37,224 matches
-
tradiționalistă, cu o valoare literară redusă. Publică folclor, în special poezie populară. Are rubricile „De vorbă cu cititorii”, „Cartea săptămânii”, Revista revistelor”, „Noutăți editoriale”. Conține și recenzii, de pildă la Istoria literaturii române moderne de G. Bogdan-Duică, apărută în 1923. Proza este reprezentată slab (un fragment din Istoria prea înțeleptului Arghir de Anton Pann ș.a.). C.A.
DUMINICA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286903_a_288232]
-
, supliment literar al ziarului „Universul”, care a apărut la București, săptămânal, de la 1 ianuarie până la 28 iunie 1931. Revista publică multă poezie, proză, însemnări de călătorie. Sectorul poetic e susținut de Nichifor Crainic, V. Voiculescu, Ion Pillat, Emil Isac, D. Iov, Zaharia Stancu, Al. Marius, Al. Robot, Radu Gyr, D. Cosma, G. Gregorian, Gh. Tuleș, cel de proză de Ion Agârbiceanu (Povestea apei
DUMINICA UNIVERSULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286904_a_288233]
-
1931. Revista publică multă poezie, proză, însemnări de călătorie. Sectorul poetic e susținut de Nichifor Crainic, V. Voiculescu, Ion Pillat, Emil Isac, D. Iov, Zaharia Stancu, Al. Marius, Al. Robot, Radu Gyr, D. Cosma, G. Gregorian, Gh. Tuleș, cel de proză de Ion Agârbiceanu (Povestea apei, Înainte de examen, La moartea Veronicăi, După denii), Tudor Mușatescu, Eugen Boureanul, D. Iov, Gib I. Mihăescu (Grefa), Ion Marin Sadoveanu, Gala Galaction, I. Lascarov-Moldovanu ș.a. Cezar Petrescu publică fragmente din romanele Baletul mecanic și Comoara
DUMINICA UNIVERSULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286904_a_288233]
-
tot la Brăila, revista „Flamura”. Publicistic, debutează în „Revista tineretului creștin” (1933), iar cu versuri, în „Valuri dunărene” (1936). Mai colaborează la „Universul literar”, „Luceafărul”, „Cadran”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. În 1936, îi apare culegerea de poezii și poeme în proză Gânduri prăfuite, semnată, ca și volumul următor, Rugă de ateu (1938), Mișu Constantin Dragomirescu. După război, colaborează la „Orizont” (revista lui Sașa Pană), la „Flacăra”; în 1946 e prim-redactor la ziarul „Înainte” din Brăila. Împreună cu Gh. Climantiano publică în
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
ca și dispariția lui prematură au făcut ca D. să nu-și valorifice decât prea puțin potențialul revelat de ciclurile tinereții, care indicau un liric de speță pură. A tradus din E.A. Poe, din Maiakovski și alți poeți ruși, din proza lui John Steinbeck și H. G. Wells, el însuși încercându-se în povestirea SF, însă fără succes notabil. SCRIERI: Gânduri prăfuite, Brăila, 1936; Rugă de ateu, Brăila, 1938; Înger condeier, București,1939; Edgar Allan Poe, București, 1940; Prima șarjă, București,1950
DRAGOMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286855_a_288184]
-
spre asumarea responsabilității morale într-o lume amenințată de proliferarea apatiei. Ciclul de romane cu ecouri autobiografice alcătuit din Războiul amintirilor (1981; Premiul Uniunii Scriitorilor), Hărțuiala (1984) și Oglinda salvată (1986) evocă, într-o formulă narativă ce polemizează cu clișeele prozei despre perioada proletcultistă, adolescența și studenția în anii ’50 ale unui tânăr oscilând între nevoia angajării și tentația evaziunii erotice. La D. experiența personală marchează și romanele scrise după plecarea lui din țară. Alvis și destinul (1993) propune reconstituirea, poate
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
Stamatiad”. Din cuprinsul numărului unic al revistei fac parte o serie de poeme de factură postsimbolistă sau postparnasiană, aparținând unor autori ca Al.T. Stamatiad, Șerban Bascovici, I.M. Rașcu, Iuliu Cezar Săvescu, Mihail Cruceanu, Ștefan Petică (Serenade demonice, inedite), câteva proze lirice ale lui Dimitrie Anghel, Mihail Eliescu, Alfred I. Solacolu și două recenzii elogioase scrise de Ovid Densusianu și de Ilarie Chendi la volumul de versuri Din trâmbițe de aur al lui Al. T. Stamatiad. I.M.
