34,936 matches
-
Veniturile recurente sunt un obiectiv dezirabil pentru orice afacere. Cercetări suplimentare ale IDC au arătat ca veniturile recurente asigura cotari mai ridicate ale companiei, care pot aduce beneficii precum condiții mai bune de împrumut și o valoare mai mare pentru investitori. În ceea ce privește serviciile de tip SaaS (Software aș a Service), PaaS (Platform aș a Service), IaaS (Infrastructure aș a Service), alături de toate serviciile profesionale și gestionate din aria tehnologiei cloud (atât publice, cât și private), precum și software-ul și hardware-ul
Serviciile de Cloud, principalul factor de creștere în piața de ITC pentru restul deceniului () [Corola-website/Journalistic/101328_a_102620]
-
nr. 58/1998 privind organizarea și desfășurarea activității de turism în România. Potențialul pe piața de turism în urma implementării acestei măsuri are în vedere suma de 5 miliarde de euro. Inițiativele aflate în curs de implementare și elaborare vizează Legea investitorului individual - Business Angel, Legea incubatoarelor de afaceri, Legea privind finanțările participative - crowdfunding, Legea privind mediatorul de credite pentru IMM-uri, precum și Banca pentru Dezvoltare pentru IMM-uri. Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Florin Jianu a anunțat în
Florin Jianu () [Corola-website/Science/331451_a_332780]
-
Ivanov). Singurul care încerca să destructureze gruparea infracțională este vârstnicul șef de post din comună, Hogaș. Filmul începe odată cu venirea lui Roman în sat pentru a definitiva vânzarea terenului, în schimbul unei sume de circa 300.000 de euro către un investitor ce dorea deschiderea unui complex turistic pe malul Dunării. Concomitent, într-un eleșteu iese la iveală o labă de picior uman. Roman este primit de Nea Epure, o cunoștință a bunicului său, Nea Alecu, și face cunoștință cu Poliția, cățeaua
Câini (film) () [Corola-website/Science/336923_a_338252]
-
înainte de finalizare din cauza lipsei fondurilor sau a schimbărilor istorice sau politice. Primele mențiuni despre ideea unui canal între Dunăre și București datează din anul 1864, când un trimis al lui Alexandru Ioan Cuza la Paris comunica propunerea unui grup de investitori francezi de a canaliza Dâmbovița „de la București și chiar mai sus spre Oltenița” și de a înființa o companie de navigație. Primul proiect real a fost inițiat în anul 1880 de către inginerul Nicolae Cucu, care a realizat o schiță pentru
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
proiectant. Din cauza unor nereguli contractuale semnalate de Uniunea Europeană, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare, Fondul Monetar Internațional, dar și de societatea civilă, în perioada ianuarie-martie 2005 s-a realizat o analiză a clauzelor contractuale. Acestea au fost renegociate cu reprezentanții investitorului în perioada mai-decembrie 2005, perioadă care s-a încheiat cu un amendament la contract. Datorită negocierilor, anul 2005 nu a adus niciun progres în evoluția lucrărilor. În februarie 2006 a fost prelungit termenul de finalizare din decembrie 2012 până în decembrie
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
Area. În această categorie sunt incluse țări precum România, Bulgaria, Ungaria, Spania, Italia, Franța, Germania, Suedia, Marea Britanie și multe altele. În 2013 echipa s-a mărit odată cu venirea lui Greg Kidd, un consultat și expert financiar pentru mai ulte companii, investitor în platforma de social media Twitter și fondator a Management Services Corporation. Greg Kidd a oferit sfaturi cu privire la dezvoltarea ulterioară a TransferGO. Tot în 2013 compania a primit premiul '2013 Most Innovative Business Talent Award' din partea portalului de știri din
TransferGo () [Corola-website/Science/337032_a_338361]
-
de capital de risc, inclusiv Nexus Venture Partners, Fondatorii Fondului, DN Capital, General Catalyst Partners, si Bessemer Venture Partners. În 2010, o mare parte a societății a fost achiziționat de grupul Sud-African de media a grupului Naspers, care a cumpărat investitorii existenți. Înainte de a Naspers pentru investiții, OLX-au ridicat 30 de milioane de dolari.
