35,196 matches
-
și tehnice. Süleyman Demirel a beneficiat de îmbunătățirea acestor relații și în 1954 a fost unul dintre primii absolvenți care au beneficiat de programul de burse Eisenhower Exchange Fellowship, el însuși devenind decan al programului în cadrul Universității ,Alicante”. În perioada bursei, ,Demirel a stabilit multe contacte și a beneficiat de susținerea ambelor părți, fiind cunoscut ca un prieten al SUA” În anul 1955, Demirel este numit directorul Biroului pentru Baraje al Turciei și ulterior director al Administrației Hidraulice Statale, devenind din ce în ce mai
Süleyman Demirel () [Corola-website/Science/331495_a_332824]
-
susținut doctoratul în drept și teologie la București. A fost mobilizat în timpul Primului Război Mondial, activând ca sergent sanitar într-un spital orășenesc din Nikolaev-Rusia (1917-1918). Este hirotonit diacon, iar mai apoi lucrează ca profesor și avocat în Bacău. A obținut o bursă de studii în domeniul bibliotecilor și a călătorit astfel prin Austria, Franța, Germania, Italia și Ungaria. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a locuit la București, apoi la Craiova. A revenit în anul 1948 la Bacău, unde a predat
Ion Luca () [Corola-website/Science/337005_a_338334]
-
mai întâi în kibuțul Beit Zera, iar apoi a terminat studiile liceale în kibuțul Mishmar Haemek. A luat și lecții de muzică și pian cu compozitorii Frank Peleg și Mordehai Seter. La recomandarea lui Frank Peleg, el a primit o bursă pentru a putea continua studiile la Liceul de muzică din Haifa (1948-1950), și apoi la cel din Tel Aviv. La 18 ani Seltzer a fost recrutat în armata israeliană și s-a numărat printre fondatorii Lehakat Hanahal - Ansamblul de muzică
Dov Seltzer () [Corola-website/Science/337018_a_338347]
-
cântecului ebraic” (Zemer ivri) de muzică ușoară și al musicalului - au devenit binecunoscute de multe generații ale publicului israelian și au intrat în repertoriul standard al canalelor de radio și televiziune din Israel. În timpul serviciului militar, Seltzer a primit o bursă specială pentru a putea continua studii superioare de compoziție, armonie și contrapunct cu compozitorii Herbert Bruen, Mordechai Seter (1950-1953) și Hevel (Abel) Ehrlich (1953-1955). După eliberarea din armată, a continuat studii la Colegiul Mannes de muzică din Statele Unite și apoi
Dov Seltzer () [Corola-website/Science/337018_a_338347]
-
conducerii Uniunii Arhitecților din România și Președinte al Fondului de Arhitectură până în 1990, poziție din care a ajutat, cu respect și foarte multă atenție, o serie de cunoscuți arhitecți interbelici, aflați în dificultate în acei ani. În 1976 a obținut Bursă „FORD” pentru Urbanism și Amenajarea Teritoriului - Bruxelles. A efectuat o serie de călătorii de documentare, de studii și pentru proiecte internaționale, ramânâd să locuiască și să lucreze în România. Printr-o sumara prezentare, iată doar câteva dintre lucrările sale de
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]
-
RE/MAX, Keller Williams, UCLA, YPO, Departamentul Naval al SUA și Children’s Miracle Network ("Rețeaua Miracolelor pentru Copii"). Jack Canfield apare în "National Speakers Association Speakers Hall of Fame" ("Hall of Fame a Asociației Naționale a Oratorilor"), a primit Bursa Paul Harris de la Rotary Club, i s-a înmânat Medalia Cancelarului din par-tea Universității Massachusetts. A fost numit de două ori Motivatorul Anului de revista "Business Digest", a primit Premiul Oratorul Anului din partea Societății de Leadership și Succes, precum și Premiul
Jack Canfield () [Corola-website/Science/336464_a_337793]
-
