37,317 matches
-
11-12 noaptea, au bătut la ușă și au intrat în casă. N-au prezentat niciun mandat de arestare, nimic. Tata știind că noi avem în familie deținuți politici s-a speriat când a auzit cuvântul "securitate". Bunica a început să plângă. Au intrat și au spus: "îl îmbrăcați pe banditul ăsta, că a făcut și a dres!" "Păi, nu a făcut altceva decât să joace fotbal". "Lăsați că știm noi, bandiților, că toți sunteți din clanul bandiților! Îi dați niște haine
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu noi. Și Chiriță ne ținea în poziție de drepți. Preotul, nașul lui Chiriță, nu putea să stea în picioare, era bolnav. Chiriță îl lua și-l bătea pentru că nu stă în poziție de drepți și preotul, săracul de el, plângea și nu mai putea. Voia, își dorea moartea ca pe singura salvare. Și Dumitru Bazon a stat în poziție de drepți la ordinele lui Chiriță. Eu cam atât am avut de spus deocamdată, rămâne să ne mai întâlnim și peste
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cocean de varză de sub râtul porcilor și au început să rupă din el! Uitați-vă, acesta este un aspect al foamei. Sau un alt aspect al foamei, când o foarte mare personalitate a culturii române, fost preot și mare poet, plângea și răzăluia cu lingura în butoiul în care fusese ciorba pentru deținuți, adusă pe câmpul pe care lucram noi. Iertați-mă că vă spun lucruri din acestea, sunt prea amare... C.I.: Eu cred că tocmai aceste lucruri trebuie spuse. Aceste
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
deținuți politici, ascultând baladele lui în pușcărie: Balada codrului fără haiduc, Balada cerului fără stele și câte altele. Vreți să vă spun o poezie de Radu Gyr? C.I.: Vă rog! D.V.: Vă voi recita Foamea, ca să înțelegeți de ce Nichifor Crainic plângea și bocea de foame: "Parcă de veacuri, parcă de mii de ani n-am mai prânzit și n-am mai stat la cină Parcă de veacuri, parcă de mii de ani am suge fier, am roade bolovani, și-am hăpăi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vedere al sacrificiului față de nevoia de a ridica această țară și acest popor la rangul de viață demnă și înțeleaptă, într-o lume la fel de demnă și înțeleaptă. În sfârșit, unde rămăseserăm? C.I.: Porniserăm de la episodul în care Nichifor Crainic răzăluia plângând hârdăul golit. D.V.: "O, Doamne bunule!, Tu care cu trei ciortani și cinci colaci făcuși un munte de mâncare de ospătară cei săraci Repetă bunule minunea și ospătează mii de guri Iar mie ascultă-mi rugăciunea, dă-mi coșul cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
5-6 metri. Pe mijloc era stufit, că în perioada aceea tăiam stuf pentru nemți. Noi ne făceam necesitățile fiziologice 150 de persoane în văzul a 150 de persoane. Dacă alocăm așa, 1 metru pentru fiecare om. Și nu ne-am plâns niciodată că nu avem uși la toaletă! C. I.: Ce ați făcut în colonia de la Salcia? D. B.: Se lucra la diguri. La lucrările de la dig eu am scăpat, să zicem așa, că eram tânăr. Norma era de 3 metri cubi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe tine, stai pironit uitându-te și-ți trece pe dinainte, ca năluci, file-file, toată povestea neamului. Câți împărați și domni! Câți sfetnici și viteji! Cât norod de veacuri n- au venit de-au îngenuncheat la mormântul marelui Ștefan. Acolo plânge un neam întreg soarta lui, acolo își pleacă genunchii și ostașul și domnul, și bătrânul și tânărul, și Iuda și Iosif, căci cel ce zace sub lespedea rece e simbolul cel mai ales al înseși ființei țării și neamului. În
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
alianței din templul lui Solomon; sfântă o fi Acropola Atenei; sfânt Capitoliul Romei; sfânt numele Sionului, Araratul, Siania, Sfetagora. Dar lespedea ce acoperă cu litere mari săpate pe dânsa trupul marelui Ștefan e mai sfânt ca toate, căci acolo au plâns, plâng și va plânge șiruri întregi de români; acolo își vor vărsa tainic și dorul sufletului lor de români cei copleșiți de trudnicul zilei; acolo vor îngenunchea mai marii oștilor și ai cetăților; acolo în taina mormântului se vor auzi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din templul lui Solomon; sfântă o fi Acropola Atenei; sfânt Capitoliul Romei; sfânt numele Sionului, Araratul, Siania, Sfetagora. Dar lespedea ce acoperă cu litere mari săpate pe dânsa trupul marelui Ștefan e mai sfânt ca toate, căci acolo au plâns, plâng și va plânge șiruri întregi de români; acolo își vor vărsa tainic și dorul