38,366 matches
-
Brussel; "Chestii tipărite", Galeria Posibilă, București; I am not Exotic I am Exhausted” Basel Kunsthalle; “States of Mind. Lia&Dan Perjovschi”, Nasher Museum of Art at Duke University; “Perjovschi”, Vanabbe Museum Eindhoven; “On the other hand”, Portikus, Frankfurt; "Black&White" Muzeul de artă modernă MOMA Varșovia; "The power of Doubt" Muzeul Colecțiilor al Fundației ICO Madrid; "Survival festival" Riga; "Dublin Contemporary" Bienala de artă Dublin; Bienala de artă Algier; “Project Europa” Harn Museum of Art, University of Florida Gainesville; “Focus Lodz
Dan Perjovschi () [Corola-website/Science/316131_a_317460]
-
I am Exhausted” Basel Kunsthalle; “States of Mind. Lia&Dan Perjovschi”, Nasher Museum of Art at Duke University; “Perjovschi”, Vanabbe Museum Eindhoven; “On the other hand”, Portikus, Frankfurt; "Black&White" Muzeul de artă modernă MOMA Varșovia; "The power of Doubt" Muzeul Colecțiilor al Fundației ICO Madrid; "Survival festival" Riga; "Dublin Contemporary" Bienala de artă Dublin; Bienala de artă Algier; “Project Europa” Harn Museum of Art, University of Florida Gainesville; “Focus Lodz. From the Square of Independence to the Square of Freedom
Dan Perjovschi () [Corola-website/Science/316131_a_317460]
-
reprezentând 97,45% din populația localității . Prin Decizia nr. 133 din 2 martie 1995, Rada Supremă a Ucrainei a schimbat denumirea satului din cea de Dubivka în cea purtată anterior de Oprișeni . În anul 2003 a fost înființat în sat Muzeul de Arheologie și Etnografie "Maximilian Hacman". În prezent, satul are 2.408 locuitori, preponderent români. Satul are mai multe întreprinderi agricole, întreprinderi private și unități comerciale, precum și școli de meserii și o școală generală medie (de nivel I-III). În
Oprișeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316169_a_317498]
-
instituție particulară frecventată de elevi și studenți excluși, pe motive rasiale, din școlile de stat. După război organizează expoziția „Muncă și artă” la care, alături de artiști consacrați, expun și o parte din elevii săi. este numit, în 1949, Director al Muzeului de Artă al României și profesor universitar la Institutul de Artă Plastică „Nicolae Grigorescu” din București, unde va preda până în 1951. Se stinge din viață în 1971, la București. Creația de tinerețe a lui Maxy stă sub semnul constructivismului, dar
M. H. Maxy () [Corola-website/Science/316165_a_317494]
-
trupele sovietice au început să se retragă. În semn de prețuire a eroismului său, la 27 aprilie 1964, autoritățile sovietice au dat numele locotenentului Kiril Alekseev pichetului de grăniceri de la Șipotele Sucevei. În localitatea unde a murit, s-a înființat Muzeul memorial "Kiril Alekseev", unde au fost expuse fotografii din luptele din regiune, ziare care descriu luptele purtate, obuze, uniforme militare, fotografii ale lui Kiril Alekseev. În fața muzeului s-a construit un bust din bronz al grănicerului sovietic erou.
Kiril Alekseev () [Corola-website/Science/316173_a_317502]
-
de grăniceri de la Șipotele Sucevei. În localitatea unde a murit, s-a înființat Muzeul memorial "Kiril Alekseev", unde au fost expuse fotografii din luptele din regiune, ziare care descriu luptele purtate, obuze, uniforme militare, fotografii ale lui Kiril Alekseev. În fața muzeului s-a construit un bust din bronz al grănicerului sovietic erou.
