37,166 matches
-
târziu cauzează pagube însemnate culturilor. Un exemplu perfect l-a constituit fenomenul produs în noaptea de 21/22 mai 1952, cănd tot șesul pârâului Dobrovăț și majoritatea dealurilor joase au fost cuprinse de brumă și îngheț distrugător. În comuna Dobrovăț vânturile nu au frecvență și viteza prea mare, deoarece teritoriul comunei este bine adăpostit de dealuri înalte și majoritatea bine împădurite. Mai frecvente și cu viteze mai accentuate sunt vânturile ce bat dinspre nord-vest, nord și nord-est, urmate de cele care
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
au fost cuprinse de brumă și îngheț distrugător. În comuna Dobrovăț vânturile nu au frecvență și viteza prea mare, deoarece teritoriul comunei este bine adăpostit de dealuri înalte și majoritatea bine împădurite. Mai frecvente și cu viteze mai accentuate sunt vânturile ce bat dinspre nord-vest, nord și nord-est, urmate de cele care sufla dinspre sud-sud-est, care înscriindu-se pe culoarul văii pârâului Dobrovăț își accelerează viteza. Față de situația dinamicii atmosferei din zona orașelor Iași și Vaslui, perioadele când nu bate vântul
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
vânturile ce bat dinspre nord-vest, nord și nord-est, urmate de cele care sufla dinspre sud-sud-est, care înscriindu-se pe culoarul văii pârâului Dobrovăț își accelerează viteza. Față de situația dinamicii atmosferei din zona orașelor Iași și Vaslui, perioadele când nu bate vântul sunt mai dese (circa 36 % calm atmosferic anual). De aceea, aici numai în sectorul central și sudic al comunei se pot construi centrale eoliene (mori de vânt) Furtunile mari (vară) și viscolele puternice (iarnă) au frecvență și intensitate reduse. Precipitațiile
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
situația dinamicii atmosferei din zona orașelor Iași și Vaslui, perioadele când nu bate vântul sunt mai dese (circa 36 % calm atmosferic anual). De aceea, aici numai în sectorul central și sudic al comunei se pot construi centrale eoliene (mori de vânt) Furtunile mari (vară) și viscolele puternice (iarnă) au frecvență și intensitate reduse. Precipitațiile atmosferice au o cantitate medie de 550-650 mm anual, cu un maxim în luna iunie (96 mm) și un minim în luna martie (28,3 mm). Ploile
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
-lea, comuna făcea parte din plasa Braniștea a județului Iași și era formată din satele Holboca, Dancu, Valea Lungă, Rusenii Vechi, Rusenii Noi și Coada Stâncii, având în total 1455 de locuitori. În comună funcționau trei mori de apă, patru de vânt și trei de aburi, trei biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Copou a aceluiași județ, având 1942 de locuitori în satele Dancu, Cristești, Holboca, Orzeni, Ruseni și Valea Lungă. În 1950, comuna a fost transferată
Comuna Holboca, Iași () [Corola-website/Science/301284_a_302613]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Stavnic a județului Iași și era formată din satele Mogoșeștii Frumoasei, Mogoșeștii Gălăței, Budești, Mânjești și Vocotești, având în total 1947 de locuitori. În comună funcționau o moară de vânt, două de apă, două școli cu 101 elevi, și cinci biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Codru a aceluiași județ, având 2668 de locuitori în satele Budești, Mogoșești, Hadâmbu și Mânjești, și în cătunul Schitu Hadâmbu. În
Comuna Mogoșești, Iași () [Corola-website/Science/301293_a_302622]
-
a satului Muncelul de Sus. Climă: temperat-continentală cu influențe din estul continentului. Temperaturile medii în lunile iulie-august sunt de 19,9 °C, iar în lunile ianuarie-februarie de -4,9 °C; temperatura medie anuală e de 8,3 °C. Mișcările atmosferice: vânturile care bat pe teritoriul satului sunt: Crivatul ce bate din direcția NNE (vânt uscat ce spulberă zăpadă). Vântul de SV e un vânt cald ce topește zăpezile, iar un alt vânt din direcția SE, numit și Băltărețul, ce bate numai
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
medii în lunile iulie-august sunt de 19,9 °C, iar în lunile ianuarie-februarie de -4,9 °C; temperatura medie anuală e de 8,3 °C. Mișcările atmosferice: vânturile care bat pe teritoriul satului sunt: Crivatul ce bate din direcția NNE (vânt uscat ce spulberă zăpadă). Vântul de SV e un vânt cald ce topește zăpezile, iar un alt vânt din direcția SE, numit și Băltărețul, ce bate numai primăvară. Precipitațiile: au valoare medie anuală de 511mm. Ape: Pârâul Dragă, ce izvorăște
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
