37,166 matches
-
se fixează în jurul unor smocuri de vegetație; ele sunt dunele embrionare. Prin unirea lor se formează un cordon ce urmărește foarte aproape linia de țărm, ca un val, formând duna de țărm sau avanduna. Prin migrarea avandunei, ca urmare a vânturilor dominante (brizele), în spatele acesteia se formează un nou val de dune, paralel cu primul. Se constituie astfel mai multe șiruri paralele între ele și transversale față de direcția vântului dominant. Între acestea rămân mici culoare alungite, care în Gasconia porta numele
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
formând duna de țărm sau avanduna. Prin migrarea avandunei, ca urmare a vânturilor dominante (brizele), în spatele acesteia se formează un nou val de dune, paralel cu primul. Se constituie astfel mai multe șiruri paralele între ele și transversale față de direcția vântului dominant. Între acestea rămân mici culoare alungite, care în Gasconia porta numele de "lette". Prin îndepărtarea de zona de alimentare dunele transversale sunt tot mai puțin alimentate de nisip, și încep să fie fixate de vegetație și degradate de vânturile
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
vântului dominant. Între acestea rămân mici culoare alungite, care în Gasconia porta numele de "lette". Prin îndepărtarea de zona de alimentare dunele transversale sunt tot mai puțin alimentate de nisip, și încep să fie fixate de vegetație și degradate de vânturile puternice. Barcanele descrise pentru prima dată în Asia Centrală, unde au și răspândirea cea mai mare, sunt dune izolate, având forma unei semilune. Ele se dispun transversal față de direcția vântului dominant. Au profil asimetric: partea convexă a dunei este formată dintr-
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
nisip, și încep să fie fixate de vegetație și degradate de vânturile puternice. Barcanele descrise pentru prima dată în Asia Centrală, unde au și răspândirea cea mai mare, sunt dune izolate, având forma unei semilune. Ele se dispun transversal față de direcția vântului dominant. Au profil asimetric: partea convexă a dunei este formată dintr-o pantă mică, expusă vântului dominant, pe când partea concavă, ascunsă de vânt, este delimitată de o pantă puternică. Prima este o suprafață de eroziune, de pe care vântul antrenează particulele
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
prima dată în Asia Centrală, unde au și răspândirea cea mai mare, sunt dune izolate, având forma unei semilune. Ele se dispun transversal față de direcția vântului dominant. Au profil asimetric: partea convexă a dunei este formată dintr-o pantă mică, expusă vântului dominant, pe când partea concavă, ascunsă de vânt, este delimitată de o pantă puternică. Prima este o suprafață de eroziune, de pe care vântul antrenează particulele de nisip, lăsându-le apoi să cadă pe versantul adăpostit, care este o pantă de acumulare
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
răspândirea cea mai mare, sunt dune izolate, având forma unei semilune. Ele se dispun transversal față de direcția vântului dominant. Au profil asimetric: partea convexă a dunei este formată dintr-o pantă mică, expusă vântului dominant, pe când partea concavă, ascunsă de vânt, este delimitată de o pantă puternică. Prima este o suprafață de eroziune, de pe care vântul antrenează particulele de nisip, lăsându-le apoi să cadă pe versantul adăpostit, care este o pantă de acumulare. De multe ori capetele mai multor barcane
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
față de direcția vântului dominant. Au profil asimetric: partea convexă a dunei este formată dintr-o pantă mică, expusă vântului dominant, pe când partea concavă, ascunsă de vânt, este delimitată de o pantă puternică. Prima este o suprafață de eroziune, de pe care vântul antrenează particulele de nisip, lăsându-le apoi să cadă pe versantul adăpostit, care este o pantă de acumulare. De multe ori capetele mai multor barcane se contopesc și dau naștere unui lanț de barcane, așezate perpendicular pe direcția vânturilor dominante
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
care vântul antrenează particulele de nisip, lăsându-le apoi să cadă pe versantul adăpostit, care este o pantă de acumulare. De multe ori capetele mai multor barcane se contopesc și dau naștere unui lanț de barcane, așezate perpendicular pe direcția vânturilor dominante, având aspectul unei creste sinuoase. Prin continua spulberare a nisipului de pe suprafața expusă și acumularea de pe partea concavă, barcanele au o mobilitate deosebită, deplasându-se în direcția vântului cu câțiva zeci de metri pe an. Abundența lor în Asia Centrală
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
