă cu doi copii vine în consultație pentru copilul mezin. Se plânge că este un copil dificil, cu comportamente agresive (uneori împotriva surioarei), un copil greu de mulțumit și, mai ales, că se masturbează. Copilul are vârstă de 3 ani. ̨ n povestea mamei este surprinzător și evident frontul comun ce îl
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se masturbează. Copilul are vârstă de 3 ani. ̨ n povestea mamei este surprinzător și evident frontul comun ce îl face cu celălalt copil, surioara cu doi ani mai mare, pentru a-l stăpâni, struni, pe copilul de care se plânge. Locul central, locul copilului perfect, aparține necondiționat primului copil. într-o întâlnire cu mama și cei doi copii, preferința inconștientă manifestată pentru primul copil merge de la preocuparea pentru confortul fetiței (îi dă jos paltonul ca să nu-i fie prea cald
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
seama de ceilalți și să-și stăpânească primele impulsuri. Când însă în numele educației și a principiilor bunei creșteri părinții devin excesiv de severi, limitativi și punitivi, nu mai vorbim despre educație, ci despre maltratare, abuz. Când un copil de vârstă mică plânge, iar îngrijitorul se uită la ceas și spune: „Nu, acum degeaba plângi. N-ai de ce, căci încă nu e momentul să te hrănesc!”și nu se apropie de copil pentru ca acesta „să nu învețe să-l exploateze”pe adult, respingerea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
educației și a principiilor bunei creșteri părinții devin excesiv de severi, limitativi și punitivi, nu mai vorbim despre educație, ci despre maltratare, abuz. Când un copil de vârstă mică plânge, iar îngrijitorul se uită la ceas și spune: „Nu, acum degeaba plângi. N-ai de ce, căci încă nu e momentul să te hrănesc!”și nu se apropie de copil pentru ca acesta „să nu învețe să-l exploateze”pe adult, respingerea adultului reprezintă un abuz și va avea consecințe serioase în dezvoltarea copilului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
legislative penalizează amenințarea. Amenințările pot fi prin cuvinte: „las' că vezi tu ce îți va face tata pentru asta!”, o amenințare pe care o auzi frecvent, mai ales în relație cu copiii mai mici. „îți face doamna doctor injecție dacă plângi!”, „îți taie popa limba dacă mai vorbești urât!”, „vine lupu!”, sunt aparent expresii nevinovate și adulții se amuză, în timp ce copiii se înspăimântă! Simțul umorului copilului este altul decât al adultului, este în acord cu nivelul lor de dezvoltare cognitivă. Spaima
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
scop, devine salutară comunicarea trăirilor sale către o altă persoană apropiată, dar soluția princeps este apelul la un specialist. Desigur, remontarea interioară a unei asemenea femei este posibilă, dar probabil că o parte din sinele ei profund va rămâne să plângă mereu. Avortul spontan, care survine într-un cuplu pregătit să-și asume cu bucurie și responsabilitate parentalitatea, este de regulă destabilizator, de unde și posibilitatea instalării, îndeosebi la mamă, în aproximativ trei luni a unui sindrom de stres posttraumatic ce reclamă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]