37,166 matches
-
de localnici Corneag sau Corneac, de la cornul caprei, un vânt secetos în special vara, și i se mai zice și Bărăcilă. Cosava este vântul care bate dinspre nord-est și se presupune că numele i se trage de la faptul că acest vânt pătrundea în locuințele oamenilor prin coșurile de fum. Baltarețul care bate dinspre miazăzi, respectiv dinspre Marea Mediterană, suflă mai frecvent în anotimpul cald. Cosava, dar mai ales Baltarețul, sunt vânturi care aduc ploi. În zona predomină solul brun-roșcat, sol specific condițiilor
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
se presupune că numele i se trage de la faptul că acest vânt pătrundea în locuințele oamenilor prin coșurile de fum. Baltarețul care bate dinspre miazăzi, respectiv dinspre Marea Mediterană, suflă mai frecvent în anotimpul cald. Cosava, dar mai ales Baltarețul, sunt vânturi care aduc ploi. În zona predomină solul brun-roșcat, sol specific condițiilor pedogenetice existente aici. Solurile brun-roșcat suferă uneori de exces de umiditate primăvara, alteori de seceta (iulie-august). Ele trebuiesc bine aerisite și arate adânc. Numai la o umiditate potrivită ele
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
coborau în peșteri și bordeie la biserica din sat, iar de mulțimea lor și a hainelor negre se vedeau pete negre pe zăpadă. O altă sursă ar fi inundațiile de la început de secol XX, când mai mulți arbori rupți de vânt, aduși de viiturile de pe versanți s-au oprit la confluența celor două pârâuri Neagra Mare și Neagra Mică, apa strecurându-se printre ei. Aceste lemne s-au carbonizat și câțiva ani apa a curs "neagră".
Neagra, Neamț () [Corola-website/Science/301653_a_302982]
-
s-a făcut pe direcția înțelenirii slab acide. Comuna se încadrează sub aspect climatic în zona climatică montană a Carpaților Orientali. Valorile barice oscilează între 69,4 mm minima și 71,8 mm maxima. Umiditatea aerului variazî ântre 25%-80%. Vânturile care bat în această zonă au direcțiile dominante E și N-E, urmate de vânturile din direcțiile N-V și S-E. În valea montană a Bicazului, regimul vânturilor e puternic influențat de circulația periodică locală, acestea fiind foarte bine
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
zona climatică montană a Carpaților Orientali. Valorile barice oscilează între 69,4 mm minima și 71,8 mm maxima. Umiditatea aerului variazî ântre 25%-80%. Vânturile care bat în această zonă au direcțiile dominante E și N-E, urmate de vânturile din direcțiile N-V și S-E. În valea montană a Bicazului, regimul vânturilor e puternic influențat de circulația periodică locală, acestea fiind foarte bine reprezentate în sezonul cald (aprilie-octombrie), anotimpul de iarnă fiind cel mai prielnic formării vânturilor. Media
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
și 71,8 mm maxima. Umiditatea aerului variazî ântre 25%-80%. Vânturile care bat în această zonă au direcțiile dominante E și N-E, urmate de vânturile din direcțiile N-V și S-E. În valea montană a Bicazului, regimul vânturilor e puternic influențat de circulația periodică locală, acestea fiind foarte bine reprezentate în sezonul cald (aprilie-octombrie), anotimpul de iarnă fiind cel mai prielnic formării vânturilor. Media anuală a temperaturii la nivelul inferior al văii este în jur de 8 °C
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
de vânturile din direcțiile N-V și S-E. În valea montană a Bicazului, regimul vânturilor e puternic influențat de circulația periodică locală, acestea fiind foarte bine reprezentate în sezonul cald (aprilie-octombrie), anotimpul de iarnă fiind cel mai prielnic formării vânturilor. Media anuală a temperaturii la nivelul inferior al văii este în jur de 8 °C, luna cea mai rece fiind ianuarie, a cărei medie coboară uneori sub -3 °C, datorită inversiunilor termice. În luna iulie se atinge cea mai ridicată
Comuna Tașca, Neamț () [Corola-website/Science/301684_a_303013]
-
a colecta integral o asemenea cantitate de petrol brusc eliberată, deseori izbucnind și incendii devastatoare. Topoclimatul acestui sector în care se află Scorțeni are un caracter de adăpost, atât față de circulația vestică, cât și față de pătrunderea crivățului din nord-est. Bat vânturi cu caracter de foehn. Temperatura medie multianuală este +9,5 °C. Maxima pozitivă a verii a fost de +37,1 °C înregistrată în luna iulie a anului 2000, iar valoarea minima de -21 °C, în luna ianuarie a anului 2002
Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/301726_a_303055]
-
anului 2000, iar valoarea minima de -21 °C, în luna ianuarie a anului 2002. Amplitudini termice extreme absolute în oraș: 64,4 °C. Regimul precipitațiilor este de 500 - 700 mm/an. Numărul anual de zile senine: 160-180; viteza medie a vântului: 1,5 m/s; valoarea coeficientului solar, Ks = 0,32; intensitatea izoseismică: 7.
Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/301726_a_303055]
-
zile tropicale, restul fiind zile cu o temperatura moderată. Pe an sunt în medie 67 zile cu precipitații lichide, 26 de zile cu ninsoare, 86 zile cu cer senin, 98 zile cu cer noros și 88 zile cu cer acoperit. Vântul predominant este cel din direcția nord-est. În medie, sunt 11 zile pe an cu vânt cu viteza de peste 80 de km/h. Presiunea atmosferică este de 748,2 mmHg. Vegetația de odinioară a localității Tătărani a fost aceea a unei
Tătărani, Prahova () [Corola-website/Science/301740_a_303069]
-
zile cu precipitații lichide, 26 de zile cu ninsoare, 86 zile cu cer senin, 98 zile cu cer noros și 88 zile cu cer acoperit. Vântul predominant este cel din direcția nord-est. În medie, sunt 11 zile pe an cu vânt cu viteza de peste 80 de km/h. Presiunea atmosferică este de 748,2 mmHg. Vegetația de odinioară a localității Tătărani a fost aceea a unei păduri de câmpie, în care predomină stejarul pedunculat (Quercus robur), alături de alte varietați de stejar
Tătărani, Prahova () [Corola-website/Science/301740_a_303069]
-
precipitațiilor dintr-o lună. În general, clima se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 6°-9 °C (3 °C iarna, 9 °C primăvara, 19 °C vara și 10,5 °C toamna) cu precipitații cuprinse între 600-800 mm anuală și cu vânturi variabile, de care vatra satului din Valea Teișanilor este ferită în general. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Teișani era formată doar din satul de reședință, făcea parte din plaiul Teleajen din județul Prahova și avea 1355 de locuitori
Comuna Teișani, Prahova () [Corola-website/Science/301742_a_303071]
-
din zonă, Măceș, are o înălțime de 815 m. Pârâul Sărata este un afluent al râului Teleajen care izvorâște din zona satului Melicești și curge de la nord-vest către sud-est. Datorită poziționării predominant pe valea acestei gârle, Telega este protejată de vânturi puternice. Solurile din zona Telegii sunt sărace (argile) și, în unele locuri, sărăturoase. Datorită prezenței sării în subsol și a solului argilos, există zone în Telega unde au loc alunecări de teren. Prin comună trece șoseaua județeană DJ100E, care o
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
întregul teritoriu. Clima este una temperat continentală moderată, cu primăveri timpurii. Uneori apar înghețuri târzii de primăvară, care afectează vița de vie și pomii fructiferi înmuguriți. Verile sunt călduroase, iar iernile sunt mai blânde decât în alte zone ale țării. Vânturile vestice sunt mai frecvente primăvara și vara, iar cele estice și nord-estice sunt mai frecvente toamna și iarna. Numărul anual al zilelor cu precipitații este de 120-130. De obicei, în prima decada a lunii decembrie cade prima zăpada.
Medieșu Aurit, Satu Mare () [Corola-website/Science/301767_a_303096]
-
Ruscă la spațiul de luncă, trasat de coridorul inferior al râului Cerna. Satul a fost rostuit în scurtul talveg cu axa vest-est, tăiat de firul pârâului omonim, de-o parte și de alta a cursului de apă, fiind protejat de vânturile puternice în ringul închipuit de dealurile ce închid laturile dinspre miazănoapte, apus și miazăzi. Acest cadru a fost remarcat și de preotul Constantin Dăncilă din Mânerău, atunci când și-a așternut pe hârtie însemnările monografice: „Comuna Mânierău — satul — se află în mijlocul
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
atunci când și-a așternut pe hârtie însemnările monografice: „Comuna Mânierău — satul — se află în mijlocul hotarului. Este situată de la drumul țării spre apus pe o vălicică între trei dealuri, putem zice la locul cel mai rău din hotar. E ferită de vânturi, ferită de a se vedea din drumul țării și nici un drum vicinal nu trece prin acest sat. El formează un triunghi ferit, așa că drumul ce merge pe valea Nandru și cel prin Răcăștie îl înconjoară.” Localitatea Mânerău se inserează sistemului
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
de tip montan, așezarea are o formă dispersata. Este reprezentată de Valea Stanijei și de afluenți ai acesteia, precum Valea Săritorii și Pârâul Vulturului. Climat specific depresiunilor, cu temperaturi medii anuale între 7-8-10 °C, precipitații bogate 600-900 mm/an și vânturi puternice. Se simt influențe climatice subemediteraneene, cu vânturi specifice, precum Austrul, mai ales în sud-vest, cu ploi de toamnă și ierni blânde. Apare uneori dinspre masivele muntoase și vântul de tip foehn. Este specifică zonelor de deal și munte, predominând
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