octombrie 1942, Baltimore, Maryland, Statele Unite ale Americii) este un om de afaceri, investitor și scriitor american. a avut prima slujbă la vârsta de cinci ani, strângând sticlele goale de pe stadioane, după meciurile de baseball. La terminarea lice-ului a obținut o bursă la Yale, unde a fost cârmaci al echipei de canotaj. Ulterior, a urmat cursurile Colegiului Balliol din Oxford și a început să lucreze pe Wall Street. Este co-fondator al "", în parteneriat cu George Soros, dar ulterior vederile celor doi nu
Jim Rogers () [Corola-website/Science/336475_a_337804]
-
unde a întâlnit-o pe viitoarea soție sa Marina Wheeler. În 1975 mama sa a fost spitalizată din cauza depresiei. El și frații săi au fost trimiși într-un internat în East Sussex. Doi ani mai târziu el a obținut o bursă la școala de elită Eton College, unde l-a întâlnit pe viitorul prim-ministru David Cameron. În anul 1973 a fost admis cu o bursă la Balliol College, Universitatea Oxford, unde a studiat literatura clasică și a fost ales membru
Boris Johnson () [Corola-website/Science/336465_a_337794]
-
trimiși într-un internat în East Sussex. Doi ani mai târziu el a obținut o bursă la școala de elită Eton College, unde l-a întâlnit pe viitorul prim-ministru David Cameron. În anul 1973 a fost admis cu o bursă la Balliol College, Universitatea Oxford, unde a studiat literatura clasică și a fost ales membru clubului de elită Bullingdon. Acolo a întâlnit-o pe aristocrata Allegra Mostyn-Owen, cu care s-a însurat în 1987, la vârsta de 23 de ani
Boris Johnson () [Corola-website/Science/336465_a_337794]
-
în atelierul lui Karl Ludwig Schüler (1785-1852) la Freiburg. În 1823, la vârsta de optsprezece ani, a mers la Munchen, sponsorizat de baronul industriaș von Eichtal (1775-1850). În 1825 Ludwig I, Mare Duce de Baden (1763-1830) i-a acordat o bursă și a început un curs de studiu la Academia de Arte din Munchen cu Petru von Cornelius (1783-1867 ), ale cărui metode academice l-au stânjenit pe Franz Xaver. Winterhalter a găsit un mentor mai potrivit, portretistul Joseph Stieler (1781-1858). În
Franz Xaver Winterhalter () [Corola-website/Science/333488_a_334817]
-
cu medalie de aur școala din satul Cuhnești, (r. Glodeni) în 1969, intră la Facultatea de Filologie (secția Jurnalism) a Universității de Stat din Chișinău pe care o absolvește, Magna Cum Laude în 1974 . De asemenea obține în 1995 o bursă din partea Guvernului francez în cadrul Programului “Courants d’Est” al Ministerului Culturii din Franța și Observatorul de politici culturale,Grenoble, fiind de asemenea selectată pentru două stagii internaționale, unul la Institutul Remarque al Universității din New York în 2003, și altul în
Larisa Turea () [Corola-website/Science/331053_a_332382]
-
A fost cel mai longeviv fost șef de stat până în anul 2008, când a fost devansat de Chau Sen Cocsal Chhum, premier din Cambodgia. Mahmut s-a născut în anul 1883 în localitatea Umurbey, un mic sat situat lângă orașul Bursa (astăzi Turcia), tatăl său fiind un cunoscut lider religios și profesor care a migrat din orașul Lom, atunci Bulgaria Otomană, astăzi Republica Bulgară. Bayar a fost căsătorit și a avut trei copii: Refii (1904-1940), Turgut (1911-1983) și Nilüfer (1921- ). Refii
Celâl Bayar () [Corola-website/Science/331066_a_332395]
-
organizație educațională în Istanbul). Împreună cu prietenul său Cemal Kutay, a publicat între 1939 și 1940 revista “Halk” (Națiunea). Nilüfer s-a măritat cu Ahmet Ihsan Gürsoy, deputat al orașului Kütahya din partea Partidului Democrat în perioada 1946 - 1960, deputat al orașului Bursa din partea Partidului Justiției în perioada 1965 - 1969 și Deputat al orașului Istanbul în perioada 1973 - 1975, atât din partea Partidului Democrat cât și a Partidului Justiției. Mahmut Celâl Bayar și-a început cariera politică în anul 1908, într-o perioadă de
