36,388 matches
-
(n. 8 martie 1983, București) este un regizor român. Performanțele sale l-au clasat în topul celor mai bine cotați regizori de videoclipuri muzicale din România, având în palmares numeroase colaborări cu artiști de primă mână, dar și alte tipuri de producții video. Până în jurul vârstei de 20 de ani, nimic nu prevedea succesul pe care acesta îl va avea în lumea producțiilor video
Alex Ceausu () [Corola-website/Science/335650_a_336979]
-
noaptea, la deșteptare, suna utrenia, apoi, la 6, laudele, terța la 9, sexta la amiază, nona la 15, vecernia la 17 și pavecernița (dupăcinarul), seara, înainte de culcare. La acestea se adăuga celebrarea liturghiei, dimineața. Cum noua stareță interzisese orice instrument muzical pentru a da strălucure sau relief ceremoniilor, orgile trebuiau să rămână mute și călugărițele psalmodiau de acum înainte singure, de 7 sau 8 ori pe zi, iar rugăciunile răsunau sub bolte și făceau să cânte abațiala. În cei 30 de
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
(n. 24 februarie 1983, București) este un compozitor și cântăreț român de muzică rock. El fost ales să reprezinte România la Concursul Muzical Eurovision 2016 cu piesa „Moment of Silence”, o compoziție proprie, însă România a fost descalificată cu 18 zile înaintea concursului din cauza datoriilor acumulate de TVR la Uniunea Europeană de Radio și Televiziune. Anton și-a primit prima chitară la 5 ani
Ovidiu Anton () [Corola-website/Science/335693_a_337022]
-
și „Moment of Silence” (2016, locul 1). Pe 4 martie 2016, a acces în finala Selecției Naționale, fiind favoritul juriului de specialitate în semifinală, iar pe 6 martie, a fost câștigătorul televotului finalei, fiind desemnat reprezentant al României la Concursul Muzical Eurovision 2016. Anton ar fi trebuit să interpreteze „Moment of Silence” intrând cu numărul 12 în cea de-a doua semifinală, desfășurată la Stockholm, Suedia, pe 12 mai 2016, însă Societatea Română de Televiziune nu a reușit să respecte un
Ovidiu Anton () [Corola-website/Science/335693_a_337022]
-
A fost cercetător la Institutul de Istoria Artei al Academiei, filiala Cluj (1956-1973) și vicepreședinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Tematica să principala de cercetare a fost istoria muzicii românești. "Contribuții la istoria muzicii românești", vol. I, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, București, 1963 "Studii enesciene", Editura Muzicală, București, 1981 "Cultură muzicală românească în secolele XVIII-XIX", Editura Muzicală, București, 1992 "Melodia dansului „Banu-Mărăcine” și dansurile haiducești în feudalism", „Studii muzicologice”, București, nr. 4/1957 "Eusebiu Mandicevschi", „Steaua”, Cluj, nr.
