6,539 matches
-
la cel de-al doilea volum din ediția de Opere, Paul Zarifopol interpretează schimbarea pe care o semnifică în scrisul lui Caragiale mai multe texte adunate în Schițe nouă, având în vedere numai considerentele de ordin biografic și tehnic. Prin îndemnuri prudente, Luca Ion, fiul, și autorul acestor rânduri reușisem a seduce pe îndărătnicul Caragiale să citească câteva colecții de povestiri ale lui France. Lectura umanistului arhaizant, în care pitorescul este condus cuminte de prudențe clasiciste, nu putea să scandalizeze nici
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
spectaculozitate fascinant realistică. Tânărul își face cruce de două ori: atunci când dă cu ochii de biserica din Sălcuța, și atunci când se-nchină să-i ajute Dumnezeu să dea lovitura orezarilor adormiți care i-au câștigat toți banii la stos, sub îndemnul Diavolului întrupat în negustor. Și de două ori Satana piere la semnul crucii, precum în poveștile populare. Însăși basmaua narcotizată, pe care i-o dăduse diavolul să vrăjească pe orzari, să nu se mai deștepte până la ziuă, ca să-și fure
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
pus problema primirii acestora în Biserică, cum am mai precizat deja. Apostolii nu puteau începe misiunea lor cu botezarea copiilor iudeilor sau păgânilor. Trebuiau botezați părinții și apoi copiii acestora. Era lipsit de sens să se procedeze invers. Cuvintele de îndemn ale Mântuitorului din textul ce face referire la trimiterea Apostolilor la propovăduire: „învățați” și „botezându-i” exprimă acțiuni simultane pe care aceștia aveau a le îndeplini. Din text „nu rezultă că ei trebuie să adopte neapărat o ordine cronologică în
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
acela a început să-i spună că el avea ape mai bune în patria sa, în care se scufundase de multe ori, dar niciodată nu se curățise de lepră. Chemat din nou acolo, nu asculta de povețele profetului; dar, la îndemnul și stăruințele slugilor, a consimțit și s-a scufundat. Și fiind curățit din aceasta, a înțeles că faptul de a se curăți cineva nu stă în puterea apelor, ci a Harului. Cunoaște acum cine este acea fată mai tânără printre
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
se arunce în foc de-ar fi îndemnați cu mii și mii de vorbe; dar când unul dintre mucenici își bagă în foc nu numai piciorul, nici numai mâna, ci tot trupul, atunci fapta lui e mai puternică decât orice îndemn și sfat și izgonește din sufletul celor din jur neliniștea și teama”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Sfinții Mucenici, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți ..., p. 450-451. footnote>. Pentru ca să ne
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
care, în zilele de nefericire, le insuflă în spiritul maselor, își decernează în mod liber titlul de oameni avansați, și nu fără un oarecare pericol uzul, acest tiran al limbilor, validează cuvântul și judecata pe care o implică. Avansați! acest îndemn presupune că acești domni au o vedere mai lungă decât cea vulgară; că singura lor greșeală este că sunt prea avansați față de acest secol, și că dacă nu a venit încă timpul să fie suprimate anumite servicii libere, pretinse parazitare
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
administra Sfântul Maslu și să se asigure de dispozițiile sale privind primirea ultimei taine (Bastiat s-a spovedit pe 20 și s-a împărtășit pe 22); i-a spus: "Prietene, sărută crucifixul". Buzele muribundului s-au desfăcut și au ascultat îndemnul. Văzând acest lucru, doctorul făcu un gest de uimire; nu își putea explica faptul că inteligența și voința erau încă acolo, când viața se retrăgea. Am contemplat îndelung acest chip drag, pe care sufletul tocmai îl abandonase, și am văzut
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ei ar fi mai de seamă, persistă în unele situații. Deși munca a fost impusă de Dumnezeu lui Adam ca pedeapsă, semnificația acestei măsuri era că numai muncind omul intră în marele curent al naturii și al traiului în adevăr. Îndemnul biblic "din sudoarea frunții tale îți vei câștiga hrana" n-a fost un blestem, ci o binecuvântare, pentru că munca generează bu-curia, adevărul, morala, sănătatea, formarea ca-racterului, libertatea și progresul. Civilizația înseamnă progres în muncă, efort pentru procurarea și sporirea celor
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
cu o originalitate pe care nu am mai întîlnit-o la nici un alt comentator. Ne-a vorbit de la început despre instrumentele filozofiei și a condiționat întîlnirile noastre viitoare de însușirea limbilor elină, latină și germană. În anul următor mă înscriam, la îndemnul lui, la cea de-a doua facultate, facultatea de limbi clasice de la Universitatea din București, pe care am absolvit-o cinci ani mai târziu, în 1973. Deja din al doilea an de studii am început traducerea unui comentator aristotelic din