Celâl Bayar () [Corola-website/Science/331066_a_332395]
-
în anul 1908, într-o perioadă de instabilitate politică și socială în Turcia, atunci când intră în armata de voluntari ai Comitetului de Uniune și Progres, o organizație conexă a Mișcării Junilor Turci. Ulerior, a devenit secretar-general al organizației din regiunea Bursa și ulterior a regiunii Izmir. În 1919 Bayar a fost ales membru al Parlamentului Otoman din Istanbul în calitate de deputat al orașului Saruhan, astăzi Manisa. Deoarece a fost nemulțumit de noua constituție modificată de către sultan, pleacă la Ankara în 1920 și
Celâl Bayar () [Corola-website/Science/331066_a_332395]
-
independență. A devenit un membru activ al mișcării "Müdafaa-i Hukuk Cemiyeti" (Mișcarea pentru Apărarea Drepturilor în Anatolia și Rumelia), o organizație politică similară cu cea a Junilor turci înfințată dupa Primul Război Mondial. După război a fost ales deputat de Bursa în Marea Adunare Națională a Republicii Turcia, un tip de adunare parlamentară postbelică. În același an a ocupat funcția de ministru-adjunct al Ministerului Economiei și la 27 Februarie 1921 a fost numit ministru în același minister. În această funcție a
Celâl Bayar () [Corola-website/Science/331066_a_332395]
-
În acestă perioadă începe să se ocupe și de educația copiilor Marelui Vizir. Ahmet Cevdet începe să fie interesat de politică și învață limba franceză. În 1848 este trimis la București pentru o lună după care merge la tratament la Bursa. În acest timp scrie cartea de gramatică a limbii turce și statutul primei firme pe acțiuni din Turcia, "Șirket-i Hayriye". Împreună cu prietenul Kececizade Fuad Pașa revizuiește cartea de gramatică care va fi folosita drept manual de gramatică pentru următorii 50
Ahmet Cevdet Pașa () [Corola-website/Science/331073_a_332402]
-
standardizate regulile jurisprudenței hanefite. Ahmet Cevdet împreună cu colaboratorii săi constituie o asociație "Mecelle Cemiyeti". compilează regulile din Coran și le dă forma unor legi pe care le adună în "Mecelle". În timp ce scria volumul al V-lea este numit guvernator de Bursa iar în timpul scrierii celui de al-VIII-lea volum este numit guvernator de Maraș, dar de fiecare dată, după câteva zile, este retras la centru și își continuă munca pentru Mecelle. În 1874 este numit Ministrul Educației. În acestă funcție Ahmet Cevdet
Ahmet Cevdet Pașa () [Corola-website/Science/331073_a_332402]
-
pentru a scrie povești în versuri. Subiectul principal este viața grea a poporului. În timpul Războaielor Balcanice a început să scrie epopei. Prima mare epopee este „Epopeea Martirilor de la Canakkale”. A doua mare epopee este „Privighetoarea” (în ), scrisă în urma ocupării orașului Bursa de către greci. A treia mare epopee este „Marșul Independenței” în care a descris lupta pentru independență. M. Akif a fost împotriva principiului „Arta este pentru artă” și a folosit un stil în care este des folosită religia. A fost împotriva
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
Gr. Tocilescu, Ion Bianu și alții. La 9 februarie 1899, este numit profesor secundar la Liceul „I.C. Brătianu” din Pitești, unde va rămâne până la sfârșitul vieții. În 1905, luând parte la un concurs inițiat de Ministerul Instrucțiunii Publice, câștigă o bursă de studii la Paris, pentru a urma cursuri de semantică și literatură comparată. Este unul dintre primii comparatiști ai literaturii române și este recunoscut drept unul dintre cei mai buni specialiști ai noștri în problemele versificației. Deși era îndreptățit, prin