OLX () [Corola-website/Science/337474_a_338803]
-
James Beeland „Jim” Rogers Jr. (n. 19 octombrie 1942, Baltimore, Maryland, Statele Unite ale Americii) este un om de afaceri, investitor și scriitor american. a avut prima slujbă la vârsta de cinci ani, strângând sticlele goale de pe stadioane, după meciurile de baseball. La terminarea lice-ului a obținut o bursă la Yale, unde a fost cârmaci al echipei de canotaj. Ulterior, a
Jim Rogers () [Corola-website/Science/336475_a_337804]
-
Wall Street. Este co-fondator al "", în parteneriat cu George Soros, dar ulterior vederile celor doi nu au mai coincis și au decis să-și separe drumurile. În următorii zece ani, Rogers a făcut avere și și-a consolidat reputația de investitor. La 37 de ani a decis să renunțe la serviciul de zi cu zi, dar a continuat să fie deosebit de activ. Pe lângă administrarea pro-priului portofoliu, a fost profesor de finanțe la Școala de Afaceri a și a făcut o călătorie
Jim Rogers () [Corola-website/Science/336475_a_337804]
-
la Școala de Afaceri a și a făcut o călătorie în jurul lumii, pe motocicletă, parcurgând peste 160 000 de kilometri, pe șase continente, și intrând, cu această expediție, în . Această călătorie a făcut obiectul primei sale cărți, "Investment Biker (Motociclistul investitor)." Au urmat alte titluri de succes: "Hot Commodities" ("Mărfuri la mare căutare"), "Adventure Capitalist (Capitalistul aventurier), A Bull in China (Un taur în China), A Gift to My Children (Un dar pentru copiii mei)." În perioada 1999-2002 a întreprins o
Jim Rogers () [Corola-website/Science/336475_a_337804]
-
lux. Acesta rămâne astăzi unul dintre puținele hoteluri de lux independente din Franța. Proprietarul dorește, de asemenea, ca hotelul să rămână francez și a refuzat prin urmare cumpărarea să de către sultanul din Brunei, Bill Gates și, mai recent, de niște investitori marocani care au spus: „Nous achetons, le prix importe peu” (în ). În activitatea de pregătire a centenarului hotelului Negresco, în 2012, au fost realizate lucrări importante care au necesitat închiderea hotelului în perioada 4 ianuarie - 1 iulie 2010. În această
Hotelul Negresco () [Corola-website/Science/336527_a_337856]
-
sunt supuse avizării și autorizării securității la incendiu conform metodologiei elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și aprobate prin ordin al ministerului administrației și internelor. În România pentru clădiri și construcții care necesită aviz de securitate la incendii, investitorul trebuie să întocmească o documentație tehnică ”scenariu de securitate la incendiu” și împreună cu o serie de acte le depune la Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență. Inspectorii din cadrul Inspecției de Prevenire a Incendiilor verifică documentația tehnică iar dacă documentația corespunde
Protecția împotriva incendiilor () [Corola-website/Science/333455_a_334784]
-
incendiu” și împreună cu o serie de acte le depune la Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență. Inspectorii din cadrul Inspecției de Prevenire a Incendiilor verifică documentația tehnică iar dacă documentația corespunde se eliberează avizul de securitate la incendiu. La terminarea lucrărilor investitorul are obligația solicitării de autorizație de securitate la incendii ,iar dacă după verificarea în teren de către cadrele de prevenire a incendiilor din cadrul inspectoratului s-a executat corect lucrarea și s-au respectat prevederile legale se eliberează autorizația de securitate la
Protecția împotriva incendiilor () [Corola-website/Science/333455_a_334784]
-
