4,538 matches
-
lui Hobbes printr-o versiune anti-absolutistă a dreptului natural, bazată pe o interpretare mai rezonabilă a naturii umane. Interpretarea stării naturale la Grotius era foarte diferită de bellum omnium contra omnes. Ca și Aristotel, Grotius admitea că omul are o înclinație naturală spre societate, manifestă în înclinația naturală spre a face plăcere altora și a-i compătimi atunci când sunt în suferință. Rațiunea se adaugă instinctului pentru a menține societatea; ea ne arată că există acțiuni oneste sau neoneste în funcție de coincidența acestora
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
a dreptului natural, bazată pe o interpretare mai rezonabilă a naturii umane. Interpretarea stării naturale la Grotius era foarte diferită de bellum omnium contra omnes. Ca și Aristotel, Grotius admitea că omul are o înclinație naturală spre societate, manifestă în înclinația naturală spre a face plăcere altora și a-i compătimi atunci când sunt în suferință. Rațiunea se adaugă instinctului pentru a menține societatea; ea ne arată că există acțiuni oneste sau neoneste în funcție de coincidența acestora cu natura rațională și socială. Astfel
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și nu se poate spune dacă decizia lor este bună sau rea decât după o "viguroasă analiză logică". Cea mai bună cale de a stabili legea naturală este aceea de a observa cu atenție natura omului, condițiile sale de existență, înclinațiile și dorințele sale. Caracteristicile esențiale ale omului sunt instinctul de autoconservare, incapacitatea de realizare a scopurilor fără cooperare cu semenii, dar și aroganța, iritabilitatea sau tendința spre distrugere. După Pufendorf, principiul fundamental al legii naturale este următorul: tot ceea ce este
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
ca expresie a unei voințe atotputernice la legea înțeleasă ca natură a lucrurilor. În al optulea eseu, Locke spune că interesul particular nu constituie baza legii naturale. Dacă ar fi fost așa, nu am mai vorbi de obligație, ci de înclinație. De altfel, judecata individuală, mereu schimbătoare, nu poate constitui baza moralității 49. Consecința supunerii la lege este utilitatea. Altfel spus, Locke consideră că legea naturală ne obligă, iar această obligație rămâne în armonie cu scopurile noastre 50. În Al doilea
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Locke atribuie naturii umane trăsătura sociabilității: "Dumnezeu l-a făcut pe om o asemenea făptură întrucât, conform propriei sale aprecieri, nu era bine să fie lăsat singur, l-a pus pe acesta sub imperiul puternicelor obligații ale necesității, convenabilității și înclinației care să îl împingă spre societate"116. Această afirmație poate fi înțeleasă în mai multe moduri. În primul rând, din punct de vedere teleologic, Dumnezeu l-a înzestrat pe om cu mijloacele necesare pentru ca natura umană să se poată împlini
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
despre superioritatea speciei umane arătând că, dacă Dumnezeu a înzestrat animalele cu instincte și simțuri, omului i-a dat și rațiune pe lângă simțuri, care este chiar "vocea lui Dumnezeu". Aceasta îl învață și în același timp îl asigură că "urmând înclinația sa naturală, omul trebuie să își conserve ființa, prin aceasta urmând Voința Creatorului său și are totodată dreptul de a se folosi de acele creaturi pe care rațiunea sau simțurile sale le descoperă ca fiindu-i folositoare. Și, astfel, luarea
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Hobbes o dă puterii individuale precum și concluziile la care filosoful englez ajunge plecând de aici. Hobbes definește mai întâi puterea ca ansamblu de mijloace de care dispune un om pentru a obține un bine viitor, apoi ajunge la concluzia că înclinația generală a tuturor oamenilor este dorința perpetuă de a dobândi și de a-și mări puterea, dorință care nu încetează decât la moarte 106. Potrivit lui Macpherson, pentru a înțelege trecerea de la definiția puterii la consecința ei generalizată este nevoie de
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
a arbitrarului, căci legea, având o structură rațională, se situează la polul opus pasiunilor și capriciilor care dau naștere arbitrarului. Fără îndoială, natura umană presupune, pe lângă facultatea rațiunii care este sursa libertății pozitive și a supunerii la obligație, și o înclinație spre egoism, dată de pasiuni și capricii. Dar nimic nu este mai periculos și mai propice triumfului nedreptății decât egoismul celui ce deține puterea absolută, căci el poate da frâu liber tuturor dorințelor sale inspirate de aviditate, ambiție sau, altfel
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
în alt fel. Prin moravuri, Hobbes înțelege nu bunele maniere, "nu decența comportamentului, ci acele calități ale oamenilor care interesează coabitarea lor pașnică și uniunea lor"91. Primul lucru pe care îl aflăm despre varietatea și diferența moravurilor este că înclinația cea mai generală a tuturor oamenilor este de a dobândi putere după putere, dorință care nu încetează decât la moarte. Varietatea moravurilor se referă apoi la "competiția în dobândirea bogățiilor" și la toate celelalte dorințe de onoruri pe care le
