4,058 matches
-
să mă duc să-mi fac necesitățile în timp ce erau în cameră celelalte. Nu puteam concepe asta... Din cauza asta mă constipasem și două săptămâni n-am putut să merg afară... Și m-am chinuit groaznic. No, da’ după-aceea n-am avut încotro, că am văzut că toată lumea face la fel. La Mislea, deci, erau veceuri din astea englezești, și era’ despărțite de dormitor... Era o cămeruță cu chiuvetă, unde puteai să speli mâinile, deci era mai civilizat. Erau podele pe jos cu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
-nțelegem foarte bine. Că sunt destui care vreau Ardealul. Or fi fiind, pentru că o fost al lor cândva, pe-orm-o fost al nostru, și probabil că sunt, dar la noi aici nu se vorbește de așa ceva. A văzut că n-are încotro, și zice: Știți că dumneavoastră aveți o încadrare tare mare... - că noi am fost încadrați la crimă de înaltă trădare... - de ce nu vă cereți reabilitarea? Mă gândeam cum să-mi cer io reabilitarea, să mă duc să le spun lor
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și trebuie să-i trecem... Și veneau 8 sau 10 inși de partea lor și intrau în ogradă și: Unde-i părintele? Cum îl cheamă? Veneau cu polițaiul, cu primarul, cu vicele: Trebe să treci la colectiv, că nu ai încotro; dacă nu, vezi tu ci faci, dai pământul... Dacă nu vreai, îți lua deștul de aicia așa și erai trecut la colectiv... Nu vreai nici așa, avea și sula la cur și te înțepa și cu sula. Și toată lumea s-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
trăsura, cu Elisabeta, spre Azuga, munții minunați. Răcoare. Vizitat șantierul fabricii de postav, școala etc. Acolo până la ora 6¼. Ora 7¼ înapoi, foarte rece. Seara biliard. Ora 10 depeșă, Sandro a fost coborât în aval pe Dunăre, nu se știe încotro, cei din Filipopol sunt de partea lui. Nici un ministru în conspirație. Cotroceni Marți, 12/24 august. Sinaia-București Vreme minunată. Baie, promenadă. La lunch Grădișteanu cu domnul și doamna Guillaume (născ. E. G.), le-am arătat castelul. Audiențe. Ora 5 plecarea din
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
efectiv de lucru este de două ore. Partea I (46 de puncte) Citește cu atenție textul dat. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare cerință. "În pajiștea ce marginea drumul, cativa rări cosași sau greieri târâiau a arșiță. Tot încotro mergeam eu, curgea și Sabasa cu unde repezi și clare; privind-o numai cum se strecoară iute și murmurătoare pe sub umbră deasa și tăinuita a pădurilor, îmi pricinuia o simțire de dulce răcoare sub arșiță caniculară a verii. Mă așezai
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
local, a fost creată rețeaua națională constituită din 47 de centre de prevenire și consiliere antidrog, la nivelul fiecărui județ și sector din București. Cu sprijinul financiar al Guvernului României, C.I.P.C.I.D. a derulat la nivel național proiectul "Consumul de droguri: încotro?", realizat în parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice și Reprezentanta UNICEF în România și care a vizat desfășurarea de activități educative în vederea prevenirii consumului ilicit de droguri în rândul tinerilor și promovarea unui stil de viață sănătos, stil care să
STRATEGIA NAŢIONALA ANTIDROG din 6 februarie 2003 privind perioada 2003-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147881_a_149210]
-
local, a fost creată rețeaua națională constituită din 47 de centre de prevenire și consiliere antidrog, la nivelul fiecărui județ și sector din București. Cu sprijinul financiar al Guvernului României, C.I.P.C.I.D. a derulat la nivel național proiectul "Consumul de droguri: încotro?", realizat în parteneriat cu Centrul de Resurse Juridice și Reprezentanta UNICEF în România și care a vizat desfășurarea de activități educative în vederea prevenirii consumului ilicit de droguri în rândul tinerilor și promovarea unui stil de viață sănătos, stil care să
HOTĂRÂRE nr. 154 din 6 februarie 2003 pentru aprobarea Strategiei naţionale antidrog în perioada 2003-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147880_a_149209]
-
definit ca fiind de menținere, nici de prospectare, nici de adaptare; * este determinat de imposibilitatea managementului de a sesiza caracteristicile și evoluția mediului și de a elabora o strategie adecvată; * poate fi definit prin expresiile: lasă-mă să te las, încotro bate vântul. Din cele prezentate anterior reiese că numai primele trei tipuri de posibile opțiuni strategice au caracteristici manageriale întrucât vizează abordări ce oferă soluții caracteristice la problemele antreprenoriale, tehnice și administrative. Cea de-a patra orientare este cea a
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