fost Ricky Dandel, Cătălin Măruța și Florentina Satmari. În aprilie 2013, fondatorii Festivalului Callatis au înființat Asociația Callatis Fest Marea Neagră care și-a propus să relanseze festivalul Callatis cu scopul de a menține Mangalia în topul preferinței turiștilor și a investitorilor, în zona de sud a litoralului românesc. În vara lui 2013, între 22 și 25 august, Asociația Callatis Fest Marea Neagră a organizat festivalul sub numele de Callatis Fest împreună cu Aldini Turism, Aldaco Film, Asociația de turism Sudul litoralului și Astra
Festivalul Callatis () [Corola-website/Science/329989_a_331318]
-
săptămână, Strauss Zelnick, director general la Take-Two Interactive, a declarat că "L.A. Noire" a fost „o lansare cu succes”, iar ei „au toate motivele să creadă că "L.A. Noire" poate fi o serie bună pentru companie”. În timpul unei întruniri a investitorilor din noiembrie 2011, Zelnick a reiterat importanța jocului pentru Take-Two, menționând faptul că jocul a devenit „o franciză importantă pentru companie”. A anunțat că a fost „cea mai de succes lansare nouă” a Take-Two din anul fiscal anterior, devenind o
L.A. Noire () [Corola-website/Science/331196_a_332525]
-
în Peru pentru primul job după terminarea facultății. Tuschman s-a întors la Stanford în 2004 pentru un doctorat în antropologie evoluționistă. În Peru, Tuschman a lucrat ca executiv pe operațiuni, făcând consultanță pe riscul politic, servind cei mai mari investitori străini din țară. Lucrând în zonele de conflict ale Shining Path, acest lucru l-a expus la un extremism ideologic, ceea ce i-a deschis interesul spre orientarea politică. În timp ce se afla în Peru, Tuschman a lucrat, de asemenea, pentru prima
Avi Tuschman () [Corola-website/Science/334099_a_335428]
-
partidului de la putere s-ar schimba și nomenclatura decretată de opoziția infamă, așa cum se procedează cu botezarea străzilor bucureștene, studiul cartografiei lunare ar prezenta reale dificultăți pentru amatorii selenografi”". Este scoasă în evidență, de asemenea, acapararea resurselor țării de către lacomii investitori străini: "„În lumina intensă a celor câteva secunde, recunoscui jos, sub mine, orașul Câmpina, cu imensele-i cisterne de petrol și sondele sale urcând din Prahova până în vârf de munte, sugând la sute de metri păcură neagră ca iadul, scuipând
Un român în Lună () [Corola-website/Science/334389_a_335718]
-
Londra. Construcția CCE&HR a fost întârziată pentru mai bine de un deceniu, cât a fost căutată finanțarea. în 1900 a devenit o subsidiară a (UERL), controlată de finanțistul american Charles Yerkes. UERL a strâns rapid banii, în special de la investitori străini. Au fost planificate mai multe rute, dar mai multe din acestea au fost respinse de Parlament. Planurile pentru tunele pe sub au fost autorizate în pofida opoziției multor rezidenți care considerau că va fi afectată ecologia regiunii. Când a fost deschisă
Calea ferată Charing Cross, Euston și Hampstead () [Corola-website/Science/335103_a_336432]
-
ferată subterană din Londra, City and South London Railway (C&SLR), iar serviciile celor două au fost reunite în cadrul unei linii a London Underground, numită într-un final . Încă din primul an după deschidere a devenit evident pentru conducere și investitori că estimările de trafic pentru CCE&HR și celelalte linii ale UERL fuseseră prea optimiste. În ciuda integrării și cooperării cu alte căi ferate subterane, precum și în ciuda extinderilor ulterioare, CCE&HR era într-o poziție financiară dificilă. În 1933 CCE&HR
Calea ferată Charing Cross, Euston și Hampstead () [Corola-website/Science/335103_a_336432]