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și optimismul im Trotz. "Nu crezi, îmi spune Andrei, că până la urmă în optimiștii de tipul lui Noica se realizează splendoarea umanității? Ei sânt marii benefici, naturile bune care ne mână sau ne trag înainte." Îmi vine iar în minte îndemnul lui Noica din scrisoarea pe care mi-a scris-o în 1967, la șase luni după ce îl cunoscusem: "Sînt atâtea de făcut în lumea aceasta! Dăruiește-te, Rafail, dăruiește-te!" Dar pedagogia lui Noica nu s-a rezumat niciodată la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
scrisoarea pe care mi-a scris-o în 1967, la șase luni după ce îl cunoscusem: "Sînt atâtea de făcut în lumea aceasta! Dăruiește-te, Rafail, dăruiește-te!" Dar pedagogia lui Noica nu s-a rezumat niciodată la patetismul unui simplu îndemn. Fiind un antrenor extraordinar, el a știut să ne ia din punctul în care ne aflam și să ne propună idealurile performanței culturale fără să ne strivească sub ele, dar și fără să ne lase iluzia că le-am putea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Foucault ceva teribil, și constați că omul se apropie de sfârșit fără să aibă o problemă. E și cazul lui Sartre, care e clar că nu știe ce vrea, de vreme ce își sfârșește viața scriind un Flaubert. Foucault urmează în principiu îndemnul lui Dilthey, de a merge la marii secunzi, la olandezi de pildă. Dar Dilthey nu spusese să rămâi acolo, ci să vii cu ei în cultura mare a Europei. Or, Foucault, il y reste. Rămâne în documente prăfuite de epocă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fi cu nimic vinovată, de nu s-ar recunoaște acolo, ca într-o pocită oglindire, mințile înfierbîntate sau cinice ale zbierătorilor de profesie? Ce stranie și, pentru el, compromițătoare întîlnire. Dar pentru noi, Noica va trebui să rămână mereu altceva: îndemnul și știința de a face un simplu și tăcut pas în lumină. 17 octombrie 1980 Sânt tentat câteodată să consemnez, acum când toate și-au primit obșteasca lor semnificație, acele "povești cu corbi albi" al căror martor și, uneori, fals
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
înțeleg că problema nu era cât și ce anume citești, ci în ce măsură lecturile tale rămâneau atârnate de vibrația care ești, în ce măsură o slujeau, ajutîndu-te să o modulezi către expresia ei finală. "Vibrează și citește ce vrei", ar fi putut suna îndemnul lui Cioran. Iar Noica nu avea să opună acestui îndemn decât rețeta dopajului cultural. În numele "uitării bune" pe care o aduce cu sine cultura, în numele comandamentului de a-ți ucide "suflețelul" (acest rezervor de remușcări și regrete care bruiază gîndirea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ci în ce măsură lecturile tale rămâneau atârnate de vibrația care ești, în ce măsură o slujeau, ajutîndu-te să o modulezi către expresia ei finală. "Vibrează și citește ce vrei", ar fi putut suna îndemnul lui Cioran. Iar Noica nu avea să opună acestui îndemn decât rețeta dopajului cultural. În numele "uitării bune" pe care o aduce cu sine cultura, în numele comandamentului de a-ți ucide "suflețelul" (acest rezervor de remușcări și regrete care bruiază gîndirea), Noica ne pregătise pentru un meci care nu era al
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
susținere contribuiesc comunele românești ortodoxe. Acuma comisiunea administrativă, un soi de comitet. permanent al consiliului județan, ia hotărârea de a desființa acea școală de model. Parohul Dobrei, d. Romul de Crainic, povestește în "Telegraful romîn" astfel lucrurile: Comisiunea administrativă, din îndemnul iubirei cătră popor, ca să-l ușureze de prea multe sarcini, vine a decreta desființarea școalei din motiv că comunele care concurg la susținerea ei să întrebuințeze acele capitale spre susținerea școalelor lor, întemeindu-se pe lege, carea nu îndatorează pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de „pete albe” pe harta ce înfățișează sudul Moldovei. O mai minuțioasă cercetare a zonei, urmată de o riguroasă repertorizare și o cartare pe măsură ar schimba impresia negativă și defavorabilă din punctul de vedere al cunoașterii istorice. Opinii și îndemnuri de valorificare a vestigiilor vechilor sate întâlnim la numeroși cărturari, între care istorici, filologi, sociologi, geografi etc. Reputatul sociolog și istoric H. H. Stahl sublinia și insista asupra necesității unor cât mai temeinice și complete cercetări științifice, considerând „satul devălmaș