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Academiei, filiala Cluj (1956-1973) și vicepreședinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Tematica să principala de cercetare a fost istoria muzicii românești. "Contribuții la istoria muzicii românești", vol. I, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, București, 1963 "Studii enesciene", Editura Muzicală, București, 1981 "Cultură muzicală românească în secolele XVIII-XIX", Editura Muzicală, București, 1992 "Melodia dansului „Banu-Mărăcine” și dansurile haiducești în feudalism", „Studii muzicologice”, București, nr. 4/1957 "Eusebiu Mandicevschi", „Steaua”, Cluj, nr. 8/1957 "Creația muzicală maghiară din RPR", revista „Muzică
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
și vicepreședinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Tematica să principala de cercetare a fost istoria muzicii românești. "Contribuții la istoria muzicii românești", vol. I, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, București, 1963 "Studii enesciene", Editura Muzicală, București, 1981 "Cultură muzicală românească în secolele XVIII-XIX", Editura Muzicală, București, 1992 "Melodia dansului „Banu-Mărăcine” și dansurile haiducești în feudalism", „Studii muzicologice”, București, nr. 4/1957 "Eusebiu Mandicevschi", „Steaua”, Cluj, nr. 8/1957 "Creația muzicală maghiară din RPR", revista „Muzică”, București, nr. 7/1957
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Muzicologilor din România. Tematica să principala de cercetare a fost istoria muzicii românești. "Contribuții la istoria muzicii românești", vol. I, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, București, 1963 "Studii enesciene", Editura Muzicală, București, 1981 "Cultură muzicală românească în secolele XVIII-XIX", Editura Muzicală, București, 1992 "Melodia dansului „Banu-Mărăcine” și dansurile haiducești în feudalism", „Studii muzicologice”, București, nr. 4/1957 "Eusebiu Mandicevschi", „Steaua”, Cluj, nr. 8/1957 "Creația muzicală maghiară din RPR", revista „Muzică”, București, nr. 7/1957 "„Codex Caioni” și unele probleme ale
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
București, 1963 "Studii enesciene", Editura Muzicală, București, 1981 "Cultură muzicală românească în secolele XVIII-XIX", Editura Muzicală, București, 1992 "Melodia dansului „Banu-Mărăcine” și dansurile haiducești în feudalism", „Studii muzicologice”, București, nr. 4/1957 "Eusebiu Mandicevschi", „Steaua”, Cluj, nr. 8/1957 "Creația muzicală maghiară din RPR", revista „Muzică”, București, nr. 7/1957 "„Codex Caioni” și unele probleme ale istoriei muzicii românești", în „Steaua”, Cluj. nr. 8/1958 "Artă lui Haydn în țara noastră", publicat în colaborare cu Ștefan Lakatos, în „Catalogul expoziției Haydn
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
probleme ale istoriei muzicii românești", în „Steaua”, Cluj. nr. 8/1958 "Artă lui Haydn în țara noastră", publicat în colaborare cu Ștefan Lakatos, în „Catalogul expoziției Haydn”, Cluj-Napoca, aprilie, 1959 "Sigismund Toduță", în „Steaua”, Cluj, nr. 5/1959 "Un document muzical brașovean din secolul al XVI-lea: Odae cum harmoniis de J. Honterus", revista „Muzică”, București, nr. 10/1960 "Contribuții la problema periodizării muzicii românești", revista „Muzică”, București, nr. 5/1963 "Antonin Ciolan", în revistă „Muzică”, București, nr. 2/1964 "Personalitatea
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Napoca, 1966 "Leș Mélodies roumaines des XVI-XVIII-ème siècles", în: Acta Scientifică Congressus, Bydgoszcz, 1966 "Dezvoltarea creației simfonice românești în secolul al XIX-lea", în „Lucrări de muzicologie”, vol. III, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1967 "Curentul romantic în cultura muzicală românească din secolul al XIX-lea", în „Lucrări de muzicologie”, vol. IV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1968 "Personalitatea lui Dimitrie Cantemir și unele aspecte ale gândirii sale muzicale", în „Lucrări de muzicologie”, vol. V, Conservatorul de Muzică „Gheorghe
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1967 "Curentul romantic în cultura muzicală românească din secolul al XIX-lea", în „Lucrări de muzicologie”, vol. IV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1968 "Personalitatea lui Dimitrie Cantemir și unele aspecte ale gândirii sale muzicale", în „Lucrări de muzicologie”, vol. V, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1969 E"lemente luministe în cultura muzicală românească din Epoca Școlii Ardelene", în „Lucrări de muzicologie”, vol. VI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1970 <ref