de 19,9 °C, iar în lunile ianuarie-februarie de -4,9 °C; temperatura medie anuală e de 8,3 °C. Mișcările atmosferice: vânturile care bat pe teritoriul satului sunt: Crivatul ce bate din direcția NNE (vânt uscat ce spulberă zăpadă). Vântul de SV e un vânt cald ce topește zăpezile, iar un alt vânt din direcția SE, numit și Băltărețul, ce bate numai primăvară. Precipitațiile: au valoare medie anuală de 511mm. Ape: Pârâul Dragă, ce izvorăște din partea de nord a satului
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
în lunile ianuarie-februarie de -4,9 °C; temperatura medie anuală e de 8,3 °C. Mișcările atmosferice: vânturile care bat pe teritoriul satului sunt: Crivatul ce bate din direcția NNE (vânt uscat ce spulberă zăpadă). Vântul de SV e un vânt cald ce topește zăpezile, iar un alt vânt din direcția SE, numit și Băltărețul, ce bate numai primăvară. Precipitațiile: au valoare medie anuală de 511mm. Ape: Pârâul Dragă, ce izvorăște din partea de nord a satului, din punctul numit Țărincuță, iar
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
medie anuală e de 8,3 °C. Mișcările atmosferice: vânturile care bat pe teritoriul satului sunt: Crivatul ce bate din direcția NNE (vânt uscat ce spulberă zăpadă). Vântul de SV e un vânt cald ce topește zăpezile, iar un alt vânt din direcția SE, numit și Băltărețul, ce bate numai primăvară. Precipitațiile: au valoare medie anuală de 511mm. Ape: Pârâul Dragă, ce izvorăște din partea de nord a satului, din punctul numit Țărincuță, iar debitul îi crește de la budăile de pe Dragă Mică
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
nivelul solului. Iarnă aceste păduri țin dos satului în fața viscolului din nord, fiindcă cea mai mare pădure e situată în partea de nord a satului și se întinde pe aproximativ întreaga lungime a satului. Astfel satul e protejat de uscatul vânt nordic. Primăvară, aceste păduri duc la o topire treptată a zăpezilor ce face ca terenurile să-și stocheze cu ușurință cantitatea necesară de apă. În Muncelul de Sus nu sunt țigani cum sunt în satele vecine, iar acest lucru i
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
de semne după care oamenii se ghidează. De exemplu își dau seama că va ploua după forfota furnicilor sau a direcției fumului, a zborului rândunelelor, a cântatului cucului în sat și nu în ultimul rând a direcției din care bate vântul. Un alt semn ce arată dacă anul e bun sau rău e cel de unde fulgera și tuna prima dată (apus sau răsărit). Se spune că apa din Muncel e așa de bună încât cine vine în sat și bea nu
Muncelu de Sus, Iași () [Corola-website/Science/301297_a_302626]
-
gleizat la baza lutos, luto-argilos pe depuneri aluvionare, cernoziomul de lunca slab aluvionat la suprafață, gleizat la baza depunerii aluvionare grele situate în partea centrală dintre râul Siret și mlaștină. Climă este temperat-continentală cu influențe asiatice mai mult evidente iarnă. Vânturile principale care bat pe teritoriul comunei sunt: crivatul, bate din direcția N-NE în perioada iernii. Vântul de Sud-Vest un vânt cald care topește zăpezile și Băltărețul care sufla din direcția S-SE numai primăvară. Principala apă care trece prin
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
baza depunerii aluvionare grele situate în partea centrală dintre râul Siret și mlaștină. Climă este temperat-continentală cu influențe asiatice mai mult evidente iarnă. Vânturile principale care bat pe teritoriul comunei sunt: crivatul, bate din direcția N-NE în perioada iernii. Vântul de Sud-Vest un vânt cald care topește zăpezile și Băltărețul care sufla din direcția S-SE numai primăvară. Principala apă care trece prin comună este râul Siret de la Nord la Sud pe o distanță de 4 km. A fost folosit
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
situate în partea centrală dintre râul Siret și mlaștină. Climă este temperat-continentală cu influențe asiatice mai mult evidente iarnă. Vânturile principale care bat pe teritoriul comunei sunt: crivatul, bate din direcția N-NE în perioada iernii. Vântul de Sud-Vest un vânt cald care topește zăpezile și Băltărețul care sufla din direcția S-SE numai primăvară. Principala apă care trece prin comună este râul Siret de la Nord la Sud pe o distanță de 4 km. A fost folosit pentru irigații. În anii
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Fundurile a județului Vaslui și era formată doar din satul de reședință, cu 2355 de locuitori. În sat existau două biserici, o școală și mai multe mori de vânt. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Suhulețu, formată din satele Suhulețu, Găureni și Brașovnița, având 1246 de locuitori. Existau și aici două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Suhulețu
