37,166 matches
-
de râuri capabile să transporte temporar sfărâmăturile produse prin dezagregare, dar insuficiente pentru a permite dezvoltarea unei cuverturi vegetale care să protejeze solurile contra eroziunii agenților subaerieni. Caracterul climatic este legat de regimul precipitațiilor, la care se adaugă temperatura și vântul, ce contribuie prin intermediul evaporației la stabilirea unui bilanț hidric deficitar. Clima specifica este aridă. Precipitațiile au o medie anuală de 200 mm; se întâlnesc uneori medii de 500-700 mm, dar evaporația potențială puternică (în Sahara 400 mm anual) menține caracterul
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
-se amplitudini medii de peste 25°C la umbră și 40-50°C la soare. În Sahara în timpul zilei la suprafața nisipului s-au înregistrat temperaturi de 72°C care au coborât în timpul nopții la 0°C sau chiar sub 0°C. Vânturile nu prezintă valori mai ridicate decât în alte regiuni, dar importanța lor în regiunile aride capătă o valoare mai mare prin consecințele asupra creșterii gradului de uscăciune (mărirea evaporației) și prin acțiunea lor morfogenetică (spulberarea solurilor și nisipurilor lipsite de
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
un covor vegetal protector, formarea dunelor). Vegetația este săracă, adaptată la condițiile climatice aride. Speciile tipice de plante sunt:spinul cămilei, saxaulul, sărățica, gipsărița, pelinul negru, mimozele, salcâmul, curmalul. Absența solurilor este dictată de lipsa unui covor vegetal, șiroire și vânt, care înlătură materialele rezultate prin dezagregarea rocilor. Acțiunea slabă a proceselor chimice și biochimice explică de asemenea ritmul lent sau absența proceselor de solificare. Solurile specifice sunt cenușii de deșert. Hidrografic, regiunile aride și semiaride se caracterizează prin intermitența cursurilor
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
Aceste cuvete constituie nivele de bază locale, către care evoluează toată rețeaua hidrografică endoreică (uedurile). La cuvetele înalte, zona centrală ocupată temporar de lac, este o câmpie plată, argiloasă, la suprafața căreia se formează prin evaporație o crustă de săruri. Vânturile din pustiuri nu sunt nici mai frecvente, nici mai puternice decât în alte zone climatice, numai că eficiența lor este sporită din cauza aridității și absenței covorului vegetal. Vântul acționează asupra reliefului prin eroziune (coraziune și deflație), transport și acumulare. Este
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
argiloasă, la suprafața căreia se formează prin evaporație o crustă de săruri. Vânturile din pustiuri nu sunt nici mai frecvente, nici mai puternice decât în alte zone climatice, numai că eficiența lor este sporită din cauza aridității și absenței covorului vegetal. Vântul acționează asupra reliefului prin eroziune (coraziune și deflație), transport și acumulare. Este procesul prin care particulele de sol sau de roca sunt desprinse si indepartate din loc sub actiunea diferitilor agenti externi(vant,precipitatii,gheata) Coraziunea este acțiunea de roadere
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
și deflație), transport și acumulare. Este procesul prin care particulele de sol sau de roca sunt desprinse si indepartate din loc sub actiunea diferitilor agenti externi(vant,precipitatii,gheata) Coraziunea este acțiunea de roadere și șlefuire asupra rocilor, exercitată de vântul încărcat cu grăunți de nisip. Ea se resimte mai ales în vecinătatea solului deoarece încărcătura de nisip este aici maximă. Deflația este acțiunea de spulberare a dezagregărilor fine de la suprafața rocilor și transportul acestora pe diferite distanțe, în funcție de intensitatea și
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
cu grăunți de nisip. Ea se resimte mai ales în vecinătatea solului deoarece încărcătura de nisip este aici maximă. Deflația este acțiunea de spulberare a dezagregărilor fine de la suprafața rocilor și transportul acestora pe diferite distanțe, în funcție de intensitatea și viteza vântului. Elementele mai grosiere, care nu pot fi cărate de către vânt rămân pe loc și formează pavajul de deflație. Asemenea regiuni, pe care vântul a spulberat elementele fine, rămânând în loc un platou pietros, cu întinse câmpuri de grohotiș este cunoscut sub
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
vecinătatea solului deoarece încărcătura de nisip este aici maximă. Deflația este acțiunea de spulberare a dezagregărilor fine de la suprafața rocilor și transportul acestora pe diferite distanțe, în funcție de intensitatea și viteza vântului. Elementele mai grosiere, care nu pot fi cărate de către vânt rămân pe loc și formează pavajul de deflație. Asemenea regiuni, pe care vântul a spulberat elementele fine, rămânând în loc un platou pietros, cu întinse câmpuri de grohotiș este cunoscut sub numele de "hamada" sau "reg". Deflația contribuie și la accelerarea
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
