34,796 matches
-
la interese de securitate și tabloul general al culturii și civilizației europene - au avut în Charles de Gaulle un mare promotor. Cum vedea veteranul celui de-Al Doilea Război Mondial, ulterior șef al statului francez, viitorul bloc comunitar și în ce măsură viziunea sa a evoluat ca atare ... Politicienii europeni nu obișnuiesc să-i amintească frecvent în discursuri pe „părinții fondatori”, așa cum fac cei americani. Totuși, unul dintre cei mai influenți și relevanți vizionari ai proiectului european este, fără îndoială, Charles de Gaulle
Viziunea unor mari lideri – Charles de Gaulle () [Corola-website/Journalistic/296471_a_297800]
-
franco-germană ar putea fi nucleul unei Europe unite. Astăzi, întreaga lume constată că era pe deplin edificabilă o astfel de năzuință, la care de Gaulle a pus umărul efectiv, întărind încontinuu relația cu cancelarul Konrad Adenauer. O altă componentă a viziunii liderului francez era la fel de îndrăzneață: „Europa extinsă de la Atlantic la Urali”. Nu i-a fost ușor să susțină un astfel de deziderat în plin „război rece”, când occidentul lupta pe toate fronturile cu pericolul avansului blocului comunist și când URSS
Viziunea unor mari lideri – Charles de Gaulle () [Corola-website/Journalistic/296471_a_297800]
-
conservator și cu o educație militară, avea o proiecție asupra Rusiei care o întrecea în liberalism pe cea a multor politicieni occidentali contemporani. În același timp, evoluțiile prezentului atestă o altă trăsătură a imaginii lui de Gaulle asupra Europei: naționalismul. Viziunea liderului francez includea, pe de o parte, rolul Franței în noul construct continental și, în linii generale, acesta s-a păstrat: Franța a reușit să rămână o mare putere și o democrație stabilă, un lider al promovării libertăților, culturii și
Viziunea unor mari lideri – Charles de Gaulle () [Corola-website/Journalistic/296471_a_297800]
-
care cele mai grave sunt „guvernarea nedemocratică și criza de încredere în instituțiile europene”, notează „My Europe”. Se poate remarca faptul că imaginea publică și personalitatea lui Charles de Gaulle au avut un impact major în realizarea unora dintre punctele viziunii sale asupra Europei unite, în timp ce altele au parcurs un drum diferit. „În zorii Uniunii Europene, de Gaulle a vădit un ferm angajament pentru strângerea legăturilor Comunității Europene. În același timp, însă, promova restrângerea acesteia la ceea ce îi plăcea să numească
Viziunea unor mari lideri – Charles de Gaulle () [Corola-website/Journalistic/296471_a_297800]
-
în fața legislației interne a statelor membre. Și totuși, disensiuni au apărut mereu între directivele de la Bruxelles și poziția guvernelor naționale, în foarte multe domenii, generate de evoluțiile istorice și elemente specifice naționale. Se cunoaște că inițiatorii proiectului european au avut viziunea realizării unei Europe federale. Zeci de ani mai târziu, procesul de integrare europeană vădește încă foarte multe obstacole, iar unele decizii de la „centru” sunt contestate, aplicate greu, negociate îndelung sau pur și simplu nerespectate. De pildă, un subiect sensibil care
Decizii naţionale versus decizii europene () [Corola-website/Journalistic/296466_a_297795]
-
de a expulza cetățeni comunitari care „nu le-au convenit”, uneori în mod brutal, cu ajutorul forțelor de ordine (Franța, Italia). Încă nu s-au stins ecourile (și nu s-au încheiat consecințele) unui alt episod care a vădit discrepanțele de viziune din interiorul blocului comunitar: criza din Grecia. Și aici sunt binecunoscute momentele de tensiune care au arătat, pe de o parte, că grecii, deși aparțin Uniunii și Zonei Euro, sunt foarte puțin dispuși să accepte reguli de constrângere generate de
Decizii naţionale versus decizii europene () [Corola-website/Journalistic/296466_a_297795]
