36,388 matches
-
I), 1964 (ediția a II-a), 1967 (ediția a III-a); "Emil Monția - 111 Doine și cântece poporale românești". București, Edit. Muzicală, 1966 "George Breazul - D. G. Kiriac". București, Edit. Muzicală, 1973 "D. G. Kiriac - Pagini de corespondență". București, Edit. Muzicală, 1974 "Macarie Ieromonahul Opere: „Theoreticon”", București, Edit. Acad. . Române, 1976 "Colinde". București, Edit. Muzicală, 1980 "Școala muzicală de la Putna: Ms. 56/544/576 I de la Mănăstirea Putna - „Antologhion”", București, Edit. Muzicală, 1980 (în colecția „Izvoare ale muzicii românești”, VoI. III
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
Doine și cântece poporale românești". București, Edit. Muzicală, 1966 "George Breazul - D. G. Kiriac". București, Edit. Muzicală, 1973 "D. G. Kiriac - Pagini de corespondență". București, Edit. Muzicală, 1974 "Macarie Ieromonahul Opere: „Theoreticon”", București, Edit. Acad. . Române, 1976 "Colinde". București, Edit. Muzicală, 1980 "Școala muzicală de la Putna: Ms. 56/544/576 I de la Mănăstirea Putna - „Antologhion”", București, Edit. Muzicală, 1980 (în colecția „Izvoare ale muzicii românești”, VoI. III - Documenta, în colaborare cu Gheorghe Ciobanu și Marin Ionescu) "Școala muzicală de la Putna: Ms.
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
poporale românești". București, Edit. Muzicală, 1966 "George Breazul - D. G. Kiriac". București, Edit. Muzicală, 1973 "D. G. Kiriac - Pagini de corespondență". București, Edit. Muzicală, 1974 "Macarie Ieromonahul Opere: „Theoreticon”", București, Edit. Acad. . Române, 1976 "Colinde". București, Edit. Muzicală, 1980 "Școala muzicală de la Putna: Ms. 56/544/576 I de la Mănăstirea Putna - „Antologhion”", București, Edit. Muzicală, 1980 (în colecția „Izvoare ale muzicii românești”, VoI. III - Documenta, în colaborare cu Gheorghe Ciobanu și Marin Ionescu) "Școala muzicală de la Putna: Ms. I-26/Iași
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
1973 "D. G. Kiriac - Pagini de corespondență". București, Edit. Muzicală, 1974 "Macarie Ieromonahul Opere: „Theoreticon”", București, Edit. Acad. . Române, 1976 "Colinde". București, Edit. Muzicală, 1980 "Școala muzicală de la Putna: Ms. 56/544/576 I de la Mănăstirea Putna - „Antologhion”", București, Edit. Muzicală, 1980 (în colecția „Izvoare ale muzicii românești”, VoI. III - Documenta, în colaborare cu Gheorghe Ciobanu și Marin Ionescu) "Școala muzicală de la Putna: Ms. I-26/Iași - „Antologhion”", București, Edit. Muzicală, 1981 (în colecția „Izvoare ale muzicii românești”, VoI. IV - Documenta
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
Colinde". București, Edit. Muzicală, 1980 "Școala muzicală de la Putna: Ms. 56/544/576 I de la Mănăstirea Putna - „Antologhion”", București, Edit. Muzicală, 1980 (în colecția „Izvoare ale muzicii românești”, VoI. III - Documenta, în colaborare cu Gheorghe Ciobanu și Marin Ionescu) "Școala muzicală de la Putna: Ms. I-26/Iași - „Antologhion”", București, Edit. Muzicală, 1981 (în colecția „Izvoare ale muzicii românești”, VoI. IV - Documenta, în colaborare cu Gheorghe Ciobanu și Marin Ionescu) "Ioan D. Petrescu - Studii de paleografie muzicală bizantină". VoI. II. București, Edit
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
56/544/576 I de la Mănăstirea Putna - „Antologhion”", București, Edit. Muzicală, 1980 (în colecția „Izvoare ale muzicii românești”, VoI. III - Documenta, în colaborare cu Gheorghe Ciobanu și Marin Ionescu) "Școala muzicală de la Putna: Ms. I-26/Iași - „Antologhion”", București, Edit. Muzicală, 1981 (în colecția „Izvoare ale muzicii românești”, VoI. IV - Documenta, în colaborare cu Gheorghe Ciobanu și Marin Ionescu) "Ioan D. Petrescu - Studii de paleografie muzicală bizantină". VoI. II. București, Edit. Muzicală, 1984 "George Breazul - Scrisori și documente", București, Edit. Muzicală