GRADINA HESPERIDELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287323_a_288652]
-
cuvinte. Se insistă pe scoaterea la lumină a unor aspecte culturale autentice, vizând legăturile durabile cu românii de la nordul Dunării. În jurul revistei s-a constituit un grup devotat de colaboratori: Nuși Tulliu și Marcu Beza în poezie, N. Batzaria în proză, Pericle Papahagi și Theodor Capidan în domeniul studiilor de limbă, istorie, tradiții etnografice și folclorice. În 1909 revista editează și un „Calendar aromânescu”. M.Pp.
GRAI BUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287327_a_288656]
-
comentarii teatrale, muzicale, plastice, dar nu neglijează nici literatura. În paginile ei apar grupaje de versuri, însoțite de bune prezentări, ale unor poeți ca Gheorghe Chivu, Ion Iuga, Ioan Dragoș, Ion Baiaș, Ion Burnar, Ioana Dinulescu, parodii de Gheorghe Roman, proze scurte de Ștefan Jurcă, Nicolae Goja ș.a., cronici literare de Augustin Cozmuța, traduceri din Andrei Platonov și Gérard Bayo. Ocazional, cu articole pe teme social-politice sau morale, au colaborat câțiva scriitori cunoscuți, între care Ioan Groșan, Nicolae Prelipceanu, Ion Pop
GRAIUL DE DUMINICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287330_a_288659]
-
atenție trecutului „bogat în atâtea obiceiuri, datini și credințe”, să contribuie la „păstrarea prin scris a graiului românesc curat” și la „răspândirea culturii și îndrumarea pe calea cea bună, dreaptă și sănătoasă a poporului”. Urmându-și programul, G.s. publică versuri, proză, articole privind lumea satului, scrise într-un stil adecvat, accesibil. În ce privește poezia, în afara reproducerii unui text de Ion Pillat (Ilie Baciu), nu se pot înregistra alți autori însemnați. Dacă proza este, de asemenea, slab reprezentată prin tipărirea (sau reluarea) unor
GRAIUL SATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287334_a_288663]
-
și sănătoasă a poporului”. Urmându-și programul, G.s. publică versuri, proză, articole privind lumea satului, scrise într-un stil adecvat, accesibil. În ce privește poezia, în afara reproducerii unui text de Ion Pillat (Ilie Baciu), nu se pot înregistra alți autori însemnați. Dacă proza este, de asemenea, slab reprezentată prin tipărirea (sau reluarea) unor schițe și povestiri ale lui Al. Cazaban, Ion Micuț și G.D. Grigorescu, publicistica este în schimb mai abundentă și mai diversă. Apar mici portrete ale unor scriitori apropiați de tradițiile
GRAIUL SATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287334_a_288663]
-
Lebedi, C.S. Anderco) și diverse recenzii (de M. Iosifaș și Ion Berinde). Totuși, de remarcat sunt mai degrabă câteva texte republicate în afara acestor rubrici, și anume două poezii de Aron Cotruș (Maramureșul, Transilvania), ca și o serie de poeme în proză ale lui Pavel Al. Macedonski. De reținut e, de asemenea, spațiul larg acordat creației unor poeți-țărani. I.M.
GRAIUL MARAMURESULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287331_a_288660]
-
Tache Papahagi. În revistă mai sunt incluse periodic versuri în dialect aromân semnate de George Murnu, Ion Foti, Nuși Tulliu, Cușan D. Araia ș.a. sau în română (este reprodus un fragment din poemul Iisus al lui Panait Cerna), ca și proză scurtă (N. Batzaria, Că a venit un om acasă). În numărul 8/1932 pot fi citite în traducere două fragmente din proza religioasă a lui Giovanni Papini. Alți colaboratori: Vasile Hristu, C. I. Papanace. I.M.
GRAIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287335_a_288664]
-
Araia ș.a. sau în română (este reprodus un fragment din poemul Iisus al lui Panait Cerna), ca și proză scurtă (N. Batzaria, Că a venit un om acasă). În numărul 8/1932 pot fi citite în traducere două fragmente din proza religioasă a lui Giovanni Papini. Alți colaboratori: Vasile Hristu, C. I. Papanace. I.M.
GRAIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287335_a_288664]
-
o audiență mai mult regională. De bun nivel general, ea se remarcă prin varietatea conținutului, prin câteva colaborări de excepție și chiar printr-o anumită eleganță grafică. În afara numeroaselor articole social-culturale pe teme de actualitate, în paginile ei apar versuri, proze, reportaje literare, comentarii și note critice, unele texte fiind semnate de autori importanți. Astfel, dintre poeți, se distinge prezența lui Victor Eftimiu, Radu Gyr (Cântec de grădinar, Colindă tristă, Doliu alb), Zaharia Stancu (Rugă de vară), George Lesnea (Zăpezi). De
GRAI MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287328_a_288657]
-
istorică Dobrotici-Domn, povestirea de război Jertfele și însemnările de călătorie intitulate Ecrené, apoi schițele lui Al. Cazaban (Orele suplimentare ale unei funcționare și Pentru mântuirea sufletului). La acestea se adaugă notele de drum ale lui Nichifor Crainic (Pe Nistru) și prozele unor autori mai puțin cunoscuți, precum V. Cărăușu, V.C. Rareș, Liviu Negură și Vasile Taban, care semnează și Savile Natba (cu fragmente din romanul Epitrafir). Cu toate că își fac loc, sporadic, în rubrici ca „Pe marginea cărților”, „Revista revistelor” și „Cărți
GRAI MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287328_a_288657]
-
semnează și Savile Natba (cu fragmente din romanul Epitrafir). Cu toate că își fac loc, sporadic, în rubrici ca „Pe marginea cărților”, „Revista revistelor” și „Cărți, reviste, ziare”, textele de critică literară sunt destul de rare și se situează sub valoarea poeziei și prozei. Demnă de semnalat este inserarea unor meritorii încercări de transpunere în germană a unor poeme eminesciene (Luna codrii îi pătrunde, Pe un album, Stau în cerdacul tău, Sonet), traducătorul fiind Ioan Longhin Nicolau, și a două interviuri cu scriitorii I.
GRAI MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287328_a_288657]
-
și Prorocie de Al. Vlahuță. Tot cu versuri sunt prezenți G. Tutoveanu, Agatha Grigorescu, Cincinat Pavelescu și o seamă de alți autori mai puțin cunoscuți: Sylvia Pan, Virgil Duiculescu, Zoe G. Frasin (Zoe G. Tutoveanu), Const. Goran ș.a. Deși abundentă, proza publicată în G.n. este inferioară poeziei. Se pot semnala câteva povestiri de Artur Gorovei (Viața, un vis, Talentul ș.a.), un fragment din romanul Vipera de G. M. Vlădescu și câteva texte de Tudor Pamfile, Mihail Lungianu și Maria Grigorescu. Critica
GRAIUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287332_a_288661]
-
exil desfășoară o susținută activitate publicistică și literară. În 1949 fondează la Paris revista „Chemarea”. În 1952 se stabilește la Madrid și este, din 1954, alături de Traian Popescu, redactor la revista „Carpații” a lui Aron Cotruș. Colaborează cu versuri și proză la mai multe reviste ale exilului, mai ales la „Înșir’te mărgărite”, „Carpații” și „Almanahul pribegilor români”, fiind inclus într-o Mică antologie a poeziei românești în exil (1959). În „Carpații” publică, de asemenea, numeroase comentarii critice la rubrica „Ecouri
GOVORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287322_a_288651]
-