-
Italia nu sunt semnale că lucrurile ar sta mult diferit. După ani în care a expulzat romi prin decizii de la vârful statului, cele mai recente sondaje arată că o treime dintre italieni ar vota pentru Liga Nordului, formațiune cunoscută pentru viziunea împotriva Uniunii Europene și pentru antiimigrația declarată, care militează pentru ieșirea țării din eurozonă. În codițiile actualului val de refugiați, liderii săi afirmă că „Islamul vrea să ocupe vestul”. Iar din Olanda vine mesajul abrupt, care incită chiar la violență
Nefericita împerechere a emigraţiei cu retorica naţionalistă () [Corola-website/Journalistic/296476_a_297805]
-
atentatelor teroriste, de focarele de conflic de la granița de est a Uniunii Europene. Securitate și economie cer țările Vișegrad. Uniformizare și prerogative mai mari pentru instituțiile europene clamează țările din nucleul dur al vechii Europe. Sunt oare conciliabile cele două viziuni? Încă nu știm ce ne va aduce viitorul. Ceea ce știm, însă, sigur este că pacea socială, națională și europeană trebuie să primeze în fața oricăror interese politice, economice sau naționale. Și da, avem nevoie de performanță economică. Dar poate fi ea
Quo vadis, Europa? Viziuni diferite by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296493_a_297822]
-
rece”. Efectele incipiente ale „Brexit”, încă nedevoalate în plenitudinea lor, criza refugiaților, ușor estompată față de anul precedent, dar pentru care nu s-au găsit încă soluții, terorismul care pândește hâd orice țără din Uniunea Europeană, orice oraș, orice cartier, lipsa unei viziuni pragmatice de dezvoltare economică, tangentă în orice moment cu o nouă - și spun unii, iminentă - criză bancară, „insurgența” partidelor populiste și extremiste, complicatele probleme geostrategice de pe flancurile estice și sud-estice, efectele încă nebănuite ale noii ere Trump, dar și permanenta
Provocările anului 2017 – Europa, încotro? by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296492_a_297821]
-
septembrie în Norvegia, iar în octombrie în Republica Cehă. Prezidențiale vor mai fi organizate în aprilie în Serbia și în noiembrie în Slovenia. Rezultatele tuturor acestor alegeri vor creiona o nouă agendă europeană, în care vor trebui incluse nu numai viziunile și promisiunile enunțate în campaniile electorale, dar și provocările cărora bătrânul nostru continent trebuie să le facă față. Va reuși Europa să-și securizeze spațiul în fața amenințărilor teroriste? Vom găsi oare soluții viabile și umane pentru valul uriaș de imigranți
Provocările anului 2017 – Europa, încotro? by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296492_a_297821]
-
principalul aliat SUA, care să impulsioneze creșterea economică și să reducă efectele nocive ale globalizării? Oare în „era” Trump fiecare țară a Uniunii Europene va trebui să-și negocieze acordurile economice cu SUA, sau vom avea la nivelul UE o viziune unitară de parteneriat economic trans-european? Se va destrăma oare Uniunea Europeană ca efect al „Brexit” sau își va strânge rândurile și va fi mai puternică, înțeleaptă și vizionară ca oricând? Sunt doar câteva din întrebările care preocupă leadership-ul european și care
Provocările anului 2017 – Europa, încotro? by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296492_a_297821]
-
este concluzia la care am putea ajunge după declarațiile principalilor actori de la recent încheiata Conferință pentru Securitate desfășurată la München. Uniunea Europeană pare că vrea să preia rolul SUA de lider al ordinii globale liberale, propunându-și să investească în apărare, viziune de sorginte germană, conform căreia marile state europene ar putea să conducă nu numai economia continentului, ci și apărarea lui, profitând de fondurile alocate acestui domeniu.