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
Ciobanu și Marin Ionescu) "Școala muzicală de la Putna: Ms. I-26/Iași - „Antologhion”", București, Edit. Muzicală, 1981 (în colecția „Izvoare ale muzicii românești”, VoI. IV - Documenta, în colaborare cu Gheorghe Ciobanu și Marin Ionescu) "Ioan D. Petrescu - Studii de paleografie muzicală bizantină". VoI. II. București, Edit. Muzicală, 1984 "George Breazul - Scrisori și documente", București, Edit. Muzicală, 1984 (VoI. I), 1991 (VoI. II), 1997 (Vol. III) "Anne E. Pennington - Muzica în Moldova medievală" / "Music in Medieval Moldavia". Cu un eseu de D. E
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
de la Putna: Ms. I-26/Iași - „Antologhion”", București, Edit. Muzicală, 1981 (în colecția „Izvoare ale muzicii românești”, VoI. IV - Documenta, în colaborare cu Gheorghe Ciobanu și Marin Ionescu) "Ioan D. Petrescu - Studii de paleografie muzicală bizantină". VoI. II. București, Edit. Muzicală, 1984 "George Breazul - Scrisori și documente", București, Edit. Muzicală, 1984 (VoI. I), 1991 (VoI. II), 1997 (Vol. III) "Anne E. Pennington - Muzica în Moldova medievală" / "Music in Medieval Moldavia". Cu un eseu de D. E. Conomos. București, Edit. Muzicală, 1985 (ediție
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
Muzicală, 1981 (în colecția „Izvoare ale muzicii românești”, VoI. IV - Documenta, în colaborare cu Gheorghe Ciobanu și Marin Ionescu) "Ioan D. Petrescu - Studii de paleografie muzicală bizantină". VoI. II. București, Edit. Muzicală, 1984 "George Breazul - Scrisori și documente", București, Edit. Muzicală, 1984 (VoI. I), 1991 (VoI. II), 1997 (Vol. III) "Anne E. Pennington - Muzica în Moldova medievală" / "Music in Medieval Moldavia". Cu un eseu de D. E. Conomos. București, Edit. Muzicală, 1985 (ediție bilingvă) "Dinu Lipatti -" "Cinq chansons de Verlaine". București, Edit
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
București, Edit. Muzicală, 1984 "George Breazul - Scrisori și documente", București, Edit. Muzicală, 1984 (VoI. I), 1991 (VoI. II), 1997 (Vol. III) "Anne E. Pennington - Muzica în Moldova medievală" / "Music in Medieval Moldavia". Cu un eseu de D. E. Conomos. București, Edit. Muzicală, 1985 (ediție bilingvă) "Dinu Lipatti -" "Cinq chansons de Verlaine". București, Edit. Muzicală, 1985 G. Breazul - N. Saxu - Carte de cântece pentru copii. București, Edit. Muzicală, 1985 "George Enescu - „Manuscriptum”: Cvartetul II pentru două violine, violă și violoncel, în Sol major
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
1984 (VoI. I), 1991 (VoI. II), 1997 (Vol. III) "Anne E. Pennington - Muzica în Moldova medievală" / "Music in Medieval Moldavia". Cu un eseu de D. E. Conomos. București, Edit. Muzicală, 1985 (ediție bilingvă) "Dinu Lipatti -" "Cinq chansons de Verlaine". București, Edit. Muzicală, 1985 G. Breazul - N. Saxu - Carte de cântece pentru copii. București, Edit. Muzicală, 1985 "George Enescu - „Manuscriptum”: Cvartetul II pentru două violine, violă și violoncel, în Sol major, op,22", "nr. 2" (partitura), Edit. Muzicală, 1985 "George Enescu - Cvartetul pentru
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
în Moldova medievală" / "Music in Medieval Moldavia". Cu un eseu de D. E. Conomos. București, Edit. Muzicală, 1985 (ediție bilingvă) "Dinu Lipatti -" "Cinq chansons de Verlaine". București, Edit. Muzicală, 1985 G. Breazul - N. Saxu - Carte de cântece pentru copii. București, Edit. Muzicală, 1985 "George Enescu - „Manuscriptum”: Cvartetul II pentru două violine, violă și violoncel, în Sol major, op,22", "nr. 2" (partitura), Edit. Muzicală, 1985 "George Enescu - Cvartetul pentru două violine, violă și violoncel în Do major (partitura primei părți)". București, Edit
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
