37,317 matches
-
și care țipau Încontinuu să li se dea apă dar nimeni nu le-a dat nici un pic de apă. Chiar populația care venea cu căldări cu apă pentru cei din vagoane erau luați la bătaie de către soldați... Cei din vagoane plângeau după apă. Polițiștii, primarul și doctorul opreau și ei pe cei care vroiau să aducă apă. Am lucrat până la ora 12 ziua când din cauza mirosului de cadavre mi-a venit leșin și am căzut jos. Soldații care Însoțeau vagonul erau
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
mâini și de picioare, și aproape toți erau goi, negri și putrezi că ne rămânea carnea În mână. De groază și de greață am fost bolnav o lună de zile”185. Și țiganul Constantin Amarghioalei XE "Amarghioalei, Constantin" s-a plâns de munca pe care a fost obligat să o facă: trebuia să arunce cadavrele „din camion În groapa pregătită” - și a făcut asta de dimineață până seara. Cadavrele erau Într-un proces de putrefacție „și le cădea mădularele”186. Ion
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
groapă ar fi fost și unii vii care, venindu-și În fire, Începeau să strige”203. Și, Într-adevăr, nici unul dintre evrei, care au gemut În camion sau În groapa comună, care au fost uciși sau arși, nu s-a plâns. Nici primarul Totoescu XE "Totoescu" nu a știut cine a aprins gropile, iar despre jaful de la sinagogă a spus: „Nu știu dacă evreii debarcați și duși la sinagogă au fost maltratați sau jefuiți fiindcă nimeni nu mi s’a plâns
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
plâns. Nici primarul Totoescu XE "Totoescu" nu a știut cine a aprins gropile, iar despre jaful de la sinagogă a spus: „Nu știu dacă evreii debarcați și duși la sinagogă au fost maltratați sau jefuiți fiindcă nimeni nu mi s’a plâns de aceasta”. Și, Într-adevăr, așa a fost. „N-am dat ordin să se dea foc la cadavre ci dimpotrivă am oprit a se face aceasta.”204 Cine a vrut să ardă cadavrele? Dar nu a răspuns la această Întrebare
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
creștinească, preotul a plecat cu trăsura În centrul târgului, sunde s-a Întâlnit cu prietenul său Totoescu XE "Totoescu" , care avea ochii roșii din cauza mirosului cadavrelor În descompunere. Preotul a găsit momentul să glumească pe seama lui Totoescu: „Ce domnule primar plângi după neamuri?”, la care Totoescu XE "Totoescu" a răspuns, potrivit versiunii preotului Teodorescu: „Cum să nu plângi părinte mi-a răspuns d-lui, când vezi atâta jale și atâta barbarie? - Ei dar nu se poate face nimic? Am Întrebat eu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
XE "Totoescu" , care avea ochii roșii din cauza mirosului cadavrelor În descompunere. Preotul a găsit momentul să glumească pe seama lui Totoescu: „Ce domnule primar plângi după neamuri?”, la care Totoescu XE "Totoescu" a răspuns, potrivit versiunii preotului Teodorescu: „Cum să nu plângi părinte mi-a răspuns d-lui, când vezi atâta jale și atâta barbarie? - Ei dar nu se poate face nimic? Am Întrebat eu. La care mi-a răspuns Totoescu: «Orice intervenție este de prisos; astăzi de 3 ori a vrut
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
pentru orice surpriză. A avut impresia că Triandaf XE "Triandaf (locotenent)" raportase din timp că-i „aduce pe comuniștii care au tras În armata română”. Comandantul garnizoanei Călărași XE "Călărași" , a adăugat Groper XE "Groper, Meir" , a Început să se plângă, spunând că „aceștia nu sunt oameni, sunt nebuni” 22. Marcel Perlaf XE "Perlaf, Marcel" a ținut minte momentul deschiderii ușilor la Călărași: „Am văzut soldați desfășurați șpe peronț, cu puști În mâini, așteptând coborârea de rebeli care trebuie păziți În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
le-a purtat cu mândrie. În continuarea războiului, Divizia 14, cu toate regimentele sale, a participat la bătălia de la Stalingrad XE "Stalingrad" . fiind Încercuită și distrusă pe Don XE "Don" . Înainte de Încercuire, generalul le-a spus soldaților săi, care se plângeau de soarta lor amară, că „sunt dureri mai mari decât moartea”. Locotenent-colonelul Olteanu XE "Olteanu (locotenent-colonel)" a ținut minte că generalul „ne-a constrâns să rezistăm până la unul... Când a văzut că situațiunea este desnădăjduită, ne-a părăsit”61. În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
