35,703 matches
-
suprafețelor, predicția evenimentelor astronomice, și, câteodată, de ritualurile religioase. Aceste nevoi au dus la împărțirea matematicii în ramuri ce se ocupau cu studiul cantității, structurii și spațiului. Din momentul în care omul a fost capabil să folosească și să înțeleagă noțiuni abstracte, dar și datorită dezvoltării relațiilor interumane si intertribale și, nu în ultimul rând, a primelor sisteme de scris (însemnările făcute pe pereții peșterilor sub forma unor imagini care exprimau, atât trăiri în tărâmul real, dar și în cel oniric
Istoria matematicii () [Corola-website/Science/314232_a_315561]
-
scris (însemnările făcute pe pereții peșterilor sub forma unor imagini care exprimau, atât trăiri în tărâmul real, dar și în cel oniric și, din ce în ce mai mult, pe tărâmul ideilor), a apărut nevoia de „număr”. Numărul este una dintre cele mai simple noțiuni abstracte; este abstractă deoarece un număr nu poate fi relevat de un obiect material; există numai semne convenționale care îl exprimă. Relațiile comerciale s-au dezvoltat odată cu evoluția spiritului uman; în același timp, numărul a început să fie din ce în ce mai prezent
Istoria matematicii () [Corola-website/Science/314232_a_315561]
-
polinomiale, trigonometrie, fracții, aritmetica numerelor naturale, etc. Acestea au apărut în cadrul civilizațiilor akkadiene, babyloniene, egiptene, chineze și civilizațiile de pe valea Indului. În Grecia antică, matematica, influențată de lucrările anterioare și de specificațiile filosofice, generează un grad mai mare de abstractizare. Noțiunile de demonstrație și de axiomă apar în această perioadă. Apar două ramuri ale matematicii, aritmetica și geometria. În secolul al III-lea î.Hr., Elementele lui Euclid rezumă și pun în ordine cunoștințele matematice ale Greciei antice. Civilizația islamică a permis
Istoria matematicii () [Corola-website/Science/314232_a_315561]
-
tratate prin studiul genotipului (aici intră și cauzele presupuse de evoluționism). Clarificarea această a fost parte a reconcilierii dintre evoluționismul Darwinian și modelul genetic al moștenirii, realizată de către Ernst Mayr, alături de alții, în anii 1940. De asemenea, cu această ocazie, noțiunea de “teleologie” a reintrat în discursul filosofiei biologiei după ce, datorită lui Darwin, s-a crezut că se poate renunța la aceasta. Cu toate acestea, explicațiile de tip teleologic (privind scopul sau funcția) au rămas, și după Darwin, foarte folositoare în
Filozofia biologiei () [Corola-website/Science/314240_a_315569]
-
separate în părțile reale și imaginare: Cu alte cuvinte, componentele funcției "f"("z"), pot fi interpretate ca funcții ce depind de două variabile reale "x" și "y". Conceptul de bază al analizei complexe este, cel mai des, introdus prin extinderea noțiunii de funcții reale ( de exemplu a funcțiilor exponențiale, logaritmice, trigonometrice) în domeniul complex. Funcțiile olomorfe sunt funcțiile complexe definite pe o submulțime deschisă din planul complex și sunt diferențiabile pe această mulțime. Diferențiabilitatea complexă are consecințe mai însemnate decât diferențiabilitatea
Analiză complexă () [Corola-website/Science/314283_a_315612]
-
dimensională, cerute prin desenul de execuție; ٭"operații de netezire" sunt prelucrări finale ce urmăresc obținerea unei rugozități minime și a unei precizii dimensionale și geometrice foarte ridicate a suprafeței. În conexiune cu terminologia componentelor procesului tehnologic de prelucrare se află noțiunile de "entitate de prelucrat" și "proces elementar de prelucrare". "Entitatea de prelucrat" este o grupare de suprafețe elementare ale piesei care pot fi prelucrate cu aceeași sculă și în aceeași configurație particulară a unei mașini-unelte. "Procesul elementar de prelucrare" este
Proces tehnologic () [Corola-website/Science/314305_a_315634]
-