chansons de Verlaine". București, Edit. Muzicală, 1985 G. Breazul - N. Saxu - Carte de cântece pentru copii. București, Edit. Muzicală, 1985 "George Enescu - „Manuscriptum”: Cvartetul II pentru două violine, violă și violoncel, în Sol major, op,22", "nr. 2" (partitura), Edit. Muzicală, 1985 "George Enescu - Cvartetul pentru două violine, violă și violoncel în Do major (partitura primei părți)". București, Edit. Muzicală, 1985 "Manuscrisul nr. 12/Leipzig - Antologhion". Colecția „Izvoare ale muzicii românești”, Vol. VI, Monumenta, București, Edit. Muzicală, 1985. Ediție îngrijită, adnotată
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
1985 "George Enescu - „Manuscriptum”: Cvartetul II pentru două violine, violă și violoncel, în Sol major, op,22", "nr. 2" (partitura), Edit. Muzicală, 1985 "George Enescu - Cvartetul pentru două violine, violă și violoncel în Do major (partitura primei părți)". București, Edit. Muzicală, 1985 "Manuscrisul nr. 12/Leipzig - Antologhion". Colecția „Izvoare ale muzicii românești”, Vol. VI, Monumenta, București, Edit. Muzicală, 1985. Ediție îngrijită, adnotată, prefațată, cu studiu introductiv "Manuscrisul de la Dobrovăț (Ms. 258/Leimonos)". Colecția „Izvoare ale muzicii românești”, Vol. XI. Monumenta, București
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
nr. 2" (partitura), Edit. Muzicală, 1985 "George Enescu - Cvartetul pentru două violine, violă și violoncel în Do major (partitura primei părți)". București, Edit. Muzicală, 1985 "Manuscrisul nr. 12/Leipzig - Antologhion". Colecția „Izvoare ale muzicii românești”, Vol. VI, Monumenta, București, Edit. Muzicală, 1985. Ediție îngrijită, adnotată, prefațată, cu studiu introductiv "Manuscrisul de la Dobrovăț (Ms. 258/Leimonos)". Colecția „Izvoare ale muzicii românești”, Vol. XI. Monumenta, București, Edit. Muzicală, 1994 "Muzicieni români - pagini epistolare", în: Memoriile Comisiei de Folclor. Tom VII. 1993. București, Edit
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
Manuscrisul nr. 12/Leipzig - Antologhion". Colecția „Izvoare ale muzicii românești”, Vol. VI, Monumenta, București, Edit. Muzicală, 1985. Ediție îngrijită, adnotată, prefațată, cu studiu introductiv "Manuscrisul de la Dobrovăț (Ms. 258/Leimonos)". Colecția „Izvoare ale muzicii românești”, Vol. XI. Monumenta, București, Edit. Muzicală, 1994 "Muzicieni români - pagini epistolare", în: Memoriile Comisiei de Folclor. Tom VII. 1993. București, Edit. Academiei Române, 1996 În plină dictatură ceaușistă, activitatea editorială a lui a reușit să aducă muzicologia românească la nivel internațional, îndeosebi prin inițierea seriei "Izvoare ale
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
Academiei Române, 1996 În plină dictatură ceaușistă, activitatea editorială a lui a reușit să aducă muzicologia românească la nivel internațional, îndeosebi prin inițierea seriei "Izvoare ale muzicii românești" (1976), cu secțiunile "Documenta" (surse publicate în facsimile) și "Transcripta" (transcrieri în notație muzicală actuală). În cadrul acestei serii, au publicat bizantinologi români de referință, precum Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog) și Sebastian-Barbu Bucur, care au determinat specificul național al <nowiki>Școlii muzicale de la Putna</nowiki>, din timpul lui Ștefan cel Mare. Moisescu s-a ocupat și
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
românești" (1976), cu secțiunile "Documenta" (surse publicate în facsimile) și "Transcripta" (transcrieri în notație muzicală actuală). În cadrul acestei serii, au publicat bizantinologi români de referință, precum Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog) și Sebastian-Barbu Bucur, care au determinat specificul național al <nowiki>Școlii muzicale de la Putna</nowiki>, din timpul lui Ștefan cel Mare. Moisescu s-a ocupat și cu valorificarea moștenirii muzicale interbelice, editând partituri de George Enescu, Dinu Lipatti, George Breazul.