nu erau decât văduve și orfani, scoteau de sub capul acestor nenorociți pernele și desbrăcau șde haineț și băteau până la sânge, iar lucrurile luau direcții necunoscute. Perceptorii acestor ștafete ale morții vârau groaza În populația evreiască. N’avei cui să te plângi și nimeni nu asculta pe «jidanii care au tras În armată»; nu era milă pentru ei. Acești zbiri, care scoteau pernele, lăsând goi și desculți, văduvele și orfanii, urmăreau plata taxelor militare pentru acei cari au fost omorâți. Până unde
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
atitudinii sale tolerante, a Înțelegerii de care a dat dovadă, de generații, pentru necesitățile religiei evreiești, pentru acordarea de drepturi religioase, ca În țări „din cele mai civilizate”. „Populația evreiască din Iași, trecută prin atâtea catastrofe În ultimii ani, consternată, plânge astăzi pe mormintele strămoșilor, pentru profanarea ce s’ar aduce părinților străbuni prin această expropriere” - credința evreiască interzice ofensarea morților. Comunitatea, care nu era sigură că argumente de ordin cultural uman, respectul pentru mort și comparația cu națiunile civilizate din
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
morților și compasiune pentru cei vii. Adunarea s-a transformat Într-o demonstrație de protest pe care Poliția și Siguranța n-au prevăzut-o și nici n-au putut să o prevină. Pentru prima oară o Comunitate Întreagă și-a plâns deschis morții ei vechi și noi. La ceremonia de despărțire au venit mii de evrei, remarcându-se Îndeosebi numărul văduvelor și orfanilor de toate vârstele: „O lume imensă adunată la cimitir a fost cuprinsă de emoție, Încolonându-se În cortegiul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
during the Holocaust XE "Holocaust" , The Beate Klarsfeld Foundation, Ierusalim, 1996, vol. I, p. 307 (În continuare: Ancel XE "Ancel, Jean" , Documents). Demers personal al colonelului Constantin Lupu XE "Lupu, Constantin" către generalul Antonescu XE "Antonescu, Ion" prin care se plânge că a fost demis din postul său cu toate că a executat cu loialitate ordinele sale (25 iulie 1941) - Arhivele Statului, București, Fond Președinția Consiliului de Miniștri, dosar 247/41, f. 10 (Arhivele Naționale, filiala București, Fond Președinția Consiliului de Miniștri). Ordin
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
procesul-verbal al interogatoriului polițistului Mihai Anițulesei XE "Anițulesei, Mihai (polițist)" la Curtea Militară de Apel (București), 11 iulie 1947, ibidem, vol. 55, p. 21b (USHMM, microfilm 44). Anițulesei XE "Anițulesei" a afirmat În apărarea sa că evreii care s-au plâns Împotriva lui n-au procedat astfel În anii 1941-1944, deși că a continuat să servească la Iași În acei ani (ibidem). 9 Declarația lui H. Puiu Cotler XE "Cotler, Puiu" la Comunitatea din Iași, fără dată (septembrie 1944), ibidem, vol
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
bineînțeles, soțul meu a trecut prin toate dietele posibile... A.V. Nu v-ați întors în România de 35 de ani. Cum ați găsit Iașul, după atâta timp? N.M. Ah, Doamne, așa de surprinsă am fost, că de două zile plâng... Din prima zi când am venit... A.V. Răsucesc și mai mult "cuțitul": cartierul în care ați locuit, Copou, e la fel? N.M. A trebuit să-mi văd apartamentul, m-am dus și am sunat la ușă. Mi-au deschis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
din trecut, să unesc aceste două istorii. A fost ceva inedit, m-am simțit foarte mândră să le arăt că avem lucruri atât de frumoase. Prietena avea tot timpul ochii în lacrimi. Am fost la Mitropolie, Marianne a început să plângă, iar Barry 11 a spus: "eu n-am văzut atâta lume în biserici, nicăieri!" Când au văzut catedrala, au paralizat! Ce splendori de arhitectură avem. Bineînțeles că i-am dus la Trei Ierarhi, la Cetățuia, la Palatul Culturii, pentru că acestea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ce sentiment trăiam eu în momentul în care m-am întors acasă, și am intrat în camera ei, i-am scris prin email așa: Oti, Mi-i greu să strig Cu sufletul la gură Să suflu-n bulbucate așteptări Să plâng de dor sau de durere Să rup secunda existenței mele. Din mine Vuie-nădușit O voce cristalină Peste ocean Prin satelit Prin nopți cu lună plină. De-ți mângâi chipul Din senin Un măr oprește Răsuflarea Se stinge-o lacrimă Stropind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Vuie-nădușit O voce cristalină Peste ocean Prin satelit Prin nopți cu lună plină. De-ți mângâi chipul Din senin Un măr oprește Răsuflarea Se stinge-o lacrimă Stropind Să nu dispară Așteptarea. Mi-i greu Să vreau să nu mai plâng Să joc a bucurie Mi-i greu să știu ce-i drept sau strâmb În camera-ți pustie... Am găsit printre documentele soției această poezioară, pe care am scris-o la două-trei săptămâni după ce ea a ajuns în America. Erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