N. I. Apostolescu () [Corola-website/Science/334055_a_335384]
-
publicarea unor volume colective de cercetări În 1993 a participat la un stagiu ca bursier al Centrului de Antropologie Culturală de pe lângă Institutul de Sociologie „Ernest Solvay” al Universitatii Libere Bruxelles. În 1998 a obtinut, prin concurs de proiecte, o bursă de cercetare din partea Fundației Sörös „Pentru O Societate Deschisă”, coordonată, la acea vreme, de Eduard Hedvig, viitor director al Serviciului Român de Informații. A participat cu material cules din aria etnoculturală Maramureș, Satu-Mare "și Sălaj" la proiectul de mare impact
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
și publicat de Directoarea Institutului European de Itinerare Culturale din Marele Ducat al Luxemburgului. Profesorul Rogoz se poate mândri cu mulți studenti ai săi, integrați în cercetarea antropologică europeană. Între aceștia, Răzvan Roșu, aflat în prezent, cu o a doua bursă, la Jena, unde se specializează în Studii sud-est europene (Etnologia Balcanilor) cu Prof. Dr. Thede Kahl, savant recunoscut, membru plin al Academiei de Științe a Austriei. Etnologul Viorel Rogoz a urmărit mișcarea europeană în domeniul muzeelor, a urmat un stagiu
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
cor. În 1994 s-a mutat la Bordeaux. În 1995 a luat lecții de muzică dar a practicat și sport timp de un an, în Bordeaux. A studiat kung fu cu un antrenor profesionist. În 2000 ea a câștigat o bursă de la consiliul regional, care i-a permis să intre la o școală de muzică modernă (Centrul pentru Informare și Activități Muzicale- CIAM) din Bordeaux . Influențele ei muzicale includ:Cele patru anotimpuri de Vivaldi, cântăreți de jazz, precum Ella Fitzgerald și
Zaz () [Corola-website/Science/334267_a_335596]
-
specializarea: dreptul internațional și relațiile economice externe). În 1999-2000 a urmat un curs de magistru în administrarea afacerilor la Școala de Management din Bled, Slovenia. În 2001 a absolvit Academia de Studii Economice din Moldova, Facultatea „Finanțe” (specializarea: bănci și burse de valori). În perioada iulie 1994 - iunie 1996 a activat în calitate de consultant la Ministerul Economiei, iar în 1996-1998 a fost lector la Universitatea Liberă Internațională din Moldova (Facultatea de Drept și Facultatea Studiilor Economice). În iunie 1996 - februarie 2002 a
Iurie Muntean () [Corola-website/Science/334301_a_335630]
-
unui diapazon larg de interese, cum ar fi muzica și teatrul. După mai bine de două secole de publicare continuă, ziarul are aceeași reputație de presă de referință elvețiană, fiind cunoscut pentru publicarea unor rapoarte detaliate privind afacerile internaționale și bursa, cât și pentru stilul intelectual al redactării. Fiind unul din cele mai vechi ziare încă tipărite, a apărut pentru prima oară la 12 ianuarie 1780 sub numele "Zürcher Zeitung", în redacția lui Salomon Gessner, urmând a fi redenumit în "" în
Neue Zürcher Zeitung () [Corola-website/Science/334376_a_335705]
-
este membru al Consiliului Național al Audiovizualului. A urmat Școala Generală 86, apoi Liceul de Matematică-Fizică nr. 3 (actualul Al. I. Cuza). În 1989 intră la Facultatea de Chimie, specializarea Chimie-Fizică. Revenit în țară în 1993, după o serie de burse în străinătate, renunță la varianta de a ocupa un post de profesor și participă la un concurs organizat de primul mare radio comercial din România, Radio Total. Reușește primul și, timp de câteva luni (septembrie 1993-ianuarie 1994) editează și prezintă
Radu Herjeu () [Corola-website/Science/334417_a_335746]