37,049 matches
-
Caragiale, pe strada Maria Rosetti. A stat acolo până în 2002, an declarat oficial „Anul Caragiale” (150 de ani de la moartea scriitorului), când Dinu Săraru, care era director al Teatrului Național „Ion Luca Caragiale”, fără nici o aprobare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, a dispus ca statuia să fie luată de pe soclul ei, de pe strada Maria Rosetti, și să fie amplasată în fața teatrului pe care îl conducea. Monumentul era clasat la categoria B, adică era un monument istoric de importanță locală, iar
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
director al Teatrului Național „Ion Luca Caragiale”, fără nici o aprobare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, a dispus ca statuia să fie luată de pe soclul ei, de pe strada Maria Rosetti, și să fie amplasată în fața teatrului pe care îl conducea. Monumentul era clasat la categoria B, adică era un monument istoric de importanță locală, iar schimbarea amplasamentului nu se putea face decât cu avizul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice sau al Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice. Fără un astfel de aviz
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
aprobare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, a dispus ca statuia să fie luată de pe soclul ei, de pe strada Maria Rosetti, și să fie amplasată în fața teatrului pe care îl conducea. Monumentul era clasat la categoria B, adică era un monument istoric de importanță locală, iar schimbarea amplasamentului nu se putea face decât cu avizul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice sau al Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice. Fără un astfel de aviz mutarea intră sub incidența Codului Penal. Deși acțiunea a
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
strada Maria Rosetti, și să fie amplasată în fața teatrului pe care îl conducea. Monumentul era clasat la categoria B, adică era un monument istoric de importanță locală, iar schimbarea amplasamentului nu se putea face decât cu avizul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice sau al Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice. Fără un astfel de aviz mutarea intră sub incidența Codului Penal. Deși acțiunea a stârnit scandal, statuia a rămas pe loc. În 2004, Dinu Săraru și-a dat demisia de la conducerea Teatrului
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
în fața teatrului pe care îl conducea. Monumentul era clasat la categoria B, adică era un monument istoric de importanță locală, iar schimbarea amplasamentului nu se putea face decât cu avizul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice sau al Comisiei Regionale a Monumentelor Istorice. Fără un astfel de aviz mutarea intră sub incidența Codului Penal. Deși acțiunea a stârnit scandal, statuia a rămas pe loc. În 2004, Dinu Săraru și-a dat demisia de la conducerea Teatrului Național. Doi ani mai târziu, în 2006
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
scandal, statuia a rămas pe loc. În 2004, Dinu Săraru și-a dat demisia de la conducerea Teatrului Național. Doi ani mai târziu, în 2006, statuia lui Caragiale a fost mutată din nou pe soclul său din strada Maria Rosetti. Administrația Monumentelor și-a declarat intenția de a lua statuia din Piața Rosetti și de a o muta pe Calea Victoriei, în fața Hotelului Novotel. Monumentul este înscris în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2350, . În București se mai află
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
în 2006, statuia lui Caragiale a fost mutată din nou pe soclul său din strada Maria Rosetti. Administrația Monumentelor și-a declarat intenția de a lua statuia din Piața Rosetti și de a o muta pe Calea Victoriei, în fața Hotelului Novotel. Monumentul este înscris în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2350, . În București se mai află bustul lui Caragiale din Rotonda scriitorilor, în Parcul Cișmigiu, realizat în 1943 de Oscar Späthe din marmură de Rușchița. În parcul Tei
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
a fost mutată din nou pe soclul său din strada Maria Rosetti. Administrația Monumentelor și-a declarat intenția de a lua statuia din Piața Rosetti și de a o muta pe Calea Victoriei, în fața Hotelului Novotel. Monumentul este înscris în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2350, . În București se mai află bustul lui Caragiale din Rotonda scriitorilor, în Parcul Cișmigiu, realizat în 1943 de Oscar Späthe din marmură de Rușchița. În parcul Tei se află o statuie din
Statuia lui I. L. Caragiale din București () [Corola-website/Science/320963_a_322292]
-