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
serii, au publicat bizantinologi români de referință, precum Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog) și Sebastian-Barbu Bucur, care au determinat specificul național al <nowiki>Școlii muzicale de la Putna</nowiki>, din timpul lui Ștefan cel Mare. Moisescu s-a ocupat și cu valorificarea moștenirii muzicale interbelice, editând partituri de George Enescu, Dinu Lipatti, George Breazul.
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
Trupa Amadeus (cunoscută și ca Cvartetul Amadeus) este un cvartet vocal-instrumental, un proiect muzical originar din București, România, care adoptă stilurile classical crossover și pop. Trupa Amadeus este alcătuită din patru muzicieni: Andreea Runceanu (vioară/voce), Bianca Gavrilescu (voară/backing vocals), Patricia Cimpoiașu (violoncel/backing vocals) și Naomi Anelis (pian/keyboards). Trupa Amadeus a
Amadeus (trupă) () [Corola-website/Science/335588_a_336917]
-
crossover și pop. Trupa Amadeus este alcătuită din patru muzicieni: Andreea Runceanu (vioară/voce), Bianca Gavrilescu (voară/backing vocals), Patricia Cimpoiașu (violoncel/backing vocals) și Naomi Anelis (pian/keyboards). Trupa Amadeus a fost fondată în luna noiembrie 2000 de către producătorul muzical Adrian Ordean și managerul artistic Florin Ionescu, fiind compusă din Andreea Runceanu, Alexandra Chișe, Cristina Filotti și Grațiela Giolu. Din 2000 până în prezent, trupa Amadeus a lansat 5 albume și a sustinut turnee internaționale. În 2004, Alină Dinică i-a
Amadeus (trupă) () [Corola-website/Science/335588_a_336917]
-
albume și a sustinut turnee internaționale. În 2004, Alină Dinică i-a luat locul Grațielei Giolu în trupa Amadeus. În 2007, Patricia Cimpoiașu a înlocuit-o pe Alină Dinică în formula trupei, cea din urmă alegând să își continue studiile muzicale la Academia de Muzică din Milano, Italia. Patricia se află, la acea dată, în ultimul an la liceul de muzică George Enescu din București. În 2014, Alexandra Chișe și Cristina Filotti au fost înlocuite de Bianca Gavrilescu (vioară) și Naomi
Amadeus (trupă) () [Corola-website/Science/335588_a_336917]
-
al familiei, în Kirghizistan. Având vocea spinto soprano, aceasta interpretează muzica compusă de ea însăși într-un amestec de jazz, soul, și r'n'b cu elemente din muzica clasică și gospel. În anul 2009 a câștigat un important festival muzical din Letonia, popular mai ales printre fostele republici sovietice socialiste. În 2016 a fost selectată să reprezinte Ucraina la Concursul Muzical Eurovision, unde cântecul interpretat de ea, „1944”, care evocă deportarea tătarilor din Crimeea, a obținut Marele Premiu.
Jamala () [Corola-website/Science/335622_a_336951]
-
și r'n'b cu elemente din muzica clasică și gospel. În anul 2009 a câștigat un important festival muzical din Letonia, popular mai ales printre fostele republici sovietice socialiste. În 2016 a fost selectată să reprezinte Ucraina la Concursul Muzical Eurovision, unde cântecul interpretat de ea, „1944”, care evocă deportarea tătarilor din Crimeea, a obținut Marele Premiu.
Jamala () [Corola-website/Science/335622_a_336951]
-
a înființat formația de muzică rock Mașină Vremeni, care este activă până în zilele noastre. În anii 1982-1996 Makarevici a apărut și că solist, acompaniându-se singur cu ghitara acustică, cu cântecele compuse de el însuși, de această dată nu pentru formația muzicală și a înregistrat astfel 8 albume. După o lungă pauză, în anul 2010 a reînceput să apară în recitaluri solo. În unul din discurile sale, ale cărui încasări au fost donate în scopuri filantropice, a colaborat cu Mihail Gorbaciov. În
Andrei Makarevici () [Corola-website/Science/335656_a_336985]