marea albastră” (Deznădejde). În 1957 Editura Carpații din Madrid publică și un volum colectiv de nuvele, Povestiri fără țară, reunind texte de Faust Brădescu, Nicolae Novac și G., ale cărui contribuții stau sub titlul generic Scrisorile unui exilat. Este o proză autenticistă, înregistrând cu precădere episoade din viața de front și din primii ani ai exilului. Relatarea faptelor e realizată în registru contrastant. Povestirea Soldatul Mihai Cimbirică, evocând luptele de pe malul Prutului, de la începutul războiului, debutează cu întâmplări cazone, nu lipsite
GOVORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287322_a_288651]
-
dramatic. Toți participanții la război - sergentul Bumbara, cel hotărât să strângă bani, locotenentul Corciu, cel îndrăgostit de doctoriță, soldatul țigan Cimbirică, inapt de orice, încercând să se strecoare cu naivitate printre ostilități -, devin veritabili luptători și chiar eroi. Este o proză emoționantă, plină de vibrație, fără urmă de patetism. Ascunsă sub evenimentele cotidiene, esența tragică a momentului este prezentă și în povestirea Lastovicika. Eroul narator trăiește ultimul an de război în munții Slovaciei, unde învățătoarea Milada și „partizanca” Nijnanska îi înseninează
GOVORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287322_a_288651]
-
sergentul voluntar Iuliu Florea Cvetina, unul dintre ultimii români căzuți în lupta contra „bolșevicilor” și pe al cărui mormânt de la Pystyany, ca un omagiu, apare „din când în când... un buchet de flori primăvăratice”. Corrida la București este o savuroasă proză umoristică. Ideea diplomatului spaniol Don Luis González de Vergara de a aduce corida la București, cu sprijinul marelui actor Constantin Tănase, este pretextul în jurul căruia G. creează situații și personaje de un comic admirabil. În 1979 a mai publicat o
GOVORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287322_a_288651]
-
României în război de partea Antantei. Ca profesor, predă germana la Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu, dar solicită plecarea pe front, unde va cădea eroic la numai 31 de ani. Atras de timpuriu de literatură, G. debutează în 1904 cu proză la „Junimea literară” din Cernăuți, semnând cu pseudonimul Nicu Nalbă. Își continuă activitatea publicistică în perioada studenției, lucrând ca redactor la revistele cernăuțene „Deșteptarea” și „Viața nouă”, precum și la „Românul” din Arad. Mai colaborează în paralel și la alte periodice
GRAMADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287337_a_288666]
-
publicistică în perioada studenției, lucrând ca redactor la revistele cernăuțene „Deșteptarea” și „Viața nouă”, precum și la „Românul” din Arad. Mai colaborează în paralel și la alte periodice („Tribuna”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Glasul Bucovinei”, „Neamul românesc”) cu articole, versuri și proză. Sfârșitul prematur l-a împiedicat să-și adune scrierile în volum, acestea fiind editate postum, în 1924, de Constantin Loghin. În timpul vieții i-a apărut broșura Din Bucovina de altădată (1911), cuprinzând câteva schițe și povestiri. G. a compus narațiuni
GRAMADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287337_a_288666]
-
în descrierea naturii), un anume umor antrenant și, mai ales, priceperea de a valorifica resursele graiului popular. Lucrarea despre Eminescu, subintitulată Contribuții la studiul vieții și operei sale, umple câteva lacune, îmbogățind substanțial bibliografia cercetărilor în domeniu. G. a tradus proză de Henryk Sienkiewicz, Paul Heyse, Peter Rosegger, Bjornstjierne Björnson, Laza Lazarevic, Vladimir Korolenko. SCRIERI: Din Bucovina de altădată, București, 1911; Societatea Academică Socială Literară „România Jună” din Viena, Arad, 1912; Mihail Eminescu, Heidelberg, 1914; Die Rumänen bei der Belagerung Wiens
GRAMADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287337_a_288666]