(lat. Liturgia horarum) este o denumire generală a serviciului divin a Bisericii Catolice care este petrecut în timpul zilei (cu excepția timpului Liturgiei, adică missei). Această denumire s-a sabilit la Conciliul al II-lea din Vatican, noțiunea veche fiind de "orele canonice", iar cartea "breviarium". Conform "motu proprio" a lui Benedict al XVI-lea(din 7 iulie 2007) poate fi iarăși folosit și breviariul aprobat de Papa Ioan al XXIII-lea și elaborat de Conciliul Tridentin. Astfel
Liturgia orelor () [Corola-website/Science/314358_a_315687]
-
Yahoo! Messenger" (YMSG). YMSG permite personalizarea profilului prin adăugarea unei imagini puse la dispoziție de către sit sau încărcată pe sit de către utilizator. YMSG redimensionează imaginea la o mărime standard. YMSG nu acceptă avatare animate. Un alt loc unde este întâlnită noțiunea de avatar este în forumuri. Scopul este același, anume de a personaliza utilizatorul. La ora actuală majoritatea celor care oferă avatare promovează mai mult sau mai puțin siturile proprii prin metode „neortodoxe”, folosind de exemplu foarte multe cuvinte cheie în
Avatar (web) () [Corola-website/Science/313404_a_314733]
-
logicii prin contribuția lui Aristotel din secolul al IV-lea î.Hr. și până la constituirea logicii moderne în secolul al XIX-lea. A mai fost denumită logică aristotelică, logică clasică și logică formală. Obiectul logicii tradiționale îl constituie formele logice fundamentale, noțiunea, judecata și raționamentul, condițiile corectitudinii lor formale pentru obținerea adevărului. În cercetarea formelor gândirii logica tradițională se ocupă de formarea noțiunilor, de conținutul și sfera noțiunilor, de raporturile dintre noțiuni, de principalele operații cu noțiunile; definiția, clasificarea, diviziunea. De asemenea
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
A mai fost denumită logică aristotelică, logică clasică și logică formală. Obiectul logicii tradiționale îl constituie formele logice fundamentale, noțiunea, judecata și raționamentul, condițiile corectitudinii lor formale pentru obținerea adevărului. În cercetarea formelor gândirii logica tradițională se ocupă de formarea noțiunilor, de conținutul și sfera noțiunilor, de raporturile dintre noțiuni, de principalele operații cu noțiunile; definiția, clasificarea, diviziunea. De asemenea ocupându-se de judecăți arată ce sunt acestea, care este raportul dintre judecăți și adevăr, analizează compoziția și structura judecății, ce
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
aristotelică, logică clasică și logică formală. Obiectul logicii tradiționale îl constituie formele logice fundamentale, noțiunea, judecata și raționamentul, condițiile corectitudinii lor formale pentru obținerea adevărului. În cercetarea formelor gândirii logica tradițională se ocupă de formarea noțiunilor, de conținutul și sfera noțiunilor, de raporturile dintre noțiuni, de principalele operații cu noțiunile; definiția, clasificarea, diviziunea. De asemenea ocupându-se de judecăți arată ce sunt acestea, care este raportul dintre judecăți și adevăr, analizează compoziția și structura judecății, ce raporturi există între judecată și
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
logică formală. Obiectul logicii tradiționale îl constituie formele logice fundamentale, noțiunea, judecata și raționamentul, condițiile corectitudinii lor formale pentru obținerea adevărului. În cercetarea formelor gândirii logica tradițională se ocupă de formarea noțiunilor, de conținutul și sfera noțiunilor, de raporturile dintre noțiuni, de principalele operații cu noțiunile; definiția, clasificarea, diviziunea. De asemenea ocupându-se de judecăți arată ce sunt acestea, care este raportul dintre judecăți și adevăr, analizează compoziția și structura judecății, ce raporturi există între judecată și propoziții. se ocupă cu
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