Provocările anului 2017 – Europa, încotro? by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296492_a_297821]
-
iminente și poate chiar spectaculoase, iar în acestre condiții fiecare stat implicat (deci și România) ar fi obligat la opțiuni clare. La câteva ore după reuniunea festivă a UE de la Roma, președintele Iohannis vorbea despre „dezvoltarea proiectului nostru unic”, „o viziune comună asupra direcției de continuare...”, „o uniune din ce în ce mai strânsă”, „menținerea unității”, “o Uniune mai bine integrată”, înainte de a aminti și contribuția originală a României la cauza europeană:„cooperarea consolidată”. Adică, explică președintele, „ca toate statele să acționeze împreună”. Bine-bine, dar
România îşi caută locul într-o Europă Unită care nu se regăseşte by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296495_a_297824]
-
Jose Manuel , căruia i se reproșează că este mai degrabă un politician de partid decât un lider european cu viziune, va fi afectat de un scandal legat de industria tutunului. Atât Ramona Mănescu, europarlamentar PNL, cât și Cristian Bușoi, au atacat dur implicarea lui Barroso în cazul Dalli. Eurodeputatul a confirmat pentru DeCeNews că președintele Comisiei ar putea fi chemat
Barroso, acuzat de abuz, chemat în fața PE și în justiție () [Corola-website/Journalistic/41584_a_42909]
-
Apariția volumului de Poezii ale lui Goga, în 1905, a produs un mic șoc în literatura română a momentului. Compuse de un om educat, student în Litere la Budapesta și Berlin, familiar al cîtorva limbi străine, poeziile debutantului aduceau o viziune cu totul particulară asupra realității și o manieră stilistică neobișnuită. Spre deosebire de cei doi poeți ardeleni importanți care îl precedaseră, Coșbuc și Iosif, Goga s-a transformat de la început și cu de la sine putere în reprezentant al Ardealului, începînd să vorbească
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
eroismului, pierdute însă definitiv; acum în Ardeal nu mai domnesc decît sărăcia, oprimarea, tristețea incurabilă. Într-o metaforă diacronică proprie, Goga reia oarecum schema eminesciană a vîrstei de aur, încheiată o dată cu căderea omenirii în istorie. Dar detașarea și universalitatea proprii viziunii lui Eminescu se îngustează sever, transformîndu-se în intransigență naționalistă. Colorarea limbajului cu termeni arhaici, opusă uzului lingvistic atunci în vigoare, se potrivea însă ca o mănușă mesajului transmis de Goga: era un limbaj inventat toutes pièces pentru necesitățile demonstrației. Sub
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
nu excelează nici prin dimensiuni, nici prin varietate; la Goga, Ardealul cînd nu plînge, doarme, frămîntînduse, de obicei, în coșmar, victimă a unei proiecții mai degrabă infantile. Iată un basm inventat de poet, resort ultim al poeziei sale. Tragismul programat, viziunea sumbră, a oferit de la început stilului o coloratură inconfundabilă. Peisajul imaginat de Goga posedă cosmicitate grandioasă și anonimă; aluzia individuală, referirea personală rămîn pe planul al doilea. Detaliile umane concrete, indivizii și individualitățile distincte capătă sens doar ca reflex al
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
nici vară arșițoasă, nici toamnă marcată de vestejire, ci doar primăvară eternă. În schimb, grădină cosmică narata de Șei Shōnagon este supusă tuturor anotimpurilor din care este decelata frumusețea (și, uneori, urâțenia). Principalii arbori ai grădinii edenice nipone sunt, în viziunea autoarei, cireșul și prunul; în schimb, chiparosul este nonparadisiac, același chiparos care, în simbolistică biblică și creștină, este un arbore eminamente paradisiac! Maeștrii iconari (pictori) occidentali din Evul Mediu creștin au înfățișat floră paradisului detaliat, multiplu, prin intermediul a zeci de
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