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a fi fost. Costache, omonimul poetului de la Țigănești, chiar confundat cu acesta, pare a fi fost înzestrat cu calități intelectuale și sufletești alese, dar o boală psihică îl pune în imposibilitatea de a-și împlini năzuințele înalte, la care ori îndemnul tatălui ori propria-i vocație l-ar fi îndreptățit. Ceva din finețea spiritului său răzbate până la noi dintr-o scrisoare trimisă din Pesta ungară în 1802, pe când se afla în drum spre Viena pentru studii, către „al mieu frate mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca popor și stat. Țăranul român a rămas și este „argumentul viu și cel mai puternic al autohtoniei” românești, lui închinându-i Liviu Rebreanu imnul său de laudă întru nemurirea neamului, imn care s-a vrut și se vrea un îndemn la o neobosită și neîncetată muncă pentru realizarea istoriei adevărate și autentice a satului românesc, nescrisă încă cum trebuie. 2. Suprafața satelor umbrăreștene în lumina documentelor Mărimea suprafețelor stăpânite de satele umbrăreștene nu este suficient de bine cunoscută. Considerăm a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sătenilor numai la curtea d-lui arendaș Traian Cristescu, proprietatea d-lui Gh. U. Negropontes, unde au adus mare pagubă: devastare și furturi și la primărie au rupt firul telefonic. Starea spiritelor locuitorilor în ziua răscoalei a devenit din însuși îndemnul lor, mai ales din partea acelor care veneau de la târgul Ivești. Strigau în gura mare că trebuie să facă și ei asemenea la curtea arendașului cum au văzut că s-au petrecut în aceeași zi la Ivești. Stăruințele întrebuințate de noi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru înființarea unei școli pe teritoriul comunei Umbrărești au fost făcute de către locuitorii satelor Umbrăreștii-răzeși cu cei din Condrea, cărora li s-au alăturat sătenii ce aparțineau de satul Slobozia-Torcești, respectiv Cătunașii și Murgoceștii. Ei fac propunerea înființării școlii la îndemnul autorităților de stat, urmare a adoptării Legii Instrucțiunii din 16/28 martie 1864, prin care se reglementa organizarea învățământului primar la sate, ce urma să devină general și obligatoriu. De fapt, anul 1864 este cel în care și-au deschis
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numai la săteni, i-am sfătuit a se uni mai multi comuni (cătune, I.S.) pentru a contribui și a întreține câteva școli”, măsură ce se va aplica în majoritatea satelor din județul Tecuci, inclusiv de către umbrăreșteni. Primii care au răspuns îndemnului au fost locuitorii din Bucești și Lieștii-răzeși. Postul de profesor a fost solicitat de tânărul absolvent de seminar din satul Condrea, Ilie Călugăreanu. El face o cerere în acest scop, pe 22 februarie 1864, când scrie: „Văzând dorința de învățătură
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aveți autoritate, fiindcă sunteți prea permisivi". Cercetarea noastră ne va permite să testăm această ipoteză (Debarbieux, UNICEF, 2005). Frecvență și tipuri de pedepse Tipurile de pedepse școlare practicate cu adevărat în Djibouti includ o anumită doză de pedeapsă corporală, în ciuda îndemnurilor oficiale (tabelul 22). Cea mai practicată rămâne "furtunul", o bucată de furtun din PVC cu care elevii sunt uneori loviți peste mâini sau peste pulpe. Folosirea lui rămâne frecventă (27,6% dintre elevi spun că au suportat-o), dar mai
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
nu se obține prin predici moralizatoare sau prin metode de instruire de tip DARE, a căror ineficacitate a fost demonstrată. Strategia adecvată rezidă în programe cu adevărat interactive, ceea ce nu înseamnă direcția, frecventă un timp în discursul francez, a simplului "îndemn la lege", fie și prin expoziții itinerante despre drepturi și îndatoriri. În orice caz, pare evident, din lucrarea lui Gottfredson și din sinteza Surgeon General, că "există anumite dovezi că school-based programs concepute pentru a a schimba climatul social al
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
sociale în lucrarea sa Politica, accentuând prohibiția femeii de a se exprima public, așa cum reliefase și Sofocle - „Tăcerea este meritul, cinstea unei femei”, dar nu este și virtutea unui bărbat. Toma d’Aquino preia această formulă și o coroborează cu îndemnul biblic, exprimat de Sfântul Pavel (în I Corinteni 14, 34-35), privind interdicția femeii de a vorbi în public. Aceasta poate și datorită faptului că în scrierile medievale, medicale sau științifice, femeia era considerată imperfectă, nedesăvârșită, denaturată, diformă, un fel de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]