34,654 matches
-
Penitenciarul Spital Târgu Ocna (denumirea veche: Castelul Arestaților Ocnelor) este o instituție aflată în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor a cărui misiune este de tratare a tuberculozei pulmonare și bolilor cronice; recuperare psiho-socială, formarea și dezvoltarea unor abilități sociale, care să
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]
-
Penitenciarul Spital Târgu Ocna (denumirea veche: Castelul Arestaților Ocnelor) este o instituție aflată în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor a cărui misiune este de tratare a tuberculozei pulmonare și bolilor cronice; recuperare psiho-socială, formarea și dezvoltarea unor abilități sociale, care să permită însușirea unui comportament responsabil pentru reintegrarea în societate. Penitenciarul este destinat recuperării medicale și psihosociale a persoanelor
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]
-
o instituție aflată în subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor a cărui misiune este de tratare a tuberculozei pulmonare și bolilor cronice; recuperare psiho-socială, formarea și dezvoltarea unor abilități sociale, care să permită însușirea unui comportament responsabil pentru reintegrarea în societate. Penitenciarul este destinat recuperării medicale și psihosociale a persoanelor private de libertate arestate preventive, condamnate definitiv care au săvârșit fapte penale. În secolul al XVII-lea, în cadrul ocnelor de sare se deosebesc două categorii de muncitori: -muncitorii liberi: ocolașii (refetașii-muncitori împroprietăriți
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]
-
pază. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca (MNIT) a organizat, începând cu data de 15 iulie 2013, o nouă campanie de investigații arheologice la Penitenciarul Târgu Ocna. Acțiunea a urmărit căutarea, identificarea și deshumarea pe cale arheologică a osemintelor foștilor deținuți politici, care au decedat în Penitenciarul-Spital de la Târgu Ocna. Conform surselor documentare existente, în penitenciarul-spital Târgu Ocna au murit, numai în perioada dintre anii 1950
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]
-
vreo evidență care să privească eventuală dispunere în teren a acestor înhumări. Se cunoaște doar că gropile au fost săpate în incinta cimitirului, pe terenul neocupat atunci de morminte mai vechi. Între anii 1977 și 1997, timp în care imobilul penitenciarului a adăpostit un Sanatoriu pentru bolnavi psihici, pacienții decedați aici, care nu au fost puțini, au fost îngropați tot în spațiul acestui cimitir. De asemenea, spațiul din cimitir a fost parcelat și împărțit. Astfel, în prezent, terenul cimitirului este aproape
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]
-
morminte. În multe cazuri, gropile mormintelor contemporane au afectat, parțial sau integral, și mormintele foștilor deținuți politici care au fost îngropați în acel loc. Spațiul din cimitir rămas liber mai cuprinde astăzi doar o suprafață restrânsă de teren. În acest penitenciar au petrecut ani de temniță următoarele și așa zise personalități: Valeriu Gafencu - și-a săvârșit sentința la închisorile de la Aiud (1941-1949), Pitești (noiembrie-decembrie 1949) și Târgu Ocna (1949-1952), unde a fost un adept al ortodoxiei, regimul dur al detenției, torturile
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]
-
lume nouă”, publicată la Editura Christiana (București, 2006) este rodul migalei unui grup de maici de la Mănăstirea Diaconești, din Comuna Agăș, Bacău asupra manuscrisului greu descifrabil, salvat de „mâna lungă a securității“ prin trimiterea lui în străinătate. Administrația Națională a Penitenciarelor Istoric al Penitenciarului Deținuții politici îngropați aici
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]
-
la Editura Christiana (București, 2006) este rodul migalei unui grup de maici de la Mănăstirea Diaconești, din Comuna Agăș, Bacău asupra manuscrisului greu descifrabil, salvat de „mâna lungă a securității“ prin trimiterea lui în străinătate. Administrația Națională a Penitenciarelor Istoric al Penitenciarului Deținuții politici îngropați aici
Penitenciarul-Spital Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337394_a_338723]
-
să-și exercite dreptul la vot din cauza numărului mult prea mic de secții de votare prevăzute pentru diaspora. Aceste nereguli au provocat importante mișcări de protest, dar și reacții de indignare din partea unor politicieni și a unor ONG-uri. În penitenciarele din România sunt închise 29.660 de persoane, deși capacitatea de detenție, calculată la 4 m², este de 17.772. Doar în 2014, România a fost condamnată să plătească 196.400 de euro din cauza condițiilor din închisori. Până la jumătatea lunii
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
de euro din cauza condițiilor din închisori. Până la jumătatea lunii iulie a anului 2014, Comisia Europeană a Drepturilor Omului a emis 11 hotărâri împotriva statului român pentru condițiile de detenție precare și tratamentul inuman și degradant din închisori. Principalele probleme ale penitenciarelor românești, potrivit APADOR-CH, care a făcut rapoarte privind 17 închisori vizitate în cursul anului 2013, sunt: supraaglomerarea, igiena neadecvată, lipsa programelor educaționale și culturale, tratamentul pacienților vulnerabili, lipsa asistenței medicale potrivite, respectiv condițiile de detenție de la secțiile de poliție. O