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
muzicologie”, vol. IV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1968 "Personalitatea lui Dimitrie Cantemir și unele aspecte ale gândirii sale muzicale", în „Lucrări de muzicologie”, vol. V, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1969 E"lemente luministe în cultura muzicală românească din Epoca Școlii Ardelene", în „Lucrări de muzicologie”, vol. VI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj‑Napoca, 1970 <ref<nowiki/>http://musicologypapers.ro/Revistevechi/Lucrări%20de%20Muzicologie%20vol%206.pdf<nowiki/ref> "Leș Sciences musicales en Roumanie au XIX-ème
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
ref<nowiki/>http://musicologypapers.ro/Revistevechi/Lucrări%20de%20Muzicologie%20vol%206.pdf<nowiki/ref> "Leș Sciences musicales en Roumanie au XIX-ème siècle", în „Acta musicologica”, nr. 3-4, Basel, 1971 Tradiții ale cântecului patriotic, în „Studii de muzicologie”, vol. VII, Editura Muzicală, București, 1971 Articolele monografice: E. Caudella, P. Ciuntu, D.G. Kiriac, G. Dima, I. Ivanovici, K. Mikuli, I. Mureșianu, G. Musicescu, C. Porumbescu, Ț. Popovici, E. Wachmann, I. Vorobkievici, în "Grove’s Dictionary of Music and Musicians", London, 1972 "Dimitrie Cantemir
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Roumanie aux XIX-XX-ème siècles", în „Internațional Review of the Aesthetics and Sociology of Music”, Zagreb, 1974 "Muzică laică feudala", în „Muzică românească”, Geneva-Elveția, 1974 "Le maqam Bayati et le mode dorien, une paralelle", în revistă „Muzică”, București, 1976 "Clasificarea științelor muzicale și unele probleme de obiect și metodă", în „Lucrări de muzicologie”, vol. VIII-IX, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Epistemologia muzicii că arta și știința", în revistă „Muzică”, Editura Muzicală, București, nr. 3/1979 "Muzicologia și metodă istorică", în
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
une paralelle", în revistă „Muzică”, București, 1976 "Clasificarea științelor muzicale și unele probleme de obiect și metodă", în „Lucrări de muzicologie”, vol. VIII-IX, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Epistemologia muzicii că arta și știința", în revistă „Muzică”, Editura Muzicală, București, nr. 3/1979 "Muzicologia și metodă istorică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. X-XI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1979 "Momente în evoluția stilistica a lui Sigismund Toduță", în <nowiki>"</nowiki>Lucrări de muzicologie<nowiki>"</nowiki>, vol. XIV, Conservatorul
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
clujeana interbelică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Idealuri umaniste în muzicologia clujeana interbelică", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XV, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Categorii binare în creația și recepția muzicală", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XVI, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1984 "Structuri acustice în muzică est-europeană și orientala", în „Lucrări de muzicologie”, vol. XIX-XX, Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 1986 "Simboluri ale gândirii ancestrale în arta lui
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
pian, cercetător în pedagogia pianului, (născută Fernbach) provine dintr-o familie de origine germană cu o mărturisită aplecare spre arta sunetelor și mai ales studiul muzicii instrumentale. Cele două spații de afirmare profesională prin care va rămâne legată de învățământul muzical timișorean sunt învățământul preuniversitar și cel universitar, reprezentate prin instituțiile sale Liceul de Muzică și Facultatea de Muzică din Timișoara. I-au marcat existența și profilul artistic și pedagogic profesorii de la Timișoara și București între care pot fi amintiți :Ella
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
sonore recreate”. (Felicia Stancovici la Filarmonica “Banatul” din Timișoara, Medalion Haydn) . “Cvintetul cu pian Cezar Frank a fost culminația concertului. Acest adevărat concert pentru pian și cvartet de coarde a reetalat valoarea pianisticii Feliciei Stancovici, capabilă, prin tehnică și orizont muzical, de parcurgerea unor lucrări de anvergură și în același timp de încadrarea într-un context cameral”. . “Remarcabilă clasa pianisticii Feliciei Stancovici, la care interiorizarea a tot ceea ce face, are o susținută acoperire logic-muzicală. Frazarea curge într-o cadență ordonată de