spulberare a dezagregărilor fine de la suprafața rocilor și transportul acestora pe diferite distanțe, în funcție de intensitatea și viteza vântului. Elementele mai grosiere, care nu pot fi cărate de către vânt rămân pe loc și formează pavajul de deflație. Asemenea regiuni, pe care vântul a spulberat elementele fine, rămânând în loc un platou pietros, cu întinse câmpuri de grohotiș este cunoscut sub numele de "hamada" sau "reg". Deflația contribuie și la accelerarea dezagregării și alterării selective a rocilor scoțând în evidență forme structurale și petrografice
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
deflației, pe suprafața hamadelor și regurilor sunt întâlnite pietre șlefuite pe trei fețe - "dreikanter". Formarea fațetelor se explică prin rostogolirea pietrelor, ca urmare a excavării nisipului de la baza lor și oprirea lor pe suprafața cea mai plană. Versanții abrupți, expuși vânturilor, prezintă uneori mici scobituri alveolare, care prin desimea lor dau suprafețelor respective aspectul unui fagure. Pe câmpiile argiloase se formează prin coraziune și deflație șănțulețe alungite pe direcția vântului, despărțite între ele de creste instabile. Adâncimea acestor șănțulețe cunoscute sub
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
și oprirea lor pe suprafața cea mai plană. Versanții abrupți, expuși vânturilor, prezintă uneori mici scobituri alveolare, care prin desimea lor dau suprafețelor respective aspectul unui fagure. Pe câmpiile argiloase se formează prin coraziune și deflație șănțulețe alungite pe direcția vântului, despărțite între ele de creste instabile. Adâncimea acestor șănțulețe cunoscute sub denumirea "turcmena de yardang" atinge uneori 2-3 m. În deșertul Libiei poartă denumirea de "djef-djef". Păstrarea în relief a crestelor se datorează mai ales fixării argilei de către smocurile de
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
cazuri sunt: fuldji, vadi și depresiunile de coraziune și deflație. "Fuldji" sunt adâncituri de formă ovală, ce seamănă cu urma uriașă a unei copite de cal. În pustiul Arabiei aceste pustiuri sunt mai adâncite în partea frontală, situată în direcția vântului. "Vadi" sunt culoare alungite, care se extind pe o lungime de câțiva km, amintind de albiile unor râuri. Prin acțiunea de coraziune și deflație, versantul care stă în calea vânturilor dominante este mai abrupt, în timp ce partea opusă are o pantă
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
pustiuri sunt mai adâncite în partea frontală, situată în direcția vântului. "Vadi" sunt culoare alungite, care se extind pe o lungime de câțiva km, amintind de albiile unor râuri. Prin acțiunea de coraziune și deflație, versantul care stă în calea vânturilor dominante este mai abrupt, în timp ce partea opusă are o pantă domoală, permițând chiar unele acumulări incipiente de nisip. În lungul acestora dar și a uedurilor funcționale, turbioanele de vânt excaveaza mici depresiuni, cunoscute în Africa sub numele de "pans". Depresiunile
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
Prin acțiunea de coraziune și deflație, versantul care stă în calea vânturilor dominante este mai abrupt, în timp ce partea opusă are o pantă domoală, permițând chiar unele acumulări incipiente de nisip. În lungul acestora dar și a uedurilor funcționale, turbioanele de vânt excaveaza mici depresiuni, cunoscute în Africa sub numele de "pans". Depresiunile de coraziune și deflație se formează mai ales pe interfluviile plate (hamade) constituite din granite și gresii, deoarece aceste roci se dezagregă direct în nisipuri ce pot fi transportate
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
depresiuni, cunoscute în Africa sub numele de "pans". Depresiunile de coraziune și deflație se formează mai ales pe interfluviile plate (hamade) constituite din granite și gresii, deoarece aceste roci se dezagregă direct în nisipuri ce pot fi transportate imediat de vânt. Evoluția lor este accelerată în cazul în care sub placa de gresie se găsește o rocă friabilă (nisip, marnă) care poate fi ușor excavată de către vânt. Inițial vântul atacă pe fisuri și diaclaze, până ajunge la roca friabilă subiacentă. Spulberarea
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
deoarece aceste roci se dezagregă direct în nisipuri ce pot fi transportate imediat de vânt. Evoluția lor este accelerată în cazul în care sub placa de gresie se găsește o rocă friabilă (nisip, marnă) care poate fi ușor excavată de către vânt. Inițial vântul atacă pe fisuri și diaclaze, până ajunge la roca friabilă subiacentă. Spulberarea acesteia de către vânt provoacă ruperea stratului de rocă dură, ducând la lărgirea excavației eoliene până la dimensiuni de câțiva kmp. Dezvoltarea depresiunilor de coraziune și deflație este
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
roci se dezagregă direct în nisipuri ce pot fi transportate imediat de vânt. Evoluția lor este accelerată în cazul în care sub placa de gresie se găsește o rocă friabilă (nisip, marnă) care poate fi ușor excavată de către vânt. Inițial vântul atacă pe fisuri și diaclaze, până ajunge la roca friabilă subiacentă. Spulberarea acesteia de către vânt provoacă ruperea stratului de rocă dură, ducând la lărgirea excavației eoliene până la dimensiuni de câțiva kmp. Dezvoltarea depresiunilor de coraziune și deflație este grăbită și