Este reprezentată de Valea Stanijei și de afluenți ai acesteia, precum Valea Săritorii și Pârâul Vulturului. Climat specific depresiunilor, cu temperaturi medii anuale între 7-8-10 °C, precipitații bogate 600-900 mm/an și vânturi puternice. Se simt influențe climatice subemediteraneene, cu vânturi specifice, precum Austrul, mai ales în sud-vest, cu ploi de toamnă și ierni blânde. Apare uneori dinspre masivele muntoase și vântul de tip foehn. Este specifică zonelor de deal și munte, predominând pădurile de foioase. - În zonele împădurite se întâlnesc
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
medii anuale între 7-8-10 °C, precipitații bogate 600-900 mm/an și vânturi puternice. Se simt influențe climatice subemediteraneene, cu vânturi specifice, precum Austrul, mai ales în sud-vest, cu ploi de toamnă și ierni blânde. Apare uneori dinspre masivele muntoase și vântul de tip foehn. Este specifică zonelor de deal și munte, predominând pădurile de foioase. - În zonele împădurite se întâlnesc căprioara, iepurele, dihorul, lupul, vulpea, râsul, viezurele și nevăstuica. - Desișul pădurilor adăpostește de asemenea multe specii de păsări: ciocănitoarea pestrița, pițigoiul
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
un burete(ciupercă mare(fomes fomentarius) care crește la noi pe salcie si foioase care dupa o pregătire (prelucrare) constând din fierbere intr-o leșie specială ! de 3-4 ori câteva ore, se usucă preț de o vară la soare și vânt, după care se taie felii ori fâșii groase de 3-4mm devenind un produs foarte inflamabil); iñe=unde; izâtură=locul din vale, părău de unde se face devierea apei pentru a merge pe iazul morii; iñiva=undeva; iosag= avere, bogăție. -"cu litera
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
câteva zeci de centimetri, media multianuală fiind de 18,6 centimetri, fiind rare iernile cu zăpezi abundente sau cele fără pic de zăpadă. Grindina este un fenomen destul de rar în această zonă, dar când se produce poate provoca mari pagube. Vânturile din zonă au o intensitate relativ mică, datorită formei depresionare, și au în general două direcții dominante: iarna dinspre sud-est, vara dinspre nord-vest, vest și sud-vest. Cea mai mare intensitate o au vânturile dinspre nord-vest, care sunt și aducătoare de
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
când se produce poate provoca mari pagube. Vânturile din zonă au o intensitate relativ mică, datorită formei depresionare, și au în general două direcții dominante: iarna dinspre sud-est, vara dinspre nord-vest, vest și sud-vest. Cea mai mare intensitate o au vânturile dinspre nord-vest, care sunt și aducătoare de ploi. Solurile reprezintă rezultatul acțiunii conjugate a tuturor factorilor de solidificare. Este imposibil de delimitat acțiunea fiecărui factor în parte. Rolul predominant în formarea și repartiția teritorială a solurilor au avut-o apa
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
în luna iunie și cele minime în lunile februarie-martie. Iarna precipitațiile cad sub formă de ninsoare. Numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă este de cca. 100. Înghețul la sol durează de la începutul lunii octombrie până la începutul lunii mai. Vânturile suferă abateri datorită în special reliefului. Predomină vânturile de la V și N-V, dar datorită unor factori topoclimatici în unele perioade predomină vânturile de N-E canalizate și intensificate pe vale. Iarna, vânturile de N-E produc în zonă scăderi
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
februarie-martie. Iarna precipitațiile cad sub formă de ninsoare. Numărul mediu al zilelor cu strat de zăpadă este de cca. 100. Înghețul la sol durează de la începutul lunii octombrie până la începutul lunii mai. Vânturile suferă abateri datorită în special reliefului. Predomină vânturile de la V și N-V, dar datorită unor factori topoclimatici în unele perioade predomină vânturile de N-E canalizate și intensificate pe vale. Iarna, vânturile de N-E produc în zonă scăderi de temperatură a aerului și transport de zăpadă
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
zăpadă este de cca. 100. Înghețul la sol durează de la începutul lunii octombrie până la începutul lunii mai. Vânturile suferă abateri datorită în special reliefului. Predomină vânturile de la V și N-V, dar datorită unor factori topoclimatici în unele perioade predomină vânturile de N-E canalizate și intensificate pe vale. Iarna, vânturile de N-E produc în zonă scăderi de temperatură a aerului și transport de zăpadă pe sol. Deoarece elementele cadrului natural sunt de o mare diversitate și complexitate, asociațiile vegetale
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]