fost transferate și o parte din osemintele din cimitirului Sevastopol, desființat și evacuat în timpul regimului Ion Antonescu. Cimitirul are parcele cu mormintele evreilor, cetățeni români, căzuți pentru Țară în Primul Război Mondial. Pe aleea principală și în mijlocul cimitirului există două monumente ridicate în memoria acestor eroi, unde anual are loc o comemorare organizată de Federația Comunităților Evreiești din România și Ministerul Apărării Naționale din România. Două monumente din Cimitirul Filantropia, și anume Mormântul Dr. Iuliu Barasch (B-IV-m-B-20108) și "Monumentul eroilor din
Cimitirul evreiesc Filantropia din București () [Corola-website/Science/320991_a_322320]
-
pentru Țară în Primul Război Mondial. Pe aleea principală și în mijlocul cimitirului există două monumente ridicate în memoria acestor eroi, unde anual are loc o comemorare organizată de Federația Comunităților Evreiești din România și Ministerul Apărării Naționale din România. Două monumente din Cimitirul Filantropia, și anume Mormântul Dr. Iuliu Barasch (B-IV-m-B-20108) și "Monumentul eroilor din 1916-1918" (B-IV-m-B-20109) sunt înscrise în Lista monumentelor istorice din municipiul București (2004). Doctorul Barasch, o personalitate cunoscută pe plan cultural și științific, a fost printre cei
Cimitirul evreiesc Filantropia din București () [Corola-website/Science/320991_a_322320]
-
există două monumente ridicate în memoria acestor eroi, unde anual are loc o comemorare organizată de Federația Comunităților Evreiești din România și Ministerul Apărării Naționale din România. Două monumente din Cimitirul Filantropia, și anume Mormântul Dr. Iuliu Barasch (B-IV-m-B-20108) și "Monumentul eroilor din 1916-1918" (B-IV-m-B-20109) sunt înscrise în Lista monumentelor istorice din municipiul București (2004). Doctorul Barasch, o personalitate cunoscută pe plan cultural și științific, a fost printre cei înmormântați la cimitirul din strada Sevastopol și apoi mutați la Filantropia la
Cimitirul evreiesc Filantropia din București () [Corola-website/Science/320991_a_322320]
-
anual are loc o comemorare organizată de Federația Comunităților Evreiești din România și Ministerul Apărării Naționale din România. Două monumente din Cimitirul Filantropia, și anume Mormântul Dr. Iuliu Barasch (B-IV-m-B-20108) și "Monumentul eroilor din 1916-1918" (B-IV-m-B-20109) sunt înscrise în Lista monumentelor istorice din municipiul București (2004). Doctorul Barasch, o personalitate cunoscută pe plan cultural și științific, a fost printre cei înmormântați la cimitirul din strada Sevastopol și apoi mutați la Filantropia la desființarea primului.
Cimitirul evreiesc Filantropia din București () [Corola-website/Science/320991_a_322320]
-
este un conac care a fost construit între anii 1890-1895 de principele Aristide Caradja (1861-1955), savant entomolog român, pe moșia sa din satul Grumăzești (județul Neamț). Este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Neamț, cu . a fost construit între anii 1890-1895. El a fost construit de principele Aristide Caradja pe domeniul moștenit de el de la părinți. Principele sosise în România în 1887, după ce urmase studii în Germania și Franța. Casa
Conacul Caradja din Grumăzești () [Corola-website/Science/320989_a_322318]
-
Biserica de lemn din satul Dealu Mare, comuna Vălișoara, județul Hunedoara, a fost construită în secolul XVIII. Are hramul „Buna Vestire”. Nu figurează pe lista nouă a monumentelor istorice. Biserica de lemn de la Dealu Mare, care poartă hramul „Buna Vestire“, este construită pe unul din dealurile din locul numit „Gruelaci“. Începuturile acestei biserici coboară până spre mijlocul secolului al XVIII-lea; două dintre vechile sale tipărituri, anume o
Biserica de lemn din Dealu Mare () [Corola-website/Science/320983_a_322312]
-
1850-1889) în orașul Târgu Neamț (județul Neamț). Casa a fost construită din lemn în secolul al XIX-lea și se află pe strada Ștefan cel Mare nr. 28. Muzeul - casă memorială Veronica Micle din Târgu Neamț se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul . Casa memorială Veronica Micle a fost construită în anul 1834, din lemn și cărămidă, în cel mai autentic stil românesc, cu tindă și trei încăperi la stradă. Ea se află în
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
marmură pe casa în care a locuit Veronica Micle. Ulterior, Mănăstirea Văratec a vândut casa. Imobilul a trecut pe la mai mulți proprietari, iar în anii 1980-1981 s-a ruinat complet. La inițiativa protopopului Constantin Matasă (1878-1971), imobilul a fost declarat monument istoric, fiind trecut în 1982 în administrarea Complexului Muzeal Județean Neamț. Casa a fost refăcută după planul original, cu mici modificări. Imobilul se afla inițial la stradă, dar noua casă a fost construită cu doi metri mai în spate. Clădirea
Casa memorială Veronica Micle din Târgu Neamț () [Corola-website/Science/320988_a_322317]
-
biserică de lemn din partea de jos a satului Șurdești, renumită pentru turnul ei înalt, cuprinsă pe lista patrimoniului mondial. Biserica de lemn din partea de sus a satului este datată relativ din secolele 17-18. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn din partea de sus a satului Șurdești a fost adusă în sat de Dan Toma din Izvor, înainte de 1940, din satul Bontăieni, la numai 6 km depărtare. Tradiția acestei biserici susține că ea a
