37,224 matches
-
I. Negoițescu, Al. Rosetti, G. Călinescu, I. D. Sârbu), jurnalele (Școala de la Târgoviște, Marin Mincu, I. D. Sârbu), dicționarul, catalogul (M. H. Simionescu și Radu Petrescu) în ipostaza lor literară. După cele două lucrări critice, D. s-a manifestat ca autor de proză scurtă (Călătorii spre muchia de cuțit, 1999) și de roman (De departe spre aproape, 2001), în care vădește afinități cu eseistul pasionat de formele și procedeele literaturii fragmentare, practicate aici dezinvolt. SCRIERI: În exercițiul ficțiunii. Eseu despre Școala de la Târgoviște
DRAGOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
și de ciudățenii, în care se produc întorsături șocante și explodează înțelesuri neașteptate. Lepădând orice complezență, scrutarea reacțiilor unor copii înrăiți de foame, sub arșița unei veri nemiloase, denotă finețe psihologică (Năframa albastră). Ingenioase, dezvăluind iscusințe de strategie narativă, sunt prozele în care unda realului se interferează cu aceea a ficțiunii. Infiltrarea de straniu și propulsia în fantastic imprimă scriiturii iradieri de parabolă. Viața imediată și arta, cu plăsmuirile ei care, ca prin farmec, prind să hălăduiască prin lume, pentru a
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
de E. Lovinescu, care îi publică în „Sburătorul” (1921-1922) versurile ce vor constitui placheta Cântece pentru Lelioara (1923), apreciate superlativ de critic. Continuă să colaboreze la „Adevărul literar și artistic”, „Adam” ș.a. și să editeze noi volume de versuri și proză. Între 1933 și 1938, redactează revista „Tribuna medicală”, în care, pe lângă articole profesionale, scrie, în „Pagina literară și artistică” sau la rubrica „Însemnări”, note literaturizate despre viața medicală, comentarii și informații literare, semnate Dr. Otorin, Dr. Knock sau nesemnate. După
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
făcut parte din redacția ziarului „Înfrățirea”, unde susținea rubrica „Jocuri de nisip” și publica versuri, iar mai târziu (1945-1947), la „Unirea”, îngrijea pagina culturală, în care îi apăreau articole literare, în special despre autorii din care traducea. Câteva volume de proză și de sexologie au fost tipărite sub pseudonimul Mihail Prunk. În tot acest timp, D. a practicat medicina, deținând și funcții importante în conducerea corpului medical din România și a comunității evreiești din București. În Cântece pentru Lelioara, D. încearcă
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
-n surdină”, mângâietoare pentru sufletul îndurerat. De vorbă cu bălanul meu (1925) este o cronică în versuri a participării autorului la campania militară, prilej de ironie subțire, disimulată într-o inocentă nedumerire, la adresa abuzurilor și absurdităților generate de război. În proză, după un roman ratat - Profeți și paiațe (1930) -, unde un oarecare interes îl prezintă doar relatările despre mediul și problemele evreilor din București, D. publică un altul, Ora sexuală (1932), în care urmărește starea sufletească a unei adolescente bogate, care
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
publică un altul, Ora sexuală (1932), în care urmărește starea sufletească a unei adolescente bogate, care trece cu naturalețe prin criza erotică, concretizând în felul acesta intenția autorului de a minimaliza importanța sexualității în viața unui tânăr echilibrat. Volumele de proză scurtă Bărbați fără femei (1932), Femei și doctori (1933) conțin fie relatarea spirituală a unei imaginare aventuri menite să reveleze comportamente și atitudini, fie un fel de anecdote mai ample, inspirate din practica medicală, consemnate cu umor și cu ironie
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