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
slujba religioasă moldovenească”. Care era părerea poetului citat despre rolul civilizator al Rusiei în Basarabia și despre însăși existența specificului moldovean, am scris în paginile următoare. O altă expresie a spiritului filorus care domină cercurile comuniste de la Chișinău o reprezintă înclinația de a parcurge pașii pentru integrarea în Europa alături de Rusia și nu România, sau, așa cum se exprimă publicația Partidului Comuniștilor, „noi avem un singur curs strategic - integrarea în Europa prin apropierea de toate statele europene; în această privință, partenerul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
fost de la bun început destinate eșecului, nici nu argumentează pentru imposibilitatea realizării unui astfel de program, ci se mulțumește să treacă în revistă dificultățile care au condus în cele din urmă la abandonarea logicismului, respectiv a formalismului și să semnaleze înclinația din ce în ce mai accentuată a unor filosofi de a privi matematica mai degrabă ca fiind cvasi-empirică. Plecând de la dihotomia amintită mai sus și de la eșecul încercărilor de a reorganiza matematica după modelul euclidian, Lakatos conchide că matematica este cvasi-empirică. În acest punct
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
în această formulă, cât și în diagrama de mai sus, avem o reprezentare în trei dimensiuni a spațiului minkowskian patrudimensional, în care t reprezintă coordonata temporală, iar coordonatele spațiale sunt împărțite la viteza luminii (c) pentru a se obține o înclinație de 45o față de verticală pentru liniile de univers ale fotonilor. 49 Este interesant de menționat faptul că mișcarea unei particule nu se face (după cum se vede din diagrama schițată mai sus) de-a lungul axei t, și astfel orice mișcare
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
întrebuințează o altă predicție cu rol de premisă majoră nearticulată în raționamentul său, care sună în felul următor: anunțarea datei (până) la care va avea loc retragerea trupelor americane din Vietnam nu va avea alt efect decât să împiedice orice înclinație a adversarului înspre posibilitatea negocierii. Negocierea, spune cunoașterea comună, are loc numai atâta timp cât starea de qui pro quo este prezervată, or, promisiunea americanilor că se vor retrage la o dată anume din calendar înlătură qui pro quo-ul. Pentru majoritatea americanilor, această
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
și de aceea viața este mai riscantă, cetățenii mai suspicioși (Putnam, 2002: 128). Continuându-l pe Tocqueville, Putnam (2002: 24) crede profund în "legăturile care există între moravurile unei societăți și practicile sale politice. Asociațiile civice, de exemplu, consolidează acele înclinații interioare esențiale pentru niște instituții democratice stabile și eficiente". Aceste asociații produc atât efecte "interne", cât și efecte "externe". În interior, afirmă Putnam, "asociațiile induc membrilor lor obișnuința cooperării, solidaritate și conștiință publică (...) În plus, atunci când indivizii aparțin unor grupuri
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
mutuală și recunoașterea apartenenței la grup pe care o implică, produce grupul și determină în același timp limitele grupului, adică limitele dincolo de care schimbul constitutiv nu poate avea loc. Preluarea in extenso a teorie lui Bourdieu scoate clar în evidență înclinația acestuia de a localiza capitalul social în relațiile pe care indivizii le cultivă și le exploatează în societate, spre deosebire de alte definiții, precum cele psihologice. Există o lungă serie de psihologi sociali, precum Erikson (1950) sau Allport (1961), ce consideră încrederea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
întâlnit. 2.2.1.3 Competența politică a cetățenilor Caracteristicile individuale îi predispun pe cetățeni la acțiune politică prin prisma competenței lor politice subiective. Confruntați cu o măsură care îi afectează și pe care o consideră nedreaptă, cetățenii au o înclinație variabilă la acțiune politică de răspuns. Competența subiectivă este măsurată, conform modelului prezentat de Barnes și Kaase, tocmai prin disponibilitatea cetățenilor de a lua parte la acțiuni care ar merge de la semnarea unei petiții până la greva foamei. Pe baza disponibilității
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cred ei de cuviință. Cum remarcam deja, alternativa experților guvernamentali a fost des prezentată în Europa postcomunistă ca o opțiune pentru lipsa de experiență a partidelor în probleme economice și administrative. Astfel, nu este foarte clar dacă ea exprimă o înclinație non-democratică sau dorința sinceră a cetățenilor pentru competență managerială, eficiență economică și neimplicare partizană. De altfel, ambele țări au experimentat astfel de decizii numite "tehnocrate", deci fără a implica un partizanat politic precis. România a avut în 1991 un guvern