Comuna Tansa, Iași () [Corola-website/Science/301311_a_302640]
-
la Oțeleni și mai departe în județul Neamț la Bâra, Stănița, înapoi în județul Iași la Dagâța și mai departe în județul Vaslui la Băcești (unde se termină în DN15D). Zona se caracterizează prin ierni reci și veri calde, cu vînturi neregulate, mai ales din direcția nord-vest și nord iarna, și sud, sud-est primăvara, precum și prin ploi bogate la începutul verii. Temperatura medie anuală a aerului are valori cuprinse între 8,3 °C - 9 °C. Suma medie a precipitațiilor este de
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
toamnă. Aici se află și suprafețe restrînse cu exces de umiditate. Pe versanții cu expoziție nordică se întîlnește un microclimat mai rece și cu precipitații mai bogate. Platourile înalte au o temperatura medie anuală mai scăzută și sînt afectate de vînturi puternice. Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Strunga aparține bazinului superior al Bahluiețului (partea de nord-est) și bazinul mijlociu al Siretului (partea de sud-est). Alimentarea apelor curgătoare se face atît din apa provenită din scurgerea de pe suprafața teritoriului în timpul
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
valori medii de -2.8 °C, iar cea mai călduroasă este luna iulie când temperatura medie ajunge în jur de +21 °C. Deși aici o influență deosebită are masivul muntos, localitatea fiind așezată de-a lungul văilor înguste și adânci, vântul predominant în decursul întregului an este cel din direcția sud - est (frecvența sa este de 3,1...) deși în timpul verii predominant este vântul din nord - vest . Frecvența maximă a vântului din direcția sud - est este în luna noiembrie iar în
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
aici o influență deosebită are masivul muntos, localitatea fiind așezată de-a lungul văilor înguste și adânci, vântul predominant în decursul întregului an este cel din direcția sud - est (frecvența sa este de 3,1...) deși în timpul verii predominant este vântul din nord - vest . Frecvența maximă a vântului din direcția sud - est este în luna noiembrie iar în luna iulie este minimă. În iulie frecvența mai mare o are vântul din direcția nord-vest . Viteza medie a vântului este de 3 m
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
localitatea fiind așezată de-a lungul văilor înguste și adânci, vântul predominant în decursul întregului an este cel din direcția sud - est (frecvența sa este de 3,1...) deși în timpul verii predominant este vântul din nord - vest . Frecvența maximă a vântului din direcția sud - est este în luna noiembrie iar în luna iulie este minimă. În iulie frecvența mai mare o are vântul din direcția nord-vest . Viteza medie a vântului este de 3 m/sec. În luna noiembrie, în celelalte luni
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
frecvența sa este de 3,1...) deși în timpul verii predominant este vântul din nord - vest . Frecvența maximă a vântului din direcția sud - est este în luna noiembrie iar în luna iulie este minimă. În iulie frecvența mai mare o are vântul din direcția nord-vest . Viteza medie a vântului este de 3 m/sec. În luna noiembrie, în celelalte luni fiind cuprinsă între 1,8-2,7 m/sec. Din datele existente în arhivele primăriei comunei Nădrag reies următoarele: cantitatea medie anuală pe
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
în timpul verii predominant este vântul din nord - vest . Frecvența maximă a vântului din direcția sud - est este în luna noiembrie iar în luna iulie este minimă. În iulie frecvența mai mare o are vântul din direcția nord-vest . Viteza medie a vântului este de 3 m/sec. În luna noiembrie, în celelalte luni fiind cuprinsă între 1,8-2,7 m/sec. Din datele existente în arhivele primăriei comunei Nădrag reies următoarele: cantitatea medie anuală pe perioada 1896-1915 și 1921-1955 este de circa
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
datorită termoreglării (dilatarea sau comprimarea capilarelor, transpirația) temperatura este constantă. Multe mamifere s-au adaptat la mediile lor de viață, creându-și metode mai ușoare de termoreglare. Iepurele de deșert își folosește urechile pentru a răci sângele, elefanții își fac vânt cu ajutorul urechilor pe când animalele care trăiesc la Poli înmagazinează grăsimea, au extremitățile mai mici și blana mai deasă. Majoritatea mamiferelor nasc pui vii, complet dezvoltați. Există însă și excepții, precum monotremele (care se reproduc prin ouă) și marsupialele (care nasc
Mamifer () [Corola-website/Science/300071_a_301400]