baza literaturii pentru copii a lui D.: „romanul pentru tineret” Vagabonzii (1935), Memoriile greierului (1937), broșurile Primăvară nouă (1948), Bună dimineața (1953), Familia de porțelan (1954). O preocupare constantă încă de la debut a fost traducerea de scrieri în versuri și proză din Heine, publicate, în principal, într-un cuprinzător volum, după 1945. A tipărit și transpuneri în românește din autori mai puțin cunoscuți, apoi în 1947, volumul Fabule, după Eliezer Steinbarg, autor pe care îl prezintă într-o prefață admirativă. A
DORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286835_a_288164]
-
1988), Presimțirile (1989). Tendința de a imagina biografii exemplare este marcată prin punerea lor în contrast, sub aspectul vârstelor (implicând clasicul conflict între generații), al temperamentului sau al dimensiunii morale. Volumul de povestiri și nuvele Mărgele roșii (1984; Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din Brașov) produce o breșă în orientarea prozei lui D. Autorul se arată preocupat de profilul artistic al textului, în care dobândesc pondere spiritul analitic, sondajul psihologic, tentația parabolei și a fantasticului. Narațiunea capătă fluență și vivacitate
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
prin punerea lor în contrast, sub aspectul vârstelor (implicând clasicul conflict între generații), al temperamentului sau al dimensiunii morale. Volumul de povestiri și nuvele Mărgele roșii (1984; Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din Brașov) produce o breșă în orientarea prozei lui D. Autorul se arată preocupat de profilul artistic al textului, în care dobândesc pondere spiritul analitic, sondajul psihologic, tentația parabolei și a fantasticului. Narațiunea capătă fluență și vivacitate prin liricizare sau prin contrapunctul ludic, încastrate în „situații desenate cu
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
N. Steinhardt, Daniel Drăgan, „Mărgele roșii”, F, 1984, 6; Anatol Ghermanschi, „Mărgele roșii”, CL, 1984, 7; Adrian Dinu Rachieru, De la realismul proxim la realismul fantastic, O, 1985, 48; G. Nistor, Nivelurile realului și metafora epică, VR, 1986, 11; Mihail Diaconescu, Proza simbolică, ARG, 1988, 12; Cosma, Romanul, I, 198-199; Tuchilă, Privirea, 245-251; Adrian Dinu Rachieru, Viața e totul, LCF, 1989, 1; Viorica Răduță, Romanul eroului întemeietor, LCF, 1989, 12; Ulici, Prima verba, III, 180-181; Alexandra Vrânceanu, Revoluția animalelor, RL, 1992, 36
DRAGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286845_a_288174]
-
literară editata la Iași, săptămânal și bisăptămânal, de la 18 septembrie 1888 până la începutul anului 1892; după 9 septembrie 1890, D. are o apariție neregulata. Redactor și proprietar este Ioan N. Român, autor, sub pseudonimele Inero, Mornă și Tifla, de versuri, proza, traduceri, cronici teatrale și literare. Cu versuri colaborează Traian Demetrescu, Artur Stavri, Lucreția Suciu-Rudow și Al. Vlahuță. Se republică poezii de V. Alecsandri și M. Eminescu. Schița Din trecut îi aparține Izabelei Andrei (Izabela Sadoveanu). Începând cu numarul 2 din
DRAPELUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286867_a_288196]
-
poezie Vrei să-ți spun o poezie? (1980), Alt pământ pe lume nu-i (1983), Toată lumea face baie (1992), D. se „copilărește” cu dezinvoltură, fără să coboare la povață ori îndemn plat. Partea cea mai rezistentă a creației sale este proza pentru cei mici, scrisă în stil folcloric, sub formă de ghicitori, șarade, numărători ghidușe, poezii hazlii, care se integrează firesc narațiunilor adunate în Cartea cu minuni (1986), Bunicuța cu povești sau Carte pentru ochi de citit și urechi de ascultat
DRAGOMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286854_a_288183]
-
Aurelia Păcățian-Rubenescu, Emil Sabo, Aurel Ciato, Maria Baiulescu ș.a. O traducere (semnată Sextil) și o Odă la jubileul de 30 ani al profesorului Ioan Popea (în anul 1895) aparțin lui Sextil Pușcariu. Lui G. Coșbuc i se republică scrierea în proză Cele trei marșuri (din „Epoca”) și câteva poezii. Prin intermediul foiletonului din D. și-a tipărit Victor Vlad-Delamarina pentru prima dată o bună parte din poeziile sale. Ziarul a publicat și multe traduceri din operele unor scriitori ca Mérimée, Zola, Maupassant
DREPTATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286871_a_288200]
-
neaservită vreunei grupări politice, regionale sau confesionale. În paginile ei se află, alături de articole politice care marchează momente esențiale din perioada 1901-1920, studii și informații cu caracter istoric, etnografic și folcloric. În „Foița «Drapelului»” apar, număr de număr, versuri și proză, texte originale sau traduceri. Sunt inserate versuri de G. Coșbuc, P. Dulfu, Lucian Costin, Mia Cerna, G. Gârda (în grai bănățean). Semnează proză scurtă G. Catană, M. Teliman, I. Agârbiceanu, M. Gașpar; debutează cu schițe Vasile Netea. Sunt publicate cercetări
DRAPELUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286866_a_288195]
-
și informații cu caracter istoric, etnografic și folcloric. În „Foița «Drapelului»” apar, număr de număr, versuri și proză, texte originale sau traduceri. Sunt inserate versuri de G. Coșbuc, P. Dulfu, Lucian Costin, Mia Cerna, G. Gârda (în grai bănățean). Semnează proză scurtă G. Catană, M. Teliman, I. Agârbiceanu, M. Gașpar; debutează cu schițe Vasile Netea. Sunt publicate cercetări de istorie a literaturii, comentarii, recenzii, având ca autori pe M. Gașpar, I. Velcean, Emil Isac, Nicolae Iorga. D. a promovat constant valorile
DRAPELUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286866_a_288195]
-
prejudecăți”. D. publică poezii de Radu Gyr, Virgil Gheorghiu, Teodor Scarlat, Yvonne Rossignon, Petre Păscu, Virgil Carianopol, Sergiu Ludescu, Const. Sălcia, Gh. Moțiu, P. Severin, Ovidiu Constant. Ștefan Dan realizează câteva traduceri din Rimbaud, Marcel Olinescu și Tiberiu Vuia semnează proza scurtă, iar Ovidiu Constant publică un fragment de român. Miron Constantinescu apare în postura de cronicar literar, analizând cărți de Camil Baltzar, Mihail Ilovici, Ury Benador, Horia Stamatu. Rubrică „Glose” recoltează informații din lumea literară și artistică. M.Pp.
DUH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286894_a_288223]
-
cronica literară și recenzia de semnalare sau de atitudine sunt grupate în rubricile „Colțul literar” și „Pagina culturală” ca prezențe permanente. Spre deosebire de celelalte publicații ale exilului, aici se apelează mai puțin la textele clasice, reproducându-se poeme și fragmente de proză doar din Eminescu, Alexandru Hâjdeu, V. Alecsandri, Panait Cerna, G. Coșbuc, O. Goga și Tudor Arghezi. Creația literară e susținută îndeosebi de membrii colegiului redacțional: Dean Milhovan-Mitu, Eugen Caraghiaur-Enea, Tiberiu Humiță, precum și de colaboratori ca Gina Gogoiu, Constantin Antonovici, Ion
DREPTATEA (THE JUSTICE). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286869_a_288198]
-
caracter tradiționalist și autohtonist. Poezia este semnată de Ion Minulescu (Nocturna, 4/1922, Cânta un matelot, 6/1922), Nichifor Crainic (Romanță, 7/1922), Octavian Goga (Oltul, 13-14/1940), Duiliu Zamfirescu, Al. A. Philippide, George Mihail Zamfirescu, Zaharia Stancu, Maria Cunțan; proza, de Camil Petrescu (Soldatul care păzește satul, 3/1934), Gala Galaction, Duiliu Zamfirescu, George Mihail Zamfirescu, Alexandru Cazaban, F. Aderca. În paginile revistei, C. Nedelescu-Zlotești inserează romane în foileton. Articolele, de asemenea preluate, tratează subiecte de istorie și critică literară
DRUM NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286880_a_288209]
-
Petrescu (Tradiționalism, europeism, 11-13/1924), Septimiu Popa (Scrisori din Ardeal, 2/1921). Comentariile pe teme literare sunt semnate de C. Nedelescu-Zlotești, Tudor Teodorescu-Braniște, Ștefan Ivanovici (Terențiu), Anton Marinescu-Nour (A. Nour) ș.a. Revista conține traduceri din literatura universală, poezie romantică și proză realistă și naturalistă. Alți colaboratori: Dimitrie Iov, Vasile Cazan (Vladimir Corbasca), Cezar M. Stratula, George A. Petre, M. G. Samarineanu, D. I. Boureanu, Iustin Ilieșiu, Em. Papazissu, George Voevodica, Alice Gabrielescu, Elvira Bengescu, G. M. Vlădescu, Ion Dongorozi, Teodor Maiorescu (Theo