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
occidentale prin simplul lor trecut recent. Dacă nu credem în încredere ca o trăsătură psihologică particulară cu influență asupra multor aspecte ale comportamentului (Allport, 1961), atunci condițiile de socializare ar putea fi răspunzătoare de nivelul de încredere socială și de înclinațiile spre colaborare și reciprocitate. Constrângerile specifice sistemului politic comunist, bazat pe controlul strâns al relațiilor sociale, pe control și mobilizare de tip ideologic și represiune nu puteau să nu ducă la un tip de societate lipsită de spontaneitatea relațiilor sociale
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
că poți răspunde la marile întrebări filosofice pe cont propriu. Răceala metodică a filosofiei este premisa echilibrului. Kazantzakis este pe punctul de a-și pierde echilibrul tocmai pentru că îi lipsește rigoarea șii prisosește entuziasmul. El e curios și înzestrat cu înclinații intelectuale, vrea să cunoască temeiurile lumii, dar metodele sale sunt stângace. Descoperă însă o supapă care-l desface din blocajele exceselor. Atunci când te livrezi cu exces de zel unei direcții ce ulterior se dovedește falimentară, riști colapsul. Sinuciderile au ca
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
răspuns pozitiv al tatălui. Din această temere prelucrată îndelung va ecloza o decizie fermă: va pleca în China să predice Evangheliile. Sensibilitatea lui Andrew se modelează pe o suprimare a dorințelor, pe o simplificare a emoțiilor, pe o disciplinare a înclinațiilor. Toate în favoarea datoriei. Își urmează vocația sa de misionar în ordinul prezbiterilor, nu înainte însă ca mama sa să-i smulgă o promisiune, aceea că se va însura. Alături de o femeie, îl știe într-o oarecare siguranță, cineva îi va
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
evidente ale crizei s-au manifestat îndeosebi în decăderea puterii centrale și a armatei. Stăpân absolut asupra vieții și averii supușilor săi, având atribuții supreme în domeniile politic, militar și religios, sultanul avea rolul esențial în conducerea statului. Calitățile și înclinațiile acestuia au avut aproape în permanență o deosebită importanță, fapt dovedit de slaba capacitate a unor urmași ai lui Soliman, care preferau luxul și plăcerile haremului, vieții aspre de campanie. în aceste circumstanțe, conducerea directă a statului revenea marelui vizir
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
regăsește de mai multe ori în publicații în limba rusă. Expansiunea (Rusiei) nu a fost nici o clipă pierdută din vedere de diferiții suverani care, de secole, au stat pe tronul ei. Cei mai arbitrari suverani au trebuit să asculte de înclinația naturală a poporului lor, iar înclinația naturală a Rușilor este expansiunea teritorială. Cu asemenea sentimente și cu încrederea pe care recentele evenimente le-a dat-o, a crede că o Putere colosală ca Rusia va fi constrânsă să rămână fără
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
publicații în limba rusă. Expansiunea (Rusiei) nu a fost nici o clipă pierdută din vedere de diferiții suverani care, de secole, au stat pe tronul ei. Cei mai arbitrari suverani au trebuit să asculte de înclinația naturală a poporului lor, iar înclinația naturală a Rușilor este expansiunea teritorială. Cu asemenea sentimente și cu încrederea pe care recentele evenimente le-a dat-o, a crede că o Putere colosală ca Rusia va fi constrânsă să rămână fără nici o altă legătură maritimă decât Marea Nordului
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
delimitată de aceea mai ușoară, chiar artificială, a numelor eroilor literari, "care se impune oricărui autor și trebuie reclamată oricând de cititor"17. La Eliade atenția acordată etimologiei este o constantă de-a lungul operei. Încă din copilărie își manifestă înclinația pentru tot felul de ipoteze fantastice, mai ales în perioada aflată sub semnul influenței lui Hasdeu. În Memorii mărturisește cum a încercat să explice misteriosul nume Basarab prin termenul grecesc bássaros, identic cu bassaréus, unul dintre numele lui Dionysos și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mine aceste două activități sunt perfect compatibile". Faptul de a nu putea trăi simultan în două universuri spirituale, cel diurn și cel oniric este înțeles și ca urmare a moștenirii sale genetice. Moștenirea moldovenească este cea care i-a dat înclinația spre melancolie, spre poezie și metafizică, spre "noapte": "îndată ce scriu un roman, intru într-o lume care își are propria sa structură temporală și în care raporturile mele cu personajele sunt de natură imaginară și nu mai sunt de natură
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]