că le-am uitat! Poeziile m-au salvat în acel moment și din punct de vedere artistic. În momentul în care îmi înghițeam lacrimile și mi le recitam ca un prost, eram ca un Păcală în casă, acolo, chiar râdeam, plângeam și râdeam de mine însumi aceste poezii îmi dădeau niște dezlegări pentru dans. Vreau să ajung la ideea că, pentru mine, dansul este foarte legat de poezie. Adică, foarte mult timp dansul a fost legat de o narațiune, de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de ce vă întreb? Sigur că talentul, pregătirea și vocea excepțională v-au deschis destul de repede ușile teatrelor importante. Totuși, știm că lumea operei nu are totdeauna covoare roșii în fața soliștilor tineri. A.G. Pentru mine, a avut, nu pot să mă plâng! A.V.Nu ați avut niciodată greutăți... A.G. Nu, nu. Nu știu, sună ca și cum nu ar fi adevărat... Niciodată nu s-a întâmplat să trăiesc ceva negativ în profesia mea, oriunde în lume. Începând cu audiția pe care am avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
o viață destul de retrasă la țară, "și iată, v-o jur în patul meu moale nu au dormit decât struguri și boi diafani." La 35 de ani, în "Cântece naive", spune cu totul altceva: "La 35 de ani stau și plâng printre motani." La 40 de ani, în " Ruina unui samovar" spune că "în gară la Merișani/ cad castanii din castani/ și am patruzeci de ani/ și-aș mai sta și n-aș mai sta/ să beau apă din cișmea/ ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
la "Cireșica", un local celebru unde beau toți actorii de la fostul Teatru Municipal, actualul "Bulandra", și noi studenții de la Institut, că eram în aceeași clădire, Horia a venit de la Caransebeș și mi-a citit în noaptea aceea nuvela "Reconstituirea". Am plâns amândoi și am jurat că va fi filmul meu de debut. A.V. În ce an se întâmpla asta? R.G. În 1968 sau în '67, nu mai știu exact, dar cam așa. Înainte de primul meu film. Examenul meu consta dintr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
o mică parte întorcându-se în oraș. Condițiile de trai din ghetou erau extrem de grele: Era lipsă de case. Lumea se înghesuia pe străzi. Bolnavii gemeau și se prăbușeau în zăpadă. Românii îi călcau pe cei căzuți sub copitele cailor. Plângeau copiii care înghețau. Se auzeau strigăte de groază și se cerea îndurare. Spre seara acestei prime zile, trupuri de oameni degerați zăceau pe străzi. Se auzeau țipetele celor goniți din Odessa în lagărele morții. Slobodca se transformase într-o cursă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Prin punctul Atache Hotin, în ziua de 7 August 1941, au fost aduși 570 evrei și 50 ucrainieni indezirabili. Printre evreii masați între Secureni-Atache-Soroca s'au ivit cazuri de tifos exantematic, sinucideri și nașteri premature. Hrană nu au, unii se plâng că nu au mâncat de 5-6 zile. Rugăm a se interveni locului în drept pentru soluționarea acestei chestiuni. Comandantul Legiunei Jandarmi Hotin Maior (ss.) Tr. Drăgulescu *) Adnotări: "9. AUGUST 1941"; "Sunt de acord. Se va mai insista La Inspectoratul General
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1). În ziua de 29 August 1941, a fost prins un curier care a strâns peste două sute de scrisori dela evreii din lagărul EDINEȚ, pe care vroia să le ducă cunoștințelor și rudelor din CERNĂUȚI. În aceste scrisori, evreii se plâng de greutățile ce întâmpină în lagăre, greutăți pe care le descriu în mod exagerat, probabil cu scopul de a se stoarce ajutoare. 2). Unele din persoanele serviciului de siguranță german din CERNĂUȚI se îndeletnicesc cu sustragerea evreilor din lagăre; unora
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fie transportați de familii, cu trenul. Se comite o mare greșală că se dă voie familiilor să transporte cadavrele. Cei morți, trebuie să fie înmormântați de Serv. Sanitar al orașului, în cimitir sau în alt loc. 4. Evreii s'au plâns la comisii că în ghettou sunt jefuiți de către populație și chiar de militari. Acest fapt este posibil, din cauză că jandarmii pe care îi are Prefectura Poliției sunt insuficienți. Împreună cu Maiorul Nicolicescu și Domnul Inspector Ciurea am ajuns la concluzia că este
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]