sufletului lor de români cei copleșiți de trudnicul zilei; acolo vor îngenunchea mai marii oștilor și ai cetăților; acolo în taina mormântului se vor auzi șoapte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Solomon; sfântă o fi Acropola Atenei; sfânt Capitoliul Romei; sfânt numele Sionului, Araratul, Siania, Sfetagora. Dar lespedea ce acoperă cu litere mari săpate pe dânsa trupul marelui Ștefan e mai sfânt ca toate, căci acolo au plâns, plâng și va plânge șiruri întregi de români; acolo își vor vărsa tainic și dorul sufletului lor de români cei copleșiți de trudnicul zilei; acolo vor îngenunchea mai marii oștilor și ai cetăților; acolo în taina mormântului se vor auzi șoapte de mângâiere, șoapte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în două! De pe podul ce trece Prutul în valea Cernăuțului, stând, gândul îți fuge departe la vale și în tot drumul lui adânc îți vin în urechi șoapte, plânsete și cântece de dor și jăle, e neamul Moldovei care își plânge soarta că e slut la Prut, și slutul începe de la Cernăuți și ține până la Reni. Dacă cei vechi au făurit fluviul Stix, peste care trecând te duci la iad, aievea așa e pentru noi și Prutul - râu blestemat, face-te
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
începe de la Cernăuți și ține până la Reni. Dacă cei vechi au făurit fluviul Stix, peste care trecând te duci la iad, aievea așa e pentru noi și Prutul - râu blestemat, face-te-ai adânc și lat! În apele sale își plânge un popor restriștea lui și vitregia vremurilor prin care am trecut". Mai departe profesorul vorbea despre ce a fost Boianul de la răsărit, acolo unde până mai ieri fusese inimă de națiune română, dar de unde astăzi „viața românească se rupe în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și toleranți, că n- au căzut în păcat de a face prozeliți, de a vătăma conștiința celor sosiți, se dădea cazul poslușnicilor secui și de alte religii „aduși de episcopi și mănăstiri în jurul lor" care n-au avut a se plânge. Din Iași, la 23 iulie 1662, Evstratie Dabija Vodă scrie slujitorilor din Bacău să lase în pace de orice dajde mănăstirea Mesteacăn a lui Gr. Hăbășescul biv vel paharnic: „...și să fie în pace de dajdie, și de zloți, și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu doi țărani dintr-un sat bucovinean, care pe lângă alte necazuri de la dânșii de-acasă ne mai împărtășeau și o nedumerire, cerându-ne o dezlegare. Iar dezlegarea n-am putut-o da, fiindcă era, întradevăr, dincolo de înțelegerea noastră. Ni se plângeau acești gospodari, dintr-un sat fruntaș, destul de sleit în ultima vreme de camăta care a devastat toată Bucovina, că agenții fiscali colindă casă cu casă și fixează ei un adaos la toate angaralele birurilor, unul după numărul ferestrelor. Ați citit
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și să chemați pe toți cei străini... Așa poruncimu-ți pârcălabe și cată a da ascultare deplină la porunca noastră și înturnându-ne din mila lui Dumnezeu cu sănătate la scaunul nostru, să ne faceți de scire de toate acestea ce se plânse vasluienii..." Cucerind cetatea Crăciuna în războiul dintre Ștefan cel Mare contra Domnului Munteniei, Grigore Ureche notează: (M. Cogălniceanu, Letopiseț, tom I, p.162) „Și au luat Ștefan Vodă cetatea Crăciuna cu ținut cu tot ce se cheamă ținutul Putna și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și-au stricat căscioarele; „alții risipeau hornurile de pe căscioaie" pentru că „câte hornuri avea omul la casa lui, de tot hornul dădea câte doi ugri"; „măcar că era iarnă, bieții oameni și babele și altă sărăcime pustiiau casele și fugeau în lume plângând". Fumăritul se adăuga altor dări: pogonăritul - câte un galben de pogonul de vie; vădrăritul sau vedritul - câte 4 bani de vadra de vin. În Descrierea Moldovei din spusele lui Dimitrie Cantemir se înțelege că fumăritul era mai vechi, însă nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