îl constituie formele logice fundamentale, noțiunea, judecata și raționamentul, condițiile corectitudinii lor formale pentru obținerea adevărului. În cercetarea formelor gândirii logica tradițională se ocupă de formarea noțiunilor, de conținutul și sfera noțiunilor, de raporturile dintre noțiuni, de principalele operații cu noțiunile; definiția, clasificarea, diviziunea. De asemenea ocupându-se de judecăți arată ce sunt acestea, care este raportul dintre judecăți și adevăr, analizează compoziția și structura judecății, ce raporturi există între judecată și propoziții. se ocupă cu distingerea diferitelor feluri de judecăți
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
cunoștințe sigure despre gândire și a unor norme (reguli) prin care să se gândească corect adică să se ajungă la cunoștințe viabile, utile, corespunzătoare stării de fapt a lucrurilor, la cunoștințe adevărate. Logica tradițională distinge trei forme fundamentale ale gândirii: noțiunea, judecata și raționamentul. Noțiunea Noțiunea este formă logică fundamentală care reflectă caracteristicile necesare, generale și repetabile ale unei clase de obiecte. Noțiunea are compoziție duală părțile sale fiind conținutul sau intensiunea și sfera sau extensiunea. Noțiunea se exprimă în cuvânt
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
și a unor norme (reguli) prin care să se gândească corect adică să se ajungă la cunoștințe viabile, utile, corespunzătoare stării de fapt a lucrurilor, la cunoștințe adevărate. Logica tradițională distinge trei forme fundamentale ale gândirii: noțiunea, judecata și raționamentul. Noțiunea Noțiunea este formă logică fundamentală care reflectă caracteristicile necesare, generale și repetabile ale unei clase de obiecte. Noțiunea are compoziție duală părțile sale fiind conținutul sau intensiunea și sfera sau extensiunea. Noțiunea se exprimă în cuvânt. Intesiunea sau conținutul noțiunii
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
a unor norme (reguli) prin care să se gândească corect adică să se ajungă la cunoștințe viabile, utile, corespunzătoare stării de fapt a lucrurilor, la cunoștințe adevărate. Logica tradițională distinge trei forme fundamentale ale gândirii: noțiunea, judecata și raționamentul. Noțiunea Noțiunea este formă logică fundamentală care reflectă caracteristicile necesare, generale și repetabile ale unei clase de obiecte. Noțiunea are compoziție duală părțile sale fiind conținutul sau intensiunea și sfera sau extensiunea. Noțiunea se exprimă în cuvânt. Intesiunea sau conținutul noțiunii este
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
utile, corespunzătoare stării de fapt a lucrurilor, la cunoștințe adevărate. Logica tradițională distinge trei forme fundamentale ale gândirii: noțiunea, judecata și raționamentul. Noțiunea Noțiunea este formă logică fundamentală care reflectă caracteristicile necesare, generale și repetabile ale unei clase de obiecte. Noțiunea are compoziție duală părțile sale fiind conținutul sau intensiunea și sfera sau extensiunea. Noțiunea se exprimă în cuvânt. Intesiunea sau conținutul noțiunii este mulțimea însușirilor caracteristice clasei de obiecte desemnată de noțiune. Extensiunea sau sfera este mulțimea tuturor obiectelor din
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
forme fundamentale ale gândirii: noțiunea, judecata și raționamentul. Noțiunea Noțiunea este formă logică fundamentală care reflectă caracteristicile necesare, generale și repetabile ale unei clase de obiecte. Noțiunea are compoziție duală părțile sale fiind conținutul sau intensiunea și sfera sau extensiunea. Noțiunea se exprimă în cuvânt. Intesiunea sau conținutul noțiunii este mulțimea însușirilor caracteristice clasei de obiecte desemnată de noțiune. Extensiunea sau sfera este mulțimea tuturor obiectelor din clasa reflectată de noțiune ce posedă caracteristicile reunite în intesiune. Caracteristicile prevăzute de intensiune
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