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
Timișoara; lect. univ. dr. Roxana Ardeleanu, Facultatea de Muzică Timișoara; profesoarele și pianistele Anda Carmen Drăgan, Ramona Niculete, Emanuela Feraru, Alida Alsaleh, Paul Sîrbescu, Ada Sîrbescu, Ariana Vulpe de la Colegiul Național de Artă “Ion Vidu” din Timișoara; Noemi Vidu secretar muzical de redacție la Orchestra Națională Radio a Societății Române de Radiodifuziune București; sau pianiștii și profesorii de pian: Raluca Miclăuș - bursier Erasmus, Loredana Mărănescu, Dianna Popa Vasiu, Cristina Potcovaru, Cristian Dumitriu. A făcut parte din peste 100 de jurii (în calitate de
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
în a II-a jumătate a secolului XX; Începuturile învățământului pianistic în Timișoara; Studiul unor creații bănățene pentru pian: "Hedonisme" de Vasile Ijac, "Dans diabolic" de Eugen Cuteanu, Preludiu, Interludiu și Tocatta de Remus Georgescu; "100 de ani de învățământ muzical instituționalizat în Timișoara", prezentare și sesiune științifică Jubiliară, noiembrie 2006; Integrarea în viața artistică a tânărului solist (1990); Ornamentele la Johann Sebastian Bach; Instrumente muzicale ale evreilor, menționate în Vechiul Testament (2002); Domenico Scarlatti, contribuție la evoluția tehnicii pianistice, prezentată în cadrul
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
de Eugen Cuteanu, Preludiu, Interludiu și Tocatta de Remus Georgescu; "100 de ani de învățământ muzical instituționalizat în Timișoara", prezentare și sesiune științifică Jubiliară, noiembrie 2006; Integrarea în viața artistică a tânărului solist (1990); Ornamentele la Johann Sebastian Bach; Instrumente muzicale ale evreilor, menționate în Vechiul Testament (2002); Domenico Scarlatti, contribuție la evoluția tehnicii pianistice, prezentată în cadrul sesiunii științifice Zilele Academice Timișorene (2006); "Alma Cornea Ionescu", publicat în volumul Facultatea de Muzică din Timișoara (2006). Băcilă Dan, Cătană Speranța, Cîrnu Marius, "Începuturile
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
evreilor, menționate în Vechiul Testament (2002); Domenico Scarlatti, contribuție la evoluția tehnicii pianistice, prezentată în cadrul sesiunii științifice Zilele Academice Timișorene (2006); "Alma Cornea Ionescu", publicat în volumul Facultatea de Muzică din Timișoara (2006). Băcilă Dan, Cătană Speranța, Cîrnu Marius, "Începuturile învățământului muzical timișorean și contribuții aduse dezvoltării sale", Editura Mirton, Timișoara, 2005; Bodo Maria, ""Leo Freund - Un muzician desăvârșit" ," Revistă de cultură, Știință și Practică Educațională, Tipografia Universității de Stat "Alecu Russo" Bălți, 2010; Carabenciov Rafaela și Demenescu Veronica, „Timișoara Muzicală Academică
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
învățământului muzical timișorean și contribuții aduse dezvoltării sale", Editura Mirton, Timișoara, 2005; Bodo Maria, ""Leo Freund - Un muzician desăvârșit" ," Revistă de cultură, Știință și Practică Educațională, Tipografia Universității de Stat "Alecu Russo" Bălți, 2010; Carabenciov Rafaela și Demenescu Veronica, „Timișoara Muzicală Academică”, ediția a XIX-a, 2009; Gévayné Janurik Márta - Kerekné Fekete Éva, “A Zenedétöl a Zenemüvészeti Karig”, Editura Litofilm, Szeged, 2013; Giulvezan Ovidiu, ""Ecouri muzicale timișorene"," Editura Brumar, Timișoara,1996; Grup de autori, "100 de ani de învățământ muzical instituționalizat
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
Educațională, Tipografia Universității de Stat "Alecu Russo" Bălți, 2010; Carabenciov Rafaela și Demenescu Veronica, „Timișoara Muzicală Academică”, ediția a XIX-a, 2009; Gévayné Janurik Márta - Kerekné Fekete Éva, “A Zenedétöl a Zenemüvészeti Karig”, Editura Litofilm, Szeged, 2013; Giulvezan Ovidiu, ""Ecouri muzicale timișorene"," Editura Brumar, Timișoara,1996; Grup de autori, "100 de ani de învățământ muzical instituționalizat în Timișoara", Editura Aegis, Timișoara, 2006; Petroman Lucia și Petroman Pavel, „Muzicieni de marcă din Timișoara, la Timișoara și la ei acasă”, Editura Eurostampa, Timișoara
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]