DRUM NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286880_a_288209]
-
Sămănător», batjocorit astăzi de arivismul lărmuitor al tuturor «tinerilor de viitor», cuvinte de prețuire dreaptă și pagini de sănătoasă cetire românească și în părțile unde orice amintește «Neamul românesc» e total oprit de a pătrunde...” Atât literatura inclusă în revistă (proză, poezie, teatru), cât și articolele de istorie și critică literară sunt în concordanță cu orientarea culturală și politică a publicației. D.d. conține și traduceri din alte literaturi, promovarea unei culturi etnice neînsemnând respingerea totală a valorilor universale, ci selectarea acelor
DRUM DREPT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286879_a_288208]
-
sunt culturale și morale în egală măsură. Colaborează cu versuri Volbură Poiană, Eugenia H. Ionescu (Ada Umbră), Gheorghe Năsturaș, Ion Sân-Giorgiu, iar N. Iorga inserează „versuri noi” de Ienăchiță Văcărescu (O rugăciune către Sf. Fecioară, Stihuri la Cișmeaua din Cotroceni). Proza este semnată de George Vâlsan (G. Iederă), H. Stahl, Dumitru Moruzi, S. Vârtej ș.a. Contribuie cu articole N. Iorga ( Până când s-a întrebuințat limba română oficială în Basarabia), Panait Cerna (O nouă epistolă a lui Mihail Eminescu), Radu S. Dragnea
DRUM DREPT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286879_a_288208]
-
tradiției), Demostene Botez, M. Ghelmegeanu, N. Lupu, Radu Bogdan. În general, contribuțiile literare vin din ambele direcții: modernism și tradiționalism. Colaborează cu versuri Tudor Arghezi, Otilia Cazimir, Demostene Botez, Ion Pillat, Aron Cotruș, Vladimir Corbasca (sub pseudonimul Simona Basarab); cu proză, Liviu Rebreanu (Învățătorul, fragment din Răscoala, 1927), Ion Vinea, Jean Bart, Paul Zarifopol, Ionel Teodoreanu, Gala Galaction. În ziar sunt bogat reprezentate temele de istorie și critică literară, prin recenzii și eseuri, care, deși reflectă diferitele tendințe critice ale vremii
DREPTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286870_a_288199]
-
acut resimțite în literatura și presa transilvăneană din epocă și, totodată, la menținerea idealului de libertate și unitate națională. D. și-a fructificat documentarea și într-o ediție cuprinzătoare a scrierilor lui Iosif Vulcan. După primul volum (1987) conținând poezii, proză și teatru, scrieri apărute mai înainte de sine stătător, cel de-al doilea volum (1989) oferea pentru prima dată o amplă selecție din publicistica scriitorului, rămasă în periodicele vremii. Același caracter inedit îl au și următoarele două volume (1994, 2002), conținând
DRIMBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286875_a_288204]
-
exerciții de versificație apărute în paginile D.: dactili (I. C. Săvescu), sextine (B. Florescu), anapeste (M. Demetriade), sonet dublu (M. Demetriade), sonet răsturnat (Z. Stoican). Aici B. Florescu teoretizează asupra sonetului și amestecului ritmurilor și, alături de M. Demetriade, experimentează poemul în proză. Pe lângă anecdotele versificate ale Anei Ciupagea și stanțele de album ale Elisabetei M. Z. Ionescu sau vetustele reluări pe teme clasice ale lui B. Florescu, revista a publicat, număr de număr, versurile lui I. C. Săvescu, încercări într-o poezie cu
DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286905_a_288234]
-
de reporter s-a răsfrânt asupra celorlalte scrieri ale sale. Chiar din cartea de debut, Insula de coral (1975), este vădită predilecția pentru problemele etice ale tinerilor din comunitățile citadine. Sondajul psihologic îl tentează în schimb în alte volume de proză, Fratele (1976) și Strigătul de pe celălalt țărm al dragostei (1977). D. este și autorul unor romane, modeste ca valoare, precum Numește fericirea altfel (1981), File de adio (1981), Nesomnul bărbaților (1985), Pasărea din noi (1987), Galopul cailor de lut (1991
DUMBRAVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286900_a_288229]