Biserica de lemn din Șurdești II () [Corola-website/Science/315282_a_316611]
-
perioada activității complexului rupestru. După cel de-al doilea război mondial, în Basarabia, ocupată de Uniunea Sovietică, cercetările de orice gen vizând complexele monastice au fost interzise. Cu toate aceste, în câteva lucrări de istoria arhitecturii sau de prezentare a monumentelor, ieșite de sub tipar numai în limba rusă, se fac unele aprecieri sporadice, inclusiv asupra mănăstirilor rupestre. Dacă ne oprim la ultima lucrare care conține și repertoriul tuturor monumentelor cu evaluări succinte, constatăm faptul că analiza mănăstirii rupestre de la Japca nu
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
toate aceste, în câteva lucrări de istoria arhitecturii sau de prezentare a monumentelor, ieșite de sub tipar numai în limba rusă, se fac unele aprecieri sporadice, inclusiv asupra mănăstirilor rupestre. Dacă ne oprim la ultima lucrare care conține și repertoriul tuturor monumentelor cu evaluări succinte, constatăm faptul că analiza mănăstirii rupestre de la Japca nu s-a mers mai departe de prezentarea descriptivă de la începutul secolului XX. Dimpotrivă, din neputința de a explica lucrurile, se remarcă structural numai trei compartimente de plan, fără
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
se facă o încadrare a acestei biserici într-un context istoric și național concludent. Dacă deschidem o paranteză, trebuie să remarcăm, din păcate, că cercetătorii ruși sau de limba rusă veniți în Basarabia, aproape întotdeauna s-au străduit să atribuie monumentele rupestre culturii ruse vechi sau slave, de altfel, ca și predecesorii lor conaționali din perioada Rusiei țariste. În aceste circumstanțe nimeni dintre cei care au cercetat mănăstirea Japca n-a încercat să o includă într-un context istoric al Țării
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
naosului prin arce etajate. Element îngenios în arhitectura stilului moldovenesc, dar nefiind necesare în cazul nostru, având doar un rol decorativ. La acest capitol de plastică decorativă trebuie să remarcăm faptul că biserica rupestră de la Japca se prezintă ca un monument de stil popular, cu un stil ornamental foarte sobru. Alături de aceste trăsături, nișa din partea sudică a naosului relevă că la această biserică s-au făcut lucrări și pe la mijlocul secolului al XVII-lea, deoarece anume atunci concile laterale ale naosului erau
Mănăstirea Japca () [Corola-website/Science/315311_a_316640]
-
se pătrunde în Tibet. La Lhasa se poate ajunge și cu avionul, dar aeroportul se află la o distanță de 100 km de oraș. Capitala Tibetului este împărțită în două părți distincte: una tibetană, unde se găsesc cele mai interesante monumente, și una chineză, unde locul caselor tradiționale demolate a fost luat de blocurile de beton, ridicate pentru chinezii care se stabilesc în oraș. Palatul lui Dalai Lama, „despre care a auzit o lume întreagă", este demn de faima de care
Lhasa () [Corola-website/Science/315299_a_316628]
-
în trecut cunoscută și ca Mănăstirea Rughi) este o mănăstire de călugărițe din Republica Moldova, aflată pe malul Nistrului la o distanță de 15 km de orașul Otaci. În studiul inginerului-arhitect Nicolae Tiganco "", publicat în 1928 la Chișinău, în cartea "Comisiunea monumentelor istorice", putem citi: "Locul ales pentru schitul Rudi est unul din cele mai frumoase. Arhitectura bisericii din Rudi are un caracter bine pronunțat al bisericilor moldovenești din veacul al XVI-lea. Dimensiunile generale ale bisericii nu sunt mari: lungimea - 17
Mănăstirea Rudi () [Corola-website/Science/315310_a_316639]
-
urme de profilare gotică. Dintre toate bisericile Basarabiei au păstrat aceste profuuri numai ușile și ferestrele bisericii Sfântul Dumitru din Orhei, zidită de Vasile Lupu, și ale paraclisului din cetatea Hotinului. Biserica din Rudi, din acest punct de vedere, este monumentul eel mai interesant și Comisiunea monumentelor istorice a avut toate motivele sa o declare în anul 1921 monument istoric, construit în vechiul stil moldovenesc". În anul 1777, cu binecuvîntarea episcopului Inochentie de la Huși (1752-1782), pe moșia fraților Andronachi și Teodor
Mănăstirea Rudi () [Corola-website/Science/315310_a_316639]
-
bisericile Basarabiei au păstrat aceste profuuri numai ușile și ferestrele bisericii Sfântul Dumitru din Orhei, zidită de Vasile Lupu, și ale paraclisului din cetatea Hotinului. Biserica din Rudi, din acest punct de vedere, este monumentul eel mai interesant și Comisiunea monumentelor istorice a avut toate motivele sa o declare în anul 1921 monument istoric, construit în vechiul stil moldovenesc". În anul 1777, cu binecuvîntarea episcopului Inochentie de la Huși (1752-1782), pe moșia fraților Andronachi și Teodor Rudea (cei doi Rudii) și cu
Mănăstirea Rudi () [Corola-website/Science/315310_a_316639]