și dau naștere unui lanț de barcane, așezate perpendicular pe direcția vânturilor dominante, având aspectul unei creste sinuoase. Prin continua spulberare a nisipului de pe suprafața expusă și acumularea de pe partea concavă, barcanele au o mobilitate deosebită, deplasându-se în direcția vântului cu câțiva zeci de metri pe an. Abundența lor în Asia Centrală și Mauritania este legată de constanța vânturilor musonice și respectiv a alizeelor. Dunele parabolice reprezintă excavarea prin deflație a unor depresiuni circulare sau ovale, la marginea cărora se depune
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
Prin continua spulberare a nisipului de pe suprafața expusă și acumularea de pe partea concavă, barcanele au o mobilitate deosebită, deplasându-se în direcția vântului cu câțiva zeci de metri pe an. Abundența lor în Asia Centrală și Mauritania este legată de constanța vânturilor musonice și respectiv a alizeelor. Dunele parabolice reprezintă excavarea prin deflație a unor depresiuni circulare sau ovale, la marginea cărora se depune un val de nisip semicircular sau parabolic. Forma de semilună a dunelor parabolice este opusă barcanelor, având frontul
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
a unor depresiuni circulare sau ovale, la marginea cărora se depune un val de nisip semicircular sau parabolic. Forma de semilună a dunelor parabolice este opusă barcanelor, având frontul convex abrupt, iar cel concav lin, ultimul fiind situat în bătaia vântului. Fixarea vegetației oprește adâncirea excavațiilor. Dacă vântul este totuși destul de puternic, excavațiile se alungesc și se lărgesc mult; la extremitatea lor se formează uneori prin acumularea nisipului una sau mai multe movile denumite în Câmpia Panonică "garmada". Câmpurile de dune
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
marginea cărora se depune un val de nisip semicircular sau parabolic. Forma de semilună a dunelor parabolice este opusă barcanelor, având frontul convex abrupt, iar cel concav lin, ultimul fiind situat în bătaia vântului. Fixarea vegetației oprește adâncirea excavațiilor. Dacă vântul este totuși destul de puternic, excavațiile se alungesc și se lărgesc mult; la extremitatea lor se formează uneori prin acumularea nisipului una sau mai multe movile denumite în Câmpia Panonică "garmada". Câmpurile de dune mult mai variate și mai complexe, ocupă
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
țări arabe denumirea de nefud. Pe întinsul acumulărilor nisipoase apar o serie de forme, de la riduri și dune elementare până la depresiuni alungite sau îngrămădiri deluroase de nisip. Mai dese sunt barcanele unite între ele, formând dunele în W transversale față de vânt. Prin alungirea treptată a uneia din proeminențele laterale, sub influența vântului secundar, însă mai violent, barcanele pot trece în lanțuri de dune longitudinale. Acestea au aspectul unor valuri alungite pe zeci de km lungime, separate între ele de culoare depresionare
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
serie de forme, de la riduri și dune elementare până la depresiuni alungite sau îngrămădiri deluroase de nisip. Mai dese sunt barcanele unite între ele, formând dunele în W transversale față de vânt. Prin alungirea treptată a uneia din proeminențele laterale, sub influența vântului secundar, însă mai violent, barcanele pot trece în lanțuri de dune longitudinale. Acestea au aspectul unor valuri alungite pe zeci de km lungime, separate între ele de culoare depresionare largi. Aceste zone depresionare între dune, formate în cea mai mare
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
longitudinale, cu o anumită uniformitate, majoritatea ergurilor și kumurilor prezintă întinderi mari de nisip modelate în câmpuri de dune neregulate, cu relief confuz, fără nici un fel de aliniament sistematic. Ele poartă în Sahara numele de akle și corespund regiunilor cu vânturi violente, care suflă din toate direcțiile. Uneori, culmile dunelor iau aspectul unor creste fumegânde, ușor curbate, numite sif. În locurile unde efectul mai multor turbioane vecine este maxim, pe culmea dunelor se formează niște ridicături piramidale - dune piramidale - caracterizate printr-
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
de apă sau pierderea ei prin evaporare determină importante variații de volum. La un grad foarte ridicat de îmbibare cu apă, argila capătă caracter semifluid. La uscare accentuată, argila poate ajunge până la stricarea coeziunii particulelor componente, fiind ușor pulverizată de vânt. Condițiile climatice își imprimă în mod diferențiat amprenta. Astfel în climatele temperate sunt prezente ravenele, ogașele, torenții și multe tipuri de alunecări. În climatul subpolar, modelarea argilelor se face predominant prin procesul de solifluxiune. În România morfologia dezvoltată pe argile
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