fi mai bine/ Ca niciodată-n viață să nu te văd pe tine.” (M.Eminescu, I, p. 92) • adverbe pronominale interogative; conținutul lor semantic stă în legătură cu termenul (substantival, pronominal, adverbial) care ar putea interveni ca răspuns: când?, unde?, cât?, cum?, încotro?, dincotro?, de câte ori?, a câta oară?: „Unde te duci? Când o să vii?” (Ibidem, p. 118) • adverbe pronominale relative: adverbe care funcționează ca elemente de relație în frază; conținutul lor semantic concret este dat de termenul substantival sau adverbial cu care se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
văzutele...” (Șt.Aug. Doinaș) d. Adverbele relative marchează dezvoltarea complexă (adverbele cum și cât) sau propozițională a unor funcții sintactice în interiorul relațiilor de interdependență și dependență: „Las’, mamă, că lumea asta nu-i numai cât se vede cu ochii.” (I. Creangă), „Încotro ne îndreptam ne loveam parcă de garduri de sârmă ghimpată.” (O. Paler) În limba română au valoare de adverbe relative adverbele interogative: când, unde, cum, cât, încotro și locuțiunea de câte ori, adverbele nehotărâte formate pe baza lor prin ori: oricând, oriunde
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
că lumea asta nu-i numai cât se vede cu ochii.” (I. Creangă), „Încotro ne îndreptam ne loveam parcă de garduri de sârmă ghimpată.” (O. Paler) În limba română au valoare de adverbe relative adverbele interogative: când, unde, cum, cât, încotro și locuțiunea de câte ori, adverbele nehotărâte formate pe baza lor prin ori: oricând, oriunde, oricât, oriâncotro, oridincotro, ori de câte ori. Ca și pronumele relative, adverbele relative îndeplinesc (singure sau precedate de prepoziții) concomitent rolul de element relațional și diferite funcții sintactice (mai ales
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
funcția de circumstanțial spațial. În stil direct, când relația de dependență nu este de tip atributiv, adverbele relative devin mărci distinctive ale tipului de circumstanțială pe care o introduc; identitatea funcțional-sintactică a propoziției este determinată de planul semantic al adverbului: • încotro, unde - circumstanțial de spațialitate: „Atunci ai să te poți duce unde n-au putut merge frații tăi.” (I. Creangă) • când - circumstanțial de temporalitate: „Când am plecat, un ornic bătea din ceață rar, Atât de rar că timpul trecea pe lângă oră
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care, ce, ce fel de, cât (câtă, câți, câte): „Și pentru că nu pleca, am adăugat: Cui vrei să telefonezi?” (O. Paler) „Ce fiară ciudată mă umple de sânge / oprind vânătoarea mistrețului meu?” (Șt.Aug. Doinaș) • adverbe interogative: unde, când, cum, cât, încotro, de câte ori: „Unde te duci? Când o să vii?” (M. Eminescu) Rămâne în afara vreunei funcții sintactice adverbul interogativ oare, caracteristic ambelor categorii de interogative, expresie în același timp și a unei atitudini subiective față de conținutul mesajului. În enunțurile interogative parțiale, însoțește elementul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din cea de a doua, când își pierd, prin diateză, caracterul personal: El spune multe. Se spun multe. • verbele din a doua clasă pot primi subiect „personal” când, prin concentrare sintactică și mutații semantice, își pierd caracterul apersonal: „Merg, părinte, încotro văd cu ochii; și fiindcă mi te-ai întâmplat sfinția ta în cale, apoi merg și eu la schit.” (C. Hogaș) * Sub aspect semantic, subiectul exprimă sintactic: • „obiectul” implicat ca protagonist, activ sau pasiv, în desfășurarea unei acțiuni, exprimată cel
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
figura d-stră...” (M. Eliade) Selecția elementelor de relație este parțial determinată de tipul stilistic al enunțului. Locuțiunile conjuncționale, pronumele relative și adverbele relative introduc completive directe numai în stil indirect: „Acum să-mi spui tu cine ești, de unde vii și încotro te duci, că de nu, acolo îți putrezesc ciolanele!” (I. Creangă) „Nu știu nici azi pentru ce m-ai trimis în lumină.” (L. Blaga) Observații: Când complementul direct multiplu, format din termeni propoziționali, se realizează în stil direct, nucleul predicațional
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
podele un păianjen prin de vrajă, A țesut subțire pânză, străvezie ca o mreajă.” (M. Eminescu, I, 76) • direcția de desfășurare a unei acțiuni verbale: „Ia, mâne dimineață, cum s-a amiji de ziuă, să te scoli și să apuci încotro-i vedea cu ochii.” (I. Creangă, 150), „Mâni în zori de zi pleca-vom Către schitul vechi și sfânt.” (M. Eminescu, I, 65) Tipuri structuraletc "Tipuri structurale" a. simplu; se realizează prin: • adverbe (locuțiuni adverbiale) al căror conținut semantic exprimă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poetic: „Apare luna mare câmpiilor azure.” (M. Eminescu, I, 63), cu rol fundamental în dezvoltarea universului semantic: „Stelele-n cer / Deasupra mărilor Ard depărtărilor / Până ce pier. (M. Eminescu) 2.b. Circumstanțiala spațială se introduce în frază prin: • adverbe relative: unde, încotro etc., oriunde, oriâncotro etc.: „Ziua verde, duh de nuc / Toate drumurile duc unde-i raiul vântului / dragostei, cuvântului.” (L. Blaga, 403) Numai adverbele relative-nehotărâte se constituie în mărci distinctive pentru circumstanțiala spațială: „Oriunde punea piciorul frigmanul, locul devenea patria lui