-
august 1893 ca "Charing Cross, Euston, and Hampstead Railway Act, 1893". Deși compania avea permisiunea de a construi calea ferată, ea nu beneficia încă de fondurile necesare construcției. CCE&HR nu era singura în această situație: patru alte companii căutau investitori - Calea ferată Baker Street & Waterloo (BS&WR), (W&CR), (GN&CR) (cele trei companii care ceruseră aprobarea în 1892), precum și (CLR, care primise aprobarea în 1891). Doar W&CR, care avea cea mai scurtă linie și era susținută de cu
Calea ferată Charing Cross, Euston și Hampstead () [Corola-website/Science/335103_a_336432]
-
cea mai scurtă linie și era susținută de cu un dividend garantat a fost capabilă să facă rost de fonduri fără probleme. Pentru CCE&HR și restul companiilor, a doua parte a deceniului a reprezentat un efort pentru a găsi investitori într-o piață neinteresată. O ofertă de acțiuni în aprilie 1894 a eșuat, iar în decembrie 1899 doar 451 din cele 177.600 acțiuni de £10 fuseseră vândute către 8 investitori. Ca majoritatea legislației de acest tip, legea din 1893
Calea ferată Charing Cross, Euston și Hampstead () [Corola-website/Science/335103_a_336432]
-
a deceniului a reprezentat un efort pentru a găsi investitori într-o piață neinteresată. O ofertă de acțiuni în aprilie 1894 a eșuat, iar în decembrie 1899 doar 451 din cele 177.600 acțiuni de £10 fuseseră vândute către 8 investitori. Ca majoritatea legislației de acest tip, legea din 1893 impunea o limită de timp pentru exproprieri și strângerea capitalului. Pentru a menține posibilitatea realizării liniei, CCE&HR a propus o serie de legi ce prelungeau această limită. Acestea au fost
Calea ferată Charing Cross, Euston și Hampstead () [Corola-website/Science/335103_a_336432]
-
această limită. Acestea au fost aprobate prin legile "Charing Cross Euston and Hampstead Railway Act "din" 1897", "1898", "1900", și"1902". Un contractor a fost ales în 1897, dar fondurile nu erau disponibile și lucrările nu au început. În 1900, investitori străini au salvat CCE&HR: magnatul american Charles Yerkes, care câștigase din dezvoltarea sistemului de tramvaie din Chicago în anii 1880 și 1890, a văzut oportunitatea unor investiții similare în Londra. Odată cu achiziția CCE&HR în septembrie 1900 pentru £100
Calea ferată Charing Cross, Euston și Hampstead () [Corola-website/Science/335103_a_336432]
-
HR și celelalte companii sub controlul său, Yerkes a înființat UERL pentru a strânge fondurile necesare pentru realizarea tunelelor și electrificarea MDR, care funcționa cu locomotive cu abur. UERL a fost capitalizată cu £5 milioane, majoritatea acțiunilor fiind vândute unor investitori străini. Au urmat și alte oferte de acțiuni ce au adunat în total £18 milioane (aproximativ 1,73 miliarde de lire în banii de astăzi) ce urmau să fie folosiți în toate proiectele UERL. În timp ce strângea banii, CCE&HR a
Calea ferată Charing Cross, Euston și Hampstead () [Corola-website/Science/335103_a_336432]
-
în 2013 și 2014 a primit câte un premiu "Digiday Publishing Award" la categoria "Best Monetization Technology for a Publisher" (cea mai bună tehnologie pentru monetizare pentru un publicist). Până în 2013, compania reușise să adune 12 milioane de dolari din partea investitorilor. În martie 2014, LiveRail a devenit principalul furnizor de reclame video pe internet pe piața din SUA, depășind competitorul AOL și atingând o audiență de 187,8 milioane de utilizatori care au vizionat reclamele furnizate prin sistemul companiei. Pe 2
LiveRail () [Corola-website/Science/331770_a_333099]