Kiril Alekseev () [Corola-website/Science/316173_a_317502]
-
Casa Sturdza) a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, la numărul 1447, cu denumirea "Casa Sturza", având codul LMI . Palatul se află în prezent în curtea Liceului Agricol "Mihail Kogălniceanu" din Miroslava, aici funcționând Muzeului Etnografic al Agriculturii Moldovei și biblioteca școlii. Palatul Sturdza de la Miroslava a fost construit la începutul secolului al XIX-lea de către familia boierului moldovean Vasile Beldiman. În această clădire a fost deschis la 24 octombrie 1831 Institutul de Educație pentru
Palatul Sturdza de la Miroslava () [Corola-website/Science/316195_a_317524]
-
parcurile și toate dependințele, acestea devenind proprietatea Școlii agricole. În septembrie 1974, Școala superioară de agricultură s-a transformat în Liceul Agroindustrial Miroslava, redenumit în mai 1991 ca Grupul Școlar Agricol "Mihail Kogălniceanu". În prezent, în această clădire este amenajat Muzeul Etnografic al Agriculturii Moldovei și biblioteca Liceului Agricol "Mihail Kogălniceanu" din Miroslava. Muzeul a fost deschis în mai 1980, după șase ani de acumulări intensive, cu concursul specialiștilor de la Muzeul Etnografic al Moldovei - Complexul Iași. El a funcționat ani de
Palatul Sturdza de la Miroslava () [Corola-website/Science/316195_a_317524]
-
superioară de agricultură s-a transformat în Liceul Agroindustrial Miroslava, redenumit în mai 1991 ca Grupul Școlar Agricol "Mihail Kogălniceanu". În prezent, în această clădire este amenajat Muzeul Etnografic al Agriculturii Moldovei și biblioteca Liceului Agricol "Mihail Kogălniceanu" din Miroslava. Muzeul a fost deschis în mai 1980, după șase ani de acumulări intensive, cu concursul specialiștilor de la Muzeul Etnografic al Moldovei - Complexul Iași. El a funcționat ani de zile în doar trei săli ale Palatului Sturza, iar astăzi este extins în
Palatul Sturdza de la Miroslava () [Corola-website/Science/316195_a_317524]
-
Agricol "Mihail Kogălniceanu". În prezent, în această clădire este amenajat Muzeul Etnografic al Agriculturii Moldovei și biblioteca Liceului Agricol "Mihail Kogălniceanu" din Miroslava. Muzeul a fost deschis în mai 1980, după șase ani de acumulări intensive, cu concursul specialiștilor de la Muzeul Etnografic al Moldovei - Complexul Iași. El a funcționat ani de zile în doar trei săli ale Palatului Sturza, iar astăzi este extins în 12 camere, dintre care unele de foarte mari dimensiuni, ocupând practic în întregime palatul menționat . În muzeu
Palatul Sturdza de la Miroslava () [Corola-website/Science/316195_a_317524]
-
Muzeul Etnografic al Moldovei - Complexul Iași. El a funcționat ani de zile în doar trei săli ale Palatului Sturza, iar astăzi este extins în 12 camere, dintre care unele de foarte mari dimensiuni, ocupând practic în întregime palatul menționat . În muzeu sunt expuse piese de mare interes și valoare pentru ilustrarea universului artistic și utilitar al țăranului român din centrul Moldovei, grupate în șase secții distincte și anume: În prezent, edificiul are nevoie de reparații capitale, existând deja fisuri în pereți
Palatul Sturdza de la Miroslava () [Corola-website/Science/316195_a_317524]
-
Casa memorială „Dimitrie Anghel” de la Cornești a fost un muzeu memorial înființat în casa în care s-a născut și a trăit poetul simbolist Dimitrie Anghel (1872-1914) în satul Cornești din comuna Miroslava (județul Iași). Casa memorială „Dimitrie Anghel” de la Cornești (sau Casa Anghel) a fost inclusă pe Lista monumentelor
Casa memorială Dimitrie Anghel de la Cornești () [Corola-website/Science/316194_a_317523]
-
În această casă s-a născut la data de 16 iulie 1872 Dimitrie Anghel, „poetul florilor”. El a trăit primii ani ai copilăriei la conacul părintesc, înconjurat de o grădină plină de flori. În anul 1971, a fost amenajat un muzeu în casa în care s-a născut poetul , muzeu ce aparținea de Muzeul Literaturii Române din Iași. În muzeu erau expuse manuscrise, reviste, ediții de poezii, fotocopii, cărțile poetului Dimitrie Anghel (1872-1914). În perioada comunistă, Casa memorială „Dimitrie Anghel” de la
