37,224 matches
-
tenebroase, amintind cumva de teatrul simbolist, însă descinzând, în fond, din Burgravii lui V. Hugo. O înfrânare a retorismului e vizibilă în Doamna Oltea, mama lui Ștefan și în Valea Albă (1919), care acuză de asemenea lipsa de originalitate. În ceea ce privește proza din prima etapă, cea mai mare parte e turnată în tiparul romanului de senzație, al romanului-foileton. Abia după război scrisul lui D., mai puțin grăbit, arată un progres. Dacă Drăceasca schimbare de piele atacă un subiect psihologic - o radicală metamorfoză
DAUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286701_a_288030]
-
Moților (Horea, Pelaghia Roșu, Avram Iancu, Petru Dobra), se scriu articole despre trecutul Blajului, despre șezătorile patriotice de la Târnăveni, Blaj, Sebeș, Orăștie, Deva, despre scriitorii moților. Sunt recenzate cărți de Liviu Rebreanu (Crăișorul), V. Copilu-Cheatră (Lângă hotare), iar la capitolul proză apar texte de Fatma, V. Copilu-Cheatră, M. Dunin. Publicistică semnează V. Netea, Ion Apostol Popescu, Liviu Ardelean, I.V. Munteanu ș.a. M.Pp.
DETUNATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286744_a_288073]
-
județul Prahova) și responsabil al Bibliotecii orășenești din Slănic. Ca elev, a frecventat cenaclul literar „Dimitrie Stelaru” de la Casa de Cultură a Sindicatelor din Ploiești și a debutat cu versuri în ziarul „Flamura Prahovei” (1972). Ulterior, a citit versuri și proză la cenaclurile din jurul revistelor „Luceafărul”, „Săptămâna”, „Flacăra” și „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, fiind prezent în paginile acestor publicații cu cicluri de versuri însoțite de recomandări elogioase semnate de Cezar Ivănescu, Eugen Barbu, Adrian Păunescu ș.a. Primele proze publicate în
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
versuri și proză la cenaclurile din jurul revistelor „Luceafărul”, „Săptămâna”, „Flacăra” și „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, fiind prezent în paginile acestor publicații cu cicluri de versuri însoțite de recomandări elogioase semnate de Cezar Ivănescu, Eugen Barbu, Adrian Păunescu ș.a. Primele proze publicate în „România literară” (1978) sunt prezentate de Constantin Țoiu. A mai colaborat la „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Opinia studențească”. Editorial, a debutat cu volumul de „poeme rock” Eu vă iubesc pe toți, apărut în 1982, în urma concursului organizat la Editura
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
perioada interbelică și între anii 1944 și 1970. Sub îngrijirea lui a apărut volumul Confluențe literare româno-maghiare de Avram P. Todor (1983), restituire a operei comparatistului român, risipită în periodice sau rămasă în manuscris. A tradus în limba maghiară din proza lui Delavrancea, Șt. Bănulescu, Al. Șahighian, I. Slavici, Romulus Cioflec și câteva volume de teorie literară ale lui Adrian Marino; a publicat, în versiune maghiară, din studiile și „criticele” lui Titu Maiorescu (Bírálatok, vitacikkek, tanulmányok, 1985), însoțindu-le cu un
DAVID. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286703_a_288032]
-
pământului meu, București, 1972; Strigătul tăcerii, București, 1974; Pasăre fără somn, București, 1975; Sfere albastre, București, 1976; Ca să cresc mare și voinic, București, 1980; Sub cerul copilăriei noastre, București, 1989; Nevinovată. Vinovată, pref. Șerban Cioculescu, București, 1994. Traduceri: Pagini din proza bulgară, București, 1959 (în colaborare cu Constantin Velichi și Claudia Pătrașcu); Iordan Gheșev, Kremena le știe pe toate, București, 1959 (în colaborare cu Ath. Gospodinov); Kiril Boianov Krăstev, În numele vieții, București, 1960 (în colaborare cu Ath. Gospodinov); Pavel Spasov, Hornarii
DESLIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
Lirică bulgară contemporană, București, 1970 (în colaborare); Ivan Cankar, Dreptatea lui Jernej, București, 1973; Gheorghi Rajcev, La periferia orașului, București, 1973; Silijan cocostârc. Povestiri populare macedonene, București, 1975; Elin Pelin, Puterea necuratului, București, 1978 (în colaborare cu Mihaela Deșliu); Tânăra proză bulgară, București, 1978 (în colaborare cu Mihaela Deșliu); Meto Jovanovski, Brumă pe florile de migdal, pref. trad., București, 1979; Cornul de capră, București, 1981 (în colaborare cu Mihaela Deșliu); Anton Ingolic, Dragoste interzisă, pref. Mihaela Deșliu, București, 1981; Lirică bulgară
DESLIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
de râs în altă parte./ Nu dispuneam de nimic, decât de cupa cu cenușă/ unde aveam o pereche de zaruri/ și-o pereche de mănuși negre.” Tot în volumul Câmp negru se află unul dintre cele mai frumoase poeme în proză din întreaga operă a lui D. și poate din câte s-au scris în anii ’80: Nouă variațiuni pentru orgă. Poemul (un fel de poem al repetițiilor în cerc) este o alegorie despre neagra mântuire a poetului-călugăr închis în chilia
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
celor o mie de copii orbi/ Le clătește apoi seara/ în albia dulce a râului/ le stoarce și le întinde/ la uscat pe sârmă/ în livada de vișini.// În locul fiecărui cârlig/ cântă albastra privighetoare.” (Peisaj cu îngeri orbi). Poemele în proză - sau proza poetică, alegorică și poemele epicizate, cu „tramă” - continuă o linie foarte fertilă în opera lui D., desăvârșită, în Suflete la second hand (2000), de poemul (ciclul poematic) Fluture cap-de-mort. Aici, „drama morții” e folosită de autor ca materie
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
mie de copii orbi/ Le clătește apoi seara/ în albia dulce a râului/ le stoarce și le întinde/ la uscat pe sârmă/ în livada de vișini.// În locul fiecărui cârlig/ cântă albastra privighetoare.” (Peisaj cu îngeri orbi). Poemele în proză - sau proza poetică, alegorică și poemele epicizate, cu „tramă” - continuă o linie foarte fertilă în opera lui D., desăvârșită, în Suflete la second hand (2000), de poemul (ciclul poematic) Fluture cap-de-mort. Aici, „drama morții” e folosită de autor ca materie poetică de
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
din ziarele vieneze „Neue freie Presse” ori „Deutsche Zeitung”. Delavrancea reia în D., practic simultan cu tipărirea lor în „Revista nouă”, mai multe povestiri și nuvele: Domnul Vucea, Bursierul, Sentino, Înainte de alegeri. Adesea, în articolele sale, scriitorul recurge la procedeele prozei artistice. Vise fericite, bunăoară, comentariu referitor la intențiile conservatorilor, este o adevărată schiță literară, în care ironia stă fericit alături de portretul caricatural. Aproape de caricatură, sprijinită însă mereu și pe modalitățile pamfletului, se situează și seria de comentarii dedicată liderilor junimiști
DEMOCRAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286732_a_288061]
-
Limite” etc.), D. a încurajat toate orientările și tradițiile culturale și, „împăcând” - după expresia lui Vintilă Horia - noutatea cu tradiția, „continuitatea a putut fi posibilă”. În revistă apar acum poezii de Horia Stamatu (Punta Europa), Nicu Caranica și Al. Busuioceanu, proză de Mircea Eliade, Vintilă Horia și Grigore Cugler, pagini memorialistice de Gr. Nandriș etc. Colecția „Destin” publică, de asemenea, câteva dintre scrierile remarcabile ale deceniilor al șaselea și al șaptelea: Horia Stamatu, Recitativ (poeme), Vintilă Horia, Poeme, Mircea Eliade, Nuvele
DESTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286743_a_288072]
-
contribuie și comprehensiunea pe care o arată față de personajele al căror destin nefericit îl cunoaște dinainte și a căror zbatere o urmărește cu o simpatie ce nu coboară niciodată în lacrimogen. Prin nuvelele sale, a adus un spor de calitate prozei realiste din primele două decenii ale secolului al XX-lea. D. a fost și un harnic romancier. Tinerețea Casandrei (1913), Păcatul rabinului (1920), Orașul bucuriei (1920), Domnul colonel (1920), Domnul deputat (1921), Vieți zdrobite (1926), Monahul Damian (1928) încearcă să
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
latină din epoca Renașterii pe teritoriul României, ed. bilingvă, Iași, 1988; Nicolae Spătarul Milescu, Manual sau Steaua Orientului strălucind Occidentului - Enchiridion sive Stella orientalis splendens occidentali, ed. bilingvă, introd. trad., Iași, 1997; A.M. Grazianus, Johannes Sommer, Viața lui Despot Vodă. Proza latină din epoca Renașterii despre români, ed. bilingvă, Iași, 1998; Poeți latini postclasici, ed. bilingvă, introd. trad., Iași, 2000; Platon, Gorgias, București, 2000; Petru Movilă, Mărturisirea ortodoxă a credinței universale și apostolice a Bisericii Orientale - Ortodoxa confessio fidei catolicae et
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
Romanul Unirii, AST, 1988, 1; Florin Faifer, Un roman monografic, CRC, 1990, 23; Micu, Scurtă ist., III, 138-139; Cosma, Romanul, II, 180-182; Dicț. scriit. rom., II, 81-82; Popa, Ist. lit., II, 169, 684; Gh. Bulgăr, Stil și artă literară în proza lui Mihail Diaconescu, 2001; Elvira Ivașcu, Laudă cărturarilor, „Ecart”, 2002, 202. A.Ml.
DIACONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286745_a_288074]
-
de Radio. A debutat (prezentată de Geo Dumitrescu) cu opt poezii în „Contemporanul” în 1966, iar în volum, cu Furăm trandafiri, apărut în 1967. Are o bogată activitate publicistică, colaborând la „Contemporanul”, „Secolul 20”, „Convorbiri literare”, „Tribuna” ș.a. cu versuri, proză, traduceri, comentarii, sau deținând rubrici permanente la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”. În 1980 primește Premiul „Perpessicius” pentru ediția Scrieri de Emil Botta. Poezia sa dezvăluie de la început o personalitate maturizată timpuriu, din teama de „șarpele înserării”, de luciditatea care aduce
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
frecvent prezent în „Adevărul” cu articole antidinastice și cronică literară, în „Ecoul Doljului”, „Clopotul”, „Economistul”, „Democrația socială”, „Viitorul”, „Revista independentă”, „Universul ilustrat” „Luceafărul”, „Secolul”, „Reforma”. Din 1893 semnează în ziarul socialist „Munca”, apoi în „Lumea nouă” și „Evenimentul literar” (poezie, proză, cronică literară și politică). Este membru al Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România și face parte din conducerea organizației locale craiovene. La 1 Mai mergea în fruntea muncitorilor și s-a implicat în propaganda socialistă din țară. Semna Tradem
DEMETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
1910; Chendi, Impresii, 202-205; Chendi, Schițe, 62-63; Călinescu, Ist. lit. (1982), 561-563; Cioculescu-Streinu-Vianu, Ist. lit., 335-337; Emil Manu, Traian Demetrescu, București, 1956; C.D. Papastate, Traian Demetrescu, București, 1967; Bote, Simbolismul, passim; Dicț. lit. 1900, 268-270; Mihai Zamfir, Poemul românesc în proză, București, 1981, passim; Al. Melian, Traian Demetrescu, Craiova, 1983; Holban, Literatura, 73-83; Ionescu, Război, II, 73-75; Mihai Ungheanu, „Adio, domnule Maiorescu!”, București, 1995, 28-43; Dicț. scriit. rom., II, 55-57. S.C.
DEMETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
liber”, „Evenimentul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața românească”, „Rampa” (cu cronici dramatice), „Adevărul literar și artistic”, „Timpul”, „Familia”, „Muguri”, „Cuvântul femeilor”, „Scânteia”, „Contemporanul” ș.a. Citit mai întâi în cenaclul Sburătorul, romanul Tinerețe va prilejui lui E. Lovinescu o nouă încurajare a prozei feminine de analiză psihologică, tinerei autoare prezicându-i-se „un mare destin literar”. D. va publica în continuare numeroase volume de nuvele și multe romane, o proză realistă de analiză modernă, între psihism și erotism, scrieri elaborate ca niște „albume
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
cenaclul Sburătorul, romanul Tinerețe va prilejui lui E. Lovinescu o nouă încurajare a prozei feminine de analiză psihologică, tinerei autoare prezicându-i-se „un mare destin literar”. D. va publica în continuare numeroase volume de nuvele și multe romane, o proză realistă de analiză modernă, între psihism și erotism, scrieri elaborate ca niște „albume de familie”, cu „destine” omenești obișnuite și medii diverse, într-un stil totdeauna supravegheat, cu coloraturi lirice și tonalități confesive. Aceeași atmosferă se află în nostalgicele sale
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
Constantinescu va aprecia nuvelele, dar va găsi romanele schematice, Perpessicius va metaforiza pe marginea lirismului prozatoarei, iar G. Călinescu, în replică polemică, va ironiza „vaporozitatea” și „lirismul” ca inadecvate analizei psihologice, considerând că aceasta sfârșește uneori în „trivialitate”. În fapt, proza scrisă de D. este mai degrabă una de tip naturalist în sens superior, adică o analiză sufletească a individului, îndeosebi a femeii, ființă aspirând la mai mult decât îi oferă mediul social citadin și, uneori, ereditatea tulbure. Este o imagine
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
trăiesc. Revista se constituie într-o veritabilă sursă de informații privindu-i pe aromani din cele mai vechi timpuri până astăzi, oferind informații literare și științifice, cu precădere de istorie; publicația este totodată o adevarată antologie de poezie și de proza aromana. Că și „Deșteptarea”, D. se expediază gratuit asociațiilor aromane din Grecia, Albania, fostă Iugoslavie (mai ales in Macedonia) și din diaspora. I.D.
DIMANDAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286769_a_288098]
-
DIMITRIU, Gheorghe (30.X.1916, Tecuci - 13.X.1999, Chișinău), poet și prozator. Scriitor autodidact, D. s-a inspirat cu precădere din universul infantil și adolescentin. Cărțile sale de versuri - Albinușa (1965), Din traista lui Păcălici (1968) -, precum și cele de proză - Boxerul (1960), Tic-tac (1966), Visul (1968) - vădesc o bună cunoaștere a psihologiei copilului, ca și a strategiilor narative ale folclorului copiilor, din care autorul preia formulele consacrate (ghicitori, păcăleli, jocuri de cuvinte ș.a.). Fiind și pictor, D. îi familiarizează pe
DIMITRIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286775_a_288104]
-
silnică la care e condamnat, i se oferă un răgaz pentru literatură. El dictează versuri, articole, amintiri. Din epistolele lui transpar deprimarea și amărăciunea unui „învins al Vieții”. Primele încercări literare, nepublicate, ale lui D. sunt în franceză - versuri și proză, compuse fie dintr-o pornire spontană, fie ca exercițiu livresc. După debutul din 1885, în „Revista literară”, cu stihuri românești, va mai colabora la „Epoca”, unde se servește și de pseudonimul Bedecu, „Convorbiri literare”, „L’Indépendance roumaine”, la care folosește
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
este arestat și condamnat pentru atitudine subversivă împotriva orânduirii socialiste. Eliberat, își reia studiile și termină facultatea în 1969. Din 1968 este reporter, apoi redactor la Radiodifuziunea Română. Între anii 1969 și 1989 a realizat emisiunea „Memoria pământului românesc”. Scrie proză pentru copii și tineret. Prima lui carte, Cercelul domniței (1970), e o povestire cu tentă istorică, de educație patriotică în spiritul vremii, dar compusă într-un stil fluent, valorificând limbajul oral în maniera lui I. Creangă. Povestea unui steag tricolor
DIACONU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286756_a_288085]