semnase alături de V. Alecsandri (tatăl), N.I. Istrate, Gh. Săulescu, C. Negruzii și alți fruntași ai vieții culturale, scrisoarea către G. Barițiu, semn al legăturilor românilor de pe ambele versante ale Carpaților pentru unitate și frățietate - în numele boierilor din ținutul Vaslui se plângeau Sfatului ocârmuitor și solicitau radierea îndatorărilor (căpătăierilor) din catagrafia întocmită la 1845, unde fuseseră trecuți la un loc cu țăranii birnici. Neprimind satisfacții, la începutul anul 1846 boierii revin, cu amenințări la adresa ocârmuirii, fapt pentru care, din dispoziția domnitorului, T.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Mare. Am ieșit, împreună cu tot Iașul, sute de trăsuri și mii de oameni, în întâmpinarea celui dintâi regiment muntean care venea să țină garnizoană în capitala Moldovei. Am jurat credință lui Alexandru Ioan I când am fost numit institutor! Am plâns de bucurie, când am fost chemat să votez în colegiul electoral pentru Adunare în 1864 și am trăit acele nemuritoare șase luni de dictatură din acel an, când fiecare și se ilustra printr-o lege nouă, prin o reformă democratică
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de igiena satelor, de școală, dispensar, spital ori biserică, de culturalizare, cheltuiesc banii investindu-i în construcții de parcuri, distrugând pădurile din preajmă defrișându-le, sădind arbori și plante ornamentale în vegetația tradițională, distrugând-o pentru că „avem păduri destule". Dar plângem după apă și aer nepoluate! Când avem experiența nefastă a multor europeni, a francezilor, dar și a belgienilor, pentru salvarea satelor noastre de la moartea despre care ne vorbesc proprii noștri ciocli, necunoscători, devine evidentă importanța avertismentului pe care ni-l
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
localității. Iată spre edificare, calitățile de om de cultură ale medicului mamoș Ștefan Bucevschi: Că nu aș vrea să se sfârșească drumul când merg smerit la groapă s-o cobor. Ea nouă luni purtatu-m-a sub coaste și nu s-a plâns că-i greu, că-i obosită, i se părea doar lungă, lungă așteptarea până să-și vadă-n poale plodul, fericită. De ce n-am numărat de câte ori în brațe m-a ridicat și m-a purtat cântând, s-adorm sau să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ceva banal și aproape obligatoriu. Aproape toți au făcut câte un accident - uneori grav -, din vina lor sau a altor șoferi. Toți au parcat ilegal, au ocupat trotuarele cu mașina, au mai băut la volan una mică... Și toți se plâng de inconștiența bicicliștilor, care și-o caută cu lumânarea pe șosele. Cam așa stau lucrurile. N-ai ce-i face: ăsta e lanțul vieții pe șosele. Siguranța carnivorelor vine din putere. Pentru ierbivorii bicicliști, orice greșeală înseamnă cel puțin un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Hermes, venit să-i transmită ordinele zeilor de a-l elibera pe Ulise ca să se întoarcă în patria sa dragă, cum acesta a eșuat pe țărmul insulei sale și circumstanțele ospitalității sale generoase: "eu l-am mântuit de la moarte", așa plânge nimfa care povestește cum corabia lovită de fulgerul mânios al lui Zeus s-a prăbușit în marea roșiatică, echipajul întreg a pierit și valurile uriașe și vântul l-au adus pe Ulise. "mi-a fost drag și i-am dat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
monotonia acelei vieți veșnice promise. Prizonier pe o insulă, ne având "nici corăbii, nici vâslași ca să-l călăuzească", cum îi spune Calipso lui Hermes ca să-și justifice neputința de a-l duce pe Ulise acasă, nostalgia acestuia, așezat pe țărm plângând în fiecare zi, hohotind și gemând, cuprins de o durere care-i zguduie inima, e cea a timpului. Trebuie să se întoarcă în timp, să lase în urmă această ospitalitate care suspendă timpul, într-un mod paradigmatic deoarece i se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
gândul la înmormântare. Această pierdere îi aduce aminte de altele, cea a fratelui și a tovarășilor săi. În magnificul palat debordând de bogății, domnește de fapt melancolia și sterilitatea: Menelau declară că nu are nici o plăcere să domnească peste bogății, plângând nefericit în palatul său. De aceea el caută în oaspetele său un prieten, fiul trebuind să-și înlocuiască în prietenie tatăl, pe care "îl jelește". Vrea să îl rețină pe Telemah prin mijloace iscusite la fel cum ar fi făcut
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
onorifică prin excelență și i-o dă lui Demodocos rugându-l să-i cânte (8-474/498)129*, gest care nu îi revine oaspetelui și care uzurpă locul gazdei regale. Cântecele aedului Demodocos în loc să-l încânte pe Ulise îl fac să plângă în două rânduri, ceea ce contrazice uzanțele 130. Este de altfel neobișnuit ca regale să ofere dintr-odată unui străin găsit gol pe plajă, mâna fiicei și o parte din regatul său. (7.311-315)131* și să ceară nobililor să aducă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]