Casa memorială Dimitrie Anghel de la Cornești () [Corola-website/Science/316194_a_317523]
-
16 iulie 1872 Dimitrie Anghel, „poetul florilor”. El a trăit primii ani ai copilăriei la conacul părintesc, înconjurat de o grădină plină de flori. În anul 1971, a fost amenajat un muzeu în casa în care s-a născut poetul , muzeu ce aparținea de Muzeul Literaturii Române din Iași. În muzeu erau expuse manuscrise, reviste, ediții de poezii, fotocopii, cărțile poetului Dimitrie Anghel (1872-1914). În perioada comunistă, Casa memorială „Dimitrie Anghel” de la Cornești figura pe hărțile turistice ca un important loc
Casa memorială Dimitrie Anghel de la Cornești () [Corola-website/Science/316194_a_317523]
-
Anghel, „poetul florilor”. El a trăit primii ani ai copilăriei la conacul părintesc, înconjurat de o grădină plină de flori. În anul 1971, a fost amenajat un muzeu în casa în care s-a născut poetul , muzeu ce aparținea de Muzeul Literaturii Române din Iași. În muzeu erau expuse manuscrise, reviste, ediții de poezii, fotocopii, cărțile poetului Dimitrie Anghel (1872-1914). În perioada comunistă, Casa memorială „Dimitrie Anghel” de la Cornești figura pe hărțile turistice ca un important loc de vizitat din afara municipiului
Casa memorială Dimitrie Anghel de la Cornești () [Corola-website/Science/316194_a_317523]
-
primii ani ai copilăriei la conacul părintesc, înconjurat de o grădină plină de flori. În anul 1971, a fost amenajat un muzeu în casa în care s-a născut poetul , muzeu ce aparținea de Muzeul Literaturii Române din Iași. În muzeu erau expuse manuscrise, reviste, ediții de poezii, fotocopii, cărțile poetului Dimitrie Anghel (1872-1914). În perioada comunistă, Casa memorială „Dimitrie Anghel” de la Cornești figura pe hărțile turistice ca un important loc de vizitat din afara municipiului Iași. După cum își amintesc unii săteni
Casa memorială Dimitrie Anghel de la Cornești () [Corola-website/Science/316194_a_317523]
-
toate detaliile originare de construcție și decorație, iar tencuielile exterioare și interioare să fie executate numai cu var. Cooperativa județeană „Constructorul” Vaslui a executat în perioada 1979-1980 lucrări necorespunzătoare, acestea fiind sistate de Comitetul de Cultură și Educație Socialistă și Muzeul județean Vaslui. Clădirea a fost transferată, prin Decizia Consiliului popular al județului Vaslui nr. 324 din 29 iulie 1983, în administrarea Trustului I.A.S. Vaslui, care a efectuat o serie de lucrări de reparații brutale, distrugând, în special, finisajele exterioare
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
Doamnei Elena Cuza (cod: 38 D 021) au fost incluse pe Lista Monumentelor Istorice din 1992. Episcopia Hușilor și Mănăstirea „Ștefan cel Mare și Sfânt” de la Movila lui Burcel au solicitat în 1996 preluarea conacului în administrare în vederea amenajării ca muzeu ecleziastic și camere de protocol, iar Ministerul Culturii, prin Avizul nr. 152/F din 17 mai 1996, a aprobat această solicitare cu condiția de a se realiza lucrările de consolidare-restaurare necesare. Oficiul pentru Patrimoniul Cultural Național al județului Vaslui a
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
rolul funcțional al fiecărei specii folclorice“, cronologizarea folclorului, relația folclorului românesc cu mitologia greacă și cu cea latină, sistemul de versificație al poeziei populare românești, zonarea folclorului român. Ovidiu Bârlea colaborează la: „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul de folclor”, „Anuarul muzeului etnografic al Transilvaniei”, „Ateneu”, „Flacăra”, „Limbă și literatură”, „Orizont”, „Revista de folclor”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista Fundațiilor regale”, „România literară”, „Satul”, „Sociologie românească”, „Steaua”, „Tribuna”.