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
faptul că mulți deținuți împart paturile, ceea ce duce atât la încălcarea demnității, cât și la probleme de igienă. În articolul 78 din Legea 254/2013 este prevăzut dreptul la muncă al deținuțlor. În aceeași lege este prevăzut faptul că Administrația penitenciarului poate încheia contracte de prestări de servicii cu persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv penitenciare, interesate în folosirea la muncă a persoanelor condamnate. Cu toate acestea, doar 8.000 din totalul de aproape 30.000 de deținuți lucrează, majoritatea voluntar
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
probleme de igienă. În articolul 78 din Legea 254/2013 este prevăzut dreptul la muncă al deținuțlor. În aceeași lege este prevăzut faptul că Administrația penitenciarului poate încheia contracte de prestări de servicii cu persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv penitenciare, interesate în folosirea la muncă a persoanelor condamnate. Cu toate acestea, doar 8.000 din totalul de aproape 30.000 de deținuți lucrează, majoritatea voluntar, adică fără a fi remunerați. Potrivit unui raport anual al Administrației Naționale a Penitenciarelor, 102
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
inclusiv penitenciare, interesate în folosirea la muncă a persoanelor condamnate. Cu toate acestea, doar 8.000 din totalul de aproape 30.000 de deținuți lucrează, majoritatea voluntar, adică fără a fi remunerați. Potrivit unui raport anual al Administrației Naționale a Penitenciarelor, 102 deținuți au decedat în închisoare în 2013, 26 dintre aceștia suferind o moarte violentă. Într-unul din aceste cazuri, cel al lui Cătălin Resmovici, închis la Penitenciarul Giurgiu, autoritățile au declarat că moartea acestuia a survenit după o supradoză
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
fără a fi remunerați. Potrivit unui raport anual al Administrației Naționale a Penitenciarelor, 102 deținuți au decedat în închisoare în 2013, 26 dintre aceștia suferind o moarte violentă. Într-unul din aceste cazuri, cel al lui Cătălin Resmovici, închis la Penitenciarul Giurgiu, autoritățile au declarat că moartea acestuia a survenit după o supradoză de medicamente, deși unchiul său spunea că a filmat trupul după autopsie și că tânărul avea dinții sparți, o gaură în cap, mâna ruptă și organele genitale distruse
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
din partea gardienilor sunt frecvente, iar uneori deținuții își atacă și abuzează colegii deținuți. Condițiile precare din închisori au fost motivele pentru numeroase proteste din partea deținuților, semnificative fiind protestele din decembrie 2006. Atunci, peste 6.000 de deținuți din 25 de penitenciare au refuzat hrana, iar alți 3.000 au protestat verbal față de condițiile din închisori. În ceea ce privește romii, există atitudini negative și comportamente discriminatorii de factură rasistă. Discriminarea socială sistematică a romilor le afectează acestora dreptul la educație, locuință, îngrijire medicală și
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
din punct de vedere juridic, situația actuală poate fi considerată stabilă în România, discriminarea lesbienelor, homosexualilor, bisexualilor și a persoanelor transgender este o realitate prezentă în domenii precum serviciile publice, relațiile de muncă, comportamentul și practicile angajaților Poliției Române, sistemul penitenciar, reflectarea în mass-media, chiar și în relațiile de familie. De asemenea, există prejudecăți și stereotipuri privind persoanele transgender din România, acestea fiind considerate de majoritatea românilor anormale. Legea care reglementează capacitatea persoanelor transexuale de a-și schimba identitatea este vagă
Drepturile omului în România () [Corola-website/Science/335852_a_337181]
-
elaborată în 2002, definește pe larg situația juridică a comunităților religioase și se referă la diferite aspecte cum ar fi fondurile guvernamentale, avantajele fiscale, precum și educația religioasă în școli. Chestiuni cum ar fi pensiile pentru clerici; serviciu religios în armată, penitenciare și poliție; și recunoașterea căsătoriilor religioase sunt negociate separat de fiecare comunitate cu Guvernul. Înregistrare grupurilor religioase nu este obligatorie; cu toate acestea, grupurile înregistrate primesc statutul de "persoană juridică" și se bucură de avantaje fiscale și de și alte
Religia în Croația () [Corola-website/Science/335917_a_337246]
-
LIBE la propunerea grupului ECR, grup din care face parte Monica Macovei. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, la Bruxelles Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat miercuri, la Bruxelles, că grațierea nu este o soluție "miracol" pentru rezolvarea problemei privind aglomerația din penitenciare. "Avem 27.234 de deținuți în penitenciare, avem perspectiva deloc plăcută a unei decizii-pilot de la CEDO, o perspectivă deloc plăcută de a fi condamnați pentru încălcarea condițiilor de detenție", a spus ministrul. În plus, Tudorel Toader a spus că la