Noțiunea Noțiunea este formă logică fundamentală care reflectă caracteristicile necesare, generale și repetabile ale unei clase de obiecte. Noțiunea are compoziție duală părțile sale fiind conținutul sau intensiunea și sfera sau extensiunea. Noțiunea se exprimă în cuvânt. Intesiunea sau conținutul noțiunii este mulțimea însușirilor caracteristice clasei de obiecte desemnată de noțiune. Extensiunea sau sfera este mulțimea tuturor obiectelor din clasa reflectată de noțiune ce posedă caracteristicile reunite în intesiune. Caracteristicile prevăzute de intensiune mai poartă numele de note. Raportul de dualitate
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
generale și repetabile ale unei clase de obiecte. Noțiunea are compoziție duală părțile sale fiind conținutul sau intensiunea și sfera sau extensiunea. Noțiunea se exprimă în cuvânt. Intesiunea sau conținutul noțiunii este mulțimea însușirilor caracteristice clasei de obiecte desemnată de noțiune. Extensiunea sau sfera este mulțimea tuturor obiectelor din clasa reflectată de noțiune ce posedă caracteristicile reunite în intesiune. Caracteristicile prevăzute de intensiune mai poartă numele de note. Raportul de dualitate dintre conținutul și sfera noțiunii se manifestă sub forma variației
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
părțile sale fiind conținutul sau intensiunea și sfera sau extensiunea. Noțiunea se exprimă în cuvânt. Intesiunea sau conținutul noțiunii este mulțimea însușirilor caracteristice clasei de obiecte desemnată de noțiune. Extensiunea sau sfera este mulțimea tuturor obiectelor din clasa reflectată de noțiune ce posedă caracteristicile reunite în intesiune. Caracteristicile prevăzute de intensiune mai poartă numele de note. Raportul de dualitate dintre conținutul și sfera noțiunii se manifestă sub forma variației inverse: o noțiune cu un conținut mai restrâns are o sferă mai
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
clasei de obiecte desemnată de noțiune. Extensiunea sau sfera este mulțimea tuturor obiectelor din clasa reflectată de noțiune ce posedă caracteristicile reunite în intesiune. Caracteristicile prevăzute de intensiune mai poartă numele de note. Raportul de dualitate dintre conținutul și sfera noțiunii se manifestă sub forma variației inverse: o noțiune cu un conținut mai restrâns are o sferă mai largă iar o noțiune cu un conținut mai bogat are o sferă mai restrânsă. Exemplu: Noțiunea om având în conținut numai însușirea de
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
sfera este mulțimea tuturor obiectelor din clasa reflectată de noțiune ce posedă caracteristicile reunite în intesiune. Caracteristicile prevăzute de intensiune mai poartă numele de note. Raportul de dualitate dintre conținutul și sfera noțiunii se manifestă sub forma variației inverse: o noțiune cu un conținut mai restrâns are o sferă mai largă iar o noțiune cu un conținut mai bogat are o sferă mai restrânsă. Exemplu: Noțiunea om având în conținut numai însușirea de ființă gânditoare cuprinde în sfera sa pe toți
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
reunite în intesiune. Caracteristicile prevăzute de intensiune mai poartă numele de note. Raportul de dualitate dintre conținutul și sfera noțiunii se manifestă sub forma variației inverse: o noțiune cu un conținut mai restrâns are o sferă mai largă iar o noțiune cu un conținut mai bogat are o sferă mai restrânsă. Exemplu: Noțiunea om având în conținut numai însușirea de ființă gânditoare cuprinde în sfera sa pe toți oamenii. Noțiunea de om cult având în conținut însușirea de a gândi și
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
Raportul de dualitate dintre conținutul și sfera noțiunii se manifestă sub forma variației inverse: o noțiune cu un conținut mai restrâns are o sferă mai largă iar o noțiune cu un conținut mai bogat are o sferă mai restrânsă. Exemplu: Noțiunea om având în conținut numai însușirea de ființă gânditoare cuprinde în sfera sa pe toți oamenii. Noțiunea de om cult având în conținut însușirea de a gândi și însușirea de a poseda cultură va include în sfera sa numai pe
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]