Ovidiu Bârlea () [Corola-website/Science/316196_a_317525]
-
culturale de referință din Canada, SUA, Japonia, Grecia, Germania, Austria. În 1991 a fost distins cu Marele Premiu la Concursul Internațional de Sculptură Henri Moore de la Hakone (Japonia). Lucrarea premiată, Adam și Eva, sculptată în marmură, a intrat în colecția Muzeului Regal din Tokio. În 1993 a obținut Premiul Juriului la a II-a ediție a Concursului Internațional de Sculptură organizat de Universitatea din Birmingham - Alabama, SUA. Lucrarea Invocație, sculptată în lemn, a fost cumpărată pentru colecția Universității. În 1995 a
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
de a crea în sensul naturii. Etapa a treia, (1982 - 2001), cuprinde sculpturile cioplite în lemn, realizate în Canada. Impune forme simbolice, inepuizabile ca sens și expresie, exprimate monumental, printr-o metodă proprie, care îmbină ordinea arhitecturii cu libertatea sculpturii. Muzeul Brăilei, prin secția de artă, și-a fixat ca obiectiv crearea unui loc în care opera sculptorului să se întregească. Întrucît o parte din lucrările rămase în țară au putut fi salvate de sculptor și expuse, din 1998, în grădina
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
a fost inaugurat în 6 decembrie 2001, cu expoziția de desene "Nulla diaes sine linea". Cu acest prilej sculptorul a acceptat propunerea noastră de a organiza expoziția retrospectivă la Brăila, în noiembrie 2002 și a comunicat intenția de a dona muzeului o parte din lucrările realizate în Canada împreună cu materialul documentar referitor la perioada canadiană a creației sale. A treia etapă a proiectului, realizarea albumului monografic Nicăpetre, s-a desfășurat în 2003 și s-a încheiat cu lansarea cărții la București
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
o parte din lucrările realizate în Canada împreună cu materialul documentar referitor la perioada canadiană a creației sale. A treia etapă a proiectului, realizarea albumului monografic Nicăpetre, s-a desfășurat în 2003 și s-a încheiat cu lansarea cărții la București (Muzeul de Istorie și Artă a Municipiului - 27 noiembrie) și Brăila (Centrul Cultural Nicăpetre - 2 decembrie). Proiectul de înființare a Centrului Cultural Nicăpetre la Brăila, inițiat în Anul Internațional Brâncuși, este primul caz de recuperare, pentru patrimoniul cultural național, a operei
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
de stejari (3 ha) și o livadă (25 ha) , pentru a se amenaja un cămin de bătrâni pentru foștii angajați ai instituției. Olga Macarie s-a răzgândit însă și a donat, la 1 octombrie 2002, conacul și terenul înconjurător către Muzeul Județean "Ștefan cel Mare" din Vaslui . În conac au fost expuse obiecte originale, fotografii, arme, medalii, documente, uniforme militare care i-au aparținut mareșalului Prezan. În ultimii ani, conacul a ajuns într-o stare de degradare avansată, necesitând urgent lucrări
Conacul Prezan de la Schinetea () [Corola-website/Science/316255_a_317584]
-
și Teleorman.Cele mai reprezentative cule se aflau în județul Gorj, dar din 20 câte au existat, la ora actuală doar 5 mai sunt în picioare, dintre care 3 restaurate: cula Glogoveanu, cula Cornoiu și cula Cartianu aflate în administrarea Muzeului Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”. În esență, culele erau locuințele boierilor, construite în vederea apărării avutului și vieții membrilor familiilor acestora împotriva invaziilor întreprinse de către cetele de cârjali, tâlhari turci din Vidin. De regulă, culele, care aveau o formă de turn cu
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]