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și ipocrizia.” Întrucât celelalte adverbe introduc și alte tipuri funcționale de propoziții, identitatea specifică a circumstanțialei spațiale este asigurată de planul semantic al relației de dependență. În legătură cu structura și sfera lor semantică, adverbele relative fixează coordonatele semantice ale circumstanțialului spațial: • încotro și oriân(din)cotro introduc circumstanțialele spațiale care exprimă direcția desfășurării acțiunii verbale: „Și, hotărându-se astfel, a zis doamne-ajută! și a pornit încotro a văzut cu ochii.” (I. Creangă, 159) • unde și oriunde introduc circumstanțiale de spațialitate care exprimă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de dependență. În legătură cu structura și sfera lor semantică, adverbele relative fixează coordonatele semantice ale circumstanțialului spațial: • încotro și oriân(din)cotro introduc circumstanțialele spațiale care exprimă direcția desfășurării acțiunii verbale: „Și, hotărându-se astfel, a zis doamne-ajută! și a pornit încotro a văzut cu ochii.” (I. Creangă, 159) • unde și oriunde introduc circumstanțiale de spațialitate care exprimă locul desfășurării acțiunii: „Unde un cântec este e și pierdere / zeiască, dulce pierdere de sine.” (L. Blaga, 415) „Și m-am întors printre timpuri
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de atâtea vitregii, de izbitura puternică a valurilor, de înțepătura tăioasă a vânturilor, o corabie care a izbutit, totuși, să vină spre noi. Dar în cea de a doua, care marchează și debutul dumneavoastră scenic? Piesa se numea, de fapt, „Încotro, dragul meu rătăcitor?“. Am încercat să vă propun un peregrin prin lumea lui lăuntrică, dar și prin lumile colindate. Să invoc spiritul lui necontenit însetat de armonii, rătăcirea lui nu în neant, ci datorată neastâmpărului de a investiga lumile din
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
am văzut. A sărit imediat înaintea mea, cerându-mi să mă joc cu el. Eu nu prea aveam chef de joacă, deoarece avusesem o zi mai grea. L-am certat și l-am trimis înainte acasă. Văzând că nu are încotro, cu coada între picioare, s-a îndreptat înaintea mea spre casă. La o trecere de pietoni, o mașină a trecut cu viteză și l-a accidentat, dar, spre bucuria mea, nu mortal. Când am ajuns în fața locului, l-am luat
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
stau cu coamele lor în lumină și cu brâie de umbre pe la încheieturi. Aici, în vârful acestor munți care și-au dezbrăcat cămașa vegetației alpine, totul este ca într-o lume de legendă și de miresme tari. Nu mai știu încotro să privesc. Din toate părțile mă cheamă priveliști care de care mai fantastice. Dar cea mai frumoasă mi s-a părut aceea a unui munte ce se înălța până la cer și un nume mi-a rămas în închipuire: Crăiasa Zăpezii
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
fost o bună profesoară de filosofie. Am produs manuale de filosofie când s-a putut face lucrul acesta, adică după 1990. E foarte adevărat însă că toate acestea erau cumva incompatibile cu tipul meu de personalitate. Nu am știut exact încotro să merg și am luat-o în diverse direcții. La un moment dat, am făcut o școală de arte plastice și am încercat să fac pictură. Am scris și poezie și proză. Ați publicat vreodată ceea ce ați scris atunci? Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
magna: După cum este diferită natura ierburilor, arborilor și animalelor, și unul vrea să fie tratat într-un fel, iar altul în alt fel, și nu orice se poate folosi în același chip; așa sînt și aptitudinile omului... Ca să constrîngi natura încotro nu vrea, înseamnă să vrei să lupți împotriva ei, deci a încerca ceva zadarnic"63. Natura ne arată calea pe care trebuie să înaintăm: "Cu totul de la sine reclamă fiecare să facă ceea ce e capabil de la natură, și o face
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
psihologie (Larousse), Editura Univers Enciclopedic, București, 1996 63. Slavici, Ioan, Opere, vol. 11, Editura Minerva, București, 1983 64. Smith, L., Smith, J., K., Lives in Education. A narrative of people and ideas, St. Martins Press, New York, 1994 65. Snyders, Georges, Încotro merg pedagogiile nondirective?, EDP, București, 1978 66. Spencer, Herbert, Eseuri despre educație, EDP, București, 1973 67. Stan, Emil, Idei și doctrine pedagogice, Editura Universității din Ploiești, Ploiești, 2002 68. Stanciu, Ion Gh., Nicolescu, Viorel, Săcăliș, Nicolae, Antologia pedagogiei americane contemporane
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]