de căpătai. Trandafirul este, in simbolismul creștin, floarea centrală, floarea christică; în perspectiva lui Șei Shōnagon, locul trandafirului este luat de iris, floarea de cireș, floarea de prun, crizantema și nalba! Efectul sinestezic al paradisului este, însă, valabil atât în viziunea biblică, cât și în perspectiva doamnei nipone la trecerea dintre cel dintâi mileniu și al doilea. Șei Shōnagon este chiar tendențioasa în a înfățișa cromatică și miresmele paradisului terestru întruchipat de grădină nipona: văzul și olfactivul devin abilități estetice selective
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
Aș spune că a înnebunit de tot. Așa cum afirmă Țiganul din piesa mea. Camino Real, lumea e un soi de prelegere pe care o citești de-a-ndoaselea. Ceea ce nu-i prea amuzant. Întrebare: Până unde crezi că poți să ajungi cu viziunea asta torturată asupra lumii? Răspuns: Până unde va ajunge lumea cu condiția torturată în care trăiește. Până acolo, și nu mai departe. Întrebare: Și te aștepți ca publicul și criticii să te însoțească? Răspuns: Nu. Întrebare: Atunci de ce-i îmbrâncești
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
--- Simplissima simplicitas, acesta este marele poet suedez Tomas Tranströmer, scos la timp dintr-o injustă umbră. O limpezime ce se multiplică de la sine, ca misterul profund ce locuiește totdeauna în maxima transparență. Densitatea viziunilor sale privește cu îngăduință puterea limitată a cuvintelor, fiindcă ajunge să devină limbaj. Iar acest limbaj absoarbe semnalele din peisaje exterioare, sau din cel interior, stabilind o comunicare de înalt voltaj. Este și energia care i-a îngăduit poetului să
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
i-a îngăduit poetului să revină în claritatea discursului, traversând neantul, după un grav accident cerebral - afazia la care se referă în unul din poeme. Mă număr printre cei care nu cunosc direct idiomul în care au fost precipitate aceste viziuni. Dar cred că mi-a devenit cunoscut limbajul lor, printr-o asiduă frecventare. Ediția de opere complete (1954-2004) descoperită cu câțiva ani în urmă în populara colecție de la Gallimard, Balticele sale, are un loc permanent în buzunarul meu. Cu bucurie
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
impunătoare ale corului, însoțite de trompete și instrumente de suflat care conferă grandoare întregii partituri. Și în acest sens, se poate afirma că în această variantă, Corul Academic Tiberiu Soare el este acea dorință sinceră de a oferi publicului o viziune din perspectiva muzicianului modern a unor partituri clasice, ceea ce mi se pare un act de curaj. Și în acest sens, el a citit celebra partitură a lui Bach, capodoperă a barocului vocal- simfonic, într-o manieră personală, respectând însă, cu
Missa în si minor cu Orchestra Națională Radio by Mihai-Alexandru CANCIOVICI [Corola-website/Journalistic/83488_a_84813]
-
protagoniștii fiind în cea mai mare parte soliști invitați) ci de toate echipele profesionale ale Operei Naționale București, de la cele artistice, din care orchestra și corul merită din nou toate aplauzele, la cele tehnico-artistice, care au putut să recreeze o viziune scenografică și de iluminare coerentă, inteligibilă, dinamică, modernă și în consensul viziunii regizorale. După vizionarea spotului video, a video-reportajului de presă, a fotografiilor, a programului de spectacol și a celui de sală, așteptările erau așa cum trebuie să fie, la mare
Uite că se poate! by Virgil OPRINA [Corola-website/Journalistic/83487_a_84812]
-
echipele profesionale ale Operei Naționale București, de la cele artistice, din care orchestra și corul merită din nou toate aplauzele, la cele tehnico-artistice, care au putut să recreeze o viziune scenografică și de iluminare coerentă, inteligibilă, dinamică, modernă și în consensul viziunii regizorale. După vizionarea spotului video, a video-reportajului de presă, a fotografiilor, a programului de spectacol și a celui de sală, așteptările erau așa cum trebuie să fie, la mare înălțime. În foaier - eu am fost la cea de a cincea reprezentație
Uite că se poate! by Virgil OPRINA [Corola-website/Journalistic/83487_a_84812]