Toader - Liiceanu, dezbatere LIBE în PE. Europarlamentarul Cristea: Este cel puțin hilar acest lucru by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/104151_a_105443]
-
care face parte Monica Macovei. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, la Bruxelles Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declarat miercuri, la Bruxelles, că grațierea nu este o soluție "miracol" pentru rezolvarea problemei privind aglomerația din penitenciare. "Avem 27.234 de deținuți în penitenciare, avem perspectiva deloc plăcută a unei decizii-pilot de la CEDO, o perspectivă deloc plăcută de a fi condamnați pentru încălcarea condițiilor de detenție", a spus ministrul. În plus, Tudorel Toader a spus că la nivelul ministerului se depun eforturi pentru ca România
Toader - Liiceanu, dezbatere LIBE în PE. Europarlamentarul Cristea: Este cel puțin hilar acest lucru by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/104151_a_105443]
-
a te înfometa pentru propria ta bunăstare. În 1911, juriul nu a fost emoționat de spusele lui Hazzard. După o perioadă scurtă de deliberări, a venit cu verdictul: manslaughter (omor prin imprudenta). Hazzard a fost condamnată la muncă silnica la penitenciarul Walla Walla, iar licență ei medicală a fost retrasă - dar mai tarziu i-a fost eliberată de guvernator din nou. Și-a ispășit pedeapsa doi ani, ținând post în închisoare pentru a dovedi valoarea regimului său, apoi s-a mutat
Povestea doctoriței care își obliga pacienții să postească până la moarte - FOTO () [Corola-website/Journalistic/105095_a_106387]
-
guvernatorului Deltei Dunării, zonă în care omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu avea interese economice, au mai spus sursele citate. Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu a fost adus joi dimineața la sediul Direcției Naționale Anticorupție cu o autospecială de la Penitenciarul Rahova. El a venit la DNA în legătură cu un memoriu pe care l-a înaintat procurorilor anticorupție. Ulterior, în presă au apărut informații potrivit cărora Călin Popescu-Tăriceanu și Bogdan Olteanu ar fi implicați într-un nou dosar al lui Sorin Ovidiu
Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR, reținut de DNA. De ce este acuzat by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/106020_a_107312]
-
a grația conflictul de interese și abuzul în serviciu nu a fost supusă votului. În aceste condiții, dacă va fi adoptată și în Camera Deputaților, legea ar putea să favorizeze 246 de persoane condamnate pentru coruptie - potrivit Administrației Naționale a Penitenciarelor. Semnatari: Inițiativa România, mișcare civică născută în noiembrie 2015 după tragedia din Colectiv, • Inițiativa Timișoara, mișcare civică formată prin asocierea a 16 organizații neguvernamentale din Timișoara după adoptarea OUG 13, • Sibiu Uniți Salvăm, grup civic apărut în 2013 în urma mișcărilor
Vot grațiere. PROTEST Piața VICTORIEI: Ziua, ca hoții - LIVE TEXT / VIDEO by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/106045_a_107337]
-
pentru grațierea faptelor de corupție împotriva propunerii inițiatorului Ministerul Justiției precum și a CSM, PÎCCJ și UNBR. Deși gratierea faptelor de corupție transmite un mesaj negativ în țara unde corupția este o stare de fapt și nici nu rezolvă problema aglomerării penitenciarelor, doar 1% dintre deținuți fiind condamnați pentru fapte de corupție, cu 5 voturi pentru (PSD) și 3 împotrivă (USR, PNL și UDMR) a trecut OUG 14 actualmente Legea 14/2017. Dacă azi la sedința Comisiei Juridice participau toți membrii PNL
Vot grațiere. PROTEST Piața VICTORIEI: Ziua, ca hoții - LIVE TEXT / VIDEO by Scutaru Cristina () [Corola-website/Journalistic/106045_a_107337]
-
la identificarea unor soluții. Mă adresez lor, aparținătorilor, dar și societății în sens larg. Există o responsabilitate a întregii societăți - a Guvernului, a mea ca ministru, a Parlamentului și a publicului care trebuie informat corect și nepărtinitor. Escaladarea tensiunii în penitenciare nu va genera adoptarea de măsuri grăbite. În orice caz, eu ca ministru vreau să îi asigur în primul rând pe cei aflați în detenție că nu voi adopta nicio măsură sub presiune. Avem nevoie de măsuri, este adevărat, dar
Prună, neimpresionată de tensiunile din penitenciare () [Corola-website/Journalistic/106051_a_107343]
-
mai putem aștepta două luni ca să consultăm societatea românească. Îi asigur că au întreaga mea atenție', a afirmat ministrul Justiției. Raluca Prună a menționat că, în a doua parte a lunii iulie, va fi lansată o dezbatere privind condițiile din penitenciare și mai ales soluțiile în acest sens. Nu era nevoie de aceste incidente, nu este nevoie să își agraveze propria situație prin refuzul de hrană, de exemplu. Îi rog să aibă puțină răbdare să facem această dezbatere și această consultare
Prună, neimpresionată de tensiunile din penitenciare () [Corola-website/Journalistic/106051_a_107343]