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
este accelerată în cazul în care sub placa de gresie se găsește o rocă friabilă (nisip, marnă) care poate fi ușor excavată de către vânt. Inițial vântul atacă pe fisuri și diaclaze, până ajunge la roca friabilă subiacentă. Spulberarea acesteia de către vânt provoacă ruperea stratului de rocă dură, ducând la lărgirea excavației eoliene până la dimensiuni de câțiva kmp. Dezvoltarea depresiunilor de coraziune și deflație este grăbită și de intervenția șiroirii, concentrată către centrul depresiunii. Acumulările eoliene reprezintă aglomerări de nisipuri sau praf
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
stratului de rocă dură, ducând la lărgirea excavației eoliene până la dimensiuni de câțiva kmp. Dezvoltarea depresiunilor de coraziune și deflație este grăbită și de intervenția șiroirii, concentrată către centrul depresiunii. Acumulările eoliene reprezintă aglomerări de nisipuri sau praf, pe care vântul le-a smuls sau le-a spulberat. Deplasarea materialelor de către vânt se face prin suspensie (particule sub 0,1 mm), saltație (0,1-0,2 mm) și târare (peste 0,2 mm). Formele de relief rezultate din acumulări eoliene pot fi
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
de câțiva kmp. Dezvoltarea depresiunilor de coraziune și deflație este grăbită și de intervenția șiroirii, concentrată către centrul depresiunii. Acumulările eoliene reprezintă aglomerări de nisipuri sau praf, pe care vântul le-a smuls sau le-a spulberat. Deplasarea materialelor de către vânt se face prin suspensie (particule sub 0,1 mm), saltație (0,1-0,2 mm) și târare (peste 0,2 mm). Formele de relief rezultate din acumulări eoliene pot fi grupate în trei categorii: riduri și movile, dune, câmpuri de dune
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
din acumulări eoliene pot fi grupate în trei categorii: riduri și movile, dune, câmpuri de dune (erguri). Primele semne ale activității eoliene sunt puse în evidență de unele ondulări de nisip - riduri - asemănătoare "ripple-marks"-urilor marine. Aceste ondulări, transversale în raport cu vântul dominant, au înălțimi de câțiva cm și lungimi ce rar depășesc 20-30 cm. O alta formă simplă rezultată în urma acumulării eoliene o constituie movila de nisip, cunoscută în Sahara sub numele de "nebka". Ea se formează prin îngrămădirea nisipului în jurul
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
cm. O alta formă simplă rezultată în urma acumulării eoliene o constituie movila de nisip, cunoscută în Sahara sub numele de "nebka". Ea se formează prin îngrămădirea nisipului în jurul unui obstacol de tufișuri sau ridicături stâncoase. Nebka se alungește în direcția vântului, în spatele obstacolului sub forma unei limbi de nisip, transformându-se într-o adevărată dună. Înălțimea acestei acumulări nu depășește 1 m. Nebka este o formă extrem de dinamică, ea formându-se la vânturi ce au câteva zile o direcție constantă, sau
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
sau ridicături stâncoase. Nebka se alungește în direcția vântului, în spatele obstacolului sub forma unei limbi de nisip, transformându-se într-o adevărată dună. Înălțimea acestei acumulări nu depășește 1 m. Nebka este o formă extrem de dinamică, ea formându-se la vânturi ce au câteva zile o direcție constantă, sau se distruge la fel de repede o dată cu schimbarea de direcție a vântului. Dunele sunt niște valuri asimetrice și reprezintă formele cele mai caracteristice ale acumulării eoliene. Ele apar în condițiile unei cantități abundente de
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
-se într-o adevărată dună. Înălțimea acestei acumulări nu depășește 1 m. Nebka este o formă extrem de dinamică, ea formându-se la vânturi ce au câteva zile o direcție constantă, sau se distruge la fel de repede o dată cu schimbarea de direcție a vântului. Dunele sunt niște valuri asimetrice și reprezintă formele cele mai caracteristice ale acumulării eoliene. Ele apar în condițiile unei cantități abundente de nisip, din zonele aride și semiaride. În regiunile temperate dunele cele mai importante se găsesc în regiunile litorale
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
zonele aride și semiaride. În regiunile temperate dunele cele mai importante se găsesc în regiunile litorale, unde alimentarea cu nisip și brizele creează condiții favorabile formării acestora, sau în apropierea marilor lunci fluviatile și a lanțurilor morenelor glaciare. În funcție de dinamica vântului și abundența nisipului, pot lua forme diferite. Formarea și evoluția dunelor se poate urmări cel mai bine în imediata apropiere a țărmurilor. Aici, cele mai simple acumulări se fixează în jurul unor smocuri de vegetație; ele sunt dunele embrionare. Prin unirea
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]