mobilitate, pe când cele care conțin minerale diverse, pot forma un fel de liant (nisipuri micacee, feldspatice). În ultimul caz, ele pot fi modelate de șiroire, alunecări superficiale. Dacă nisipul nu conține liant el este afectat de creeping sau spulberat de vânt. Apele din precipitațiile atmosferice se infiltrează repede în masa nisipurilor, pătrunzând până la stratele de roci impermeabile. De aceea modelarea reliefului se face într-o măsură mică prin intermediul apelor curgătoare. Aspectele cele mai variate și tipice ale reliefului nisipos se întâlnesc
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
procesele care le modelează sunt solifluxiunea și șiroirea. Când nisipurile cuprind în amestec și pietrișuri, prin acțiunea șiroirii se formează piramide de pământ sau piramide coafate. O trăsătură morfologică a nisipurilor o creează și dunele, tipice pentru regiunile deșertice, unde vântul este agentul modelator de bază. Dunele mai sunt prezente și în diferite părți ale Globului, în lungul marilor râuri, pe țărmurile mărilor și lacurilor, acolo unde sunt nisipuri în stare de mobilitate sau există o vegetație săracă, specifică stepelor bântuite
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
agentul modelator de bază. Dunele mai sunt prezente și în diferite părți ale Globului, în lungul marilor râuri, pe țărmurile mărilor și lacurilor, acolo unde sunt nisipuri în stare de mobilitate sau există o vegetație săracă, specifică stepelor bântuite de vânturi. Pe nisipuri se formează periodic o structură cu aspect ondulatoriu, constituită din creste paralele și regulat distanțate. Aceste forme, denumite ripple-marks, se întâlnesc pe nisipurile plajelor și în deșerturi; apar datorită acțiunii unui curent de aer sau de apă. Se
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
sfărâmicios și afânat, care se desface ușor. Mineralogic este alcătuit din cuarț, argilă, calcar. În masa lui se afla goluri verticale denumite cornevine, considerate urme ale rădăcinilor plantelor ierboase . Este o formațiune specifică pliocenului, cu origine controversată: - eoliană (prin acțiunea vântului, care transportă praful fin până la distanțe mari) - deluvială (acțiunea apelor curgătoare, care au rol important în transportarea și acumularea lui) - pedologică sau eluvială (datorită prefacerilor pe care le suferă o scoarță de alterare de tip eluvial, de pe cumpenele de ape
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
de sifon, dezvoltată sub o stalactită. Îngroșarea și alungirea stalagmitei dă domul stalagmitic sau stalgnatul. Cu timpul stalactitele și stalagmitele se unesc formând coloane. În România se cunosc peste 8000 de peșteri. Cele mai lungi peșteri din țară sunt: Peștera Vântului din Munții Pădurea Craiului (31.338m), urmată de Peștera Topolnița din Podișul Mehedinți (20.500m).
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
ca mai demult, - b 3. în privighetori să-mi pară — a 4. Glasul Linei că-l ascult! - b 5. Mai știu eu ce-as vrea s-ascult!.- b 6. Ca-n zori Lină sta-n portița, - c 7. Salta-n vânt a ei altița, - c 8. Vântul îi salta-n cosita - c 9. Și-i făcea floare-n obraz: - d 10. Eu mergeam la plug în laz - d 11. Și, când trec, Lină s-ascunde - e 12. Nu-mi răspunde! - e
Mânioasă () [Corola-website/Science/300813_a_302142]
-
privighetori să-mi pară — a 4. Glasul Linei că-l ascult! - b 5. Mai știu eu ce-as vrea s-ascult!.- b 6. Ca-n zori Lină sta-n portița, - c 7. Salta-n vânt a ei altița, - c 8. Vântul îi salta-n cosita - c 9. Și-i făcea floare-n obraz: - d 10. Eu mergeam la plug în laz - d 11. Și, când trec, Lină s-ascunde - e 12. Nu-mi răspunde! - e 13. Și-o întreb și nu
Mânioasă () [Corola-website/Science/300813_a_302142]
-
România. Satul Gara Bobocu este situat în Câmpia Râmnicului, la o altitudine medie de 125 metri. Satul se încadrează la climatul temperat-continental, cu veri călduroase (o medie de 25 C) și ierni geroase (-3 C).Iarna se manifestă crivățul, un vânt geros și uscat ce bate dinspre nord-est, iar pe timpul verii se simte influența austrului, dinspre sud-vest. Precipitațiile sunt reduse (cca 500 mm/an). Este tipică vegetația de stepă, puternic modificată de om, care a luat în cultură majoritatea terenurilor. La
Gara Bobocu, Buzău () [Corola-website/Science/300815_a_302144]
-
-i să dați samă? "Și puteți cu sânge răce privi ace daramare? Nu opriți barbara faptă, nu-nălțați toți o strigare?” </poem> Istoricul Nicolae Iorga în ""Note de călătorie"" (1918) a văzut aici ""un zid, gol de acoperiș, zimțuit de vânturi vrăjmașe, de focuri, de lepra ucigașă a părăsirii"", exprimându-și speranța că ""mâne, poate, când iubirea pentru trecutul nostru va fi mai mare și se va arăta în felul ce se cuvine, comorile îngropate vor ieși la iveală, dezvăluind mai
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]