3,489 matches
-
Kibo ce se afirmase în zonele de conflict militar. S-au îndrăgostit și s-au căsătorit numai că, în perioada conviețuirii, Yoko i-a descoperit și i-a amplificat defectele soțului ei, a deranjat-o inactivitatea lui, faptul că din îndrăgostit a devenit indolent și grosolan. Nașterea fetiței lor, Sadako, nu a redresat relațiile lor tensionate și Yoko a refuzat să i-o atribuie. Tot în salonul mamei, unde se întâlneau persoane din "lumea bună" a orașului, devine ținta zvonurilor calomnioase
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Această abandonare a măștii îi permite chiar uneori să schimbe modelul existent. Repartiția rolurilor în trupele de comedianți dell'arte constituie, pentru actori, un dispozitiv de joc. Întotdeauna există, într-o trupă, cei doi bătrâni, cei doi zanni, perechile de îndrăgostiți și subreta. Când Goldoni este compozitorul oficial al Teatrului San Angelo, trupa este distribuită după cum urmează: cei doi bătrâni sunt Pantalone și Doctorul, cei doi zanni Brighella și Arlechino, cele trei perechi de îndrăgostiți, Ottavio-Rosaura, Florindo-Beatrice, Lelio-Eleonore, și în sfârșit
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
bătrâni, cei doi zanni, perechile de îndrăgostiți și subreta. Când Goldoni este compozitorul oficial al Teatrului San Angelo, trupa este distribuită după cum urmează: cei doi bătrâni sunt Pantalone și Doctorul, cei doi zanni Brighella și Arlechino, cele trei perechi de îndrăgostiți, Ottavio-Rosaura, Florindo-Beatrice, Lelio-Eleonore, și în sfârșit servanta, Coralina. Într-o piesă precum La Serva amorosa, deosebit de novatoare, Goldoni, după cum au arătat-o lucrările lui Ginette Herry care i-a tradus opera fără preget, răstoarnă organigrama tradițională a rolurilor din commedia
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
deosebit de novatoare, Goldoni, după cum au arătat-o lucrările lui Ginette Herry care i-a tradus opera fără preget, răstoarnă organigrama tradițională a rolurilor din commedia dell'arte și atentează la ierarhizarea lor. El suprimă cel de-al treilea cuplu de îndrăgostiți și nu mai face din Ottavio primul amorez după cum voia tradiția, ci pe unul din cei doi Bătrâni, opusul lui Pantalone, astfel încât cel de-al doilea rol tradițional de Bătrân, doctorul, devenit notar, nu mai este decât un subaltern. Cea
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
îl reformasem în Italia. "Eu aș da, îmi spuneam vorbind cu mine însumi, aș da caractere, sentiment, mers, conduită, stil." Îmi comunicam ideile comedianților mei. Unii mă încurajau să-mi continui planul, ceilalți nu-mi cereau decât farse; primii erau îndrăgostiții care doreau piese scrise; ultimii erau actorii comici, care, obișnuiți să nu învețe nimic pe de rost, aveau ambiția să strălucească fără să-și dea osteneala să studieze." Goldoni întâlnește și multe reticențe din partea publicului italian, obișnuit cu jocul cu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
-i aparține prezentul, spune Hugo în Prefața la Ruy Blas; poporul, orfan, sărac, inteligent și puternic; aflat foarte jos, și aspirând foarte sus; având marcate pe spinare urmele servituții și în inimă premeditările geniului; poporul, valet al marilor seniori, și îndrăgostit, în mizeria și abjecția lui, de singura figură care, în mijlocul acestei societăți prăbușite, reprezintă pentru el, într-o divină strălucire, autoritatea, caritatea și fecunditatea. Poporul ar putea fi Ruy Blas." Investit cu o înaltă funcție morală, teatrul romantic va permite
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cu ușurință, în măsura în care commedia perpetuează arta improvizație de tip farsă care este cea a atelanei și tipurile comice ale teatrului lui Plaut și Terențiu. 57 Aceste tipuri sunt numite "măști", căci toți patru sunt mascați, spre deosebire de celelalte personaje, perechile de îndrăgostiți și servanta, care joacă cu fața descoperită. 58 Se numește lazzo o acțiune comică mimată, însoțită uneori de un embrion de dialog. Aceste clovnerii, aparent spontane, sunt de fapt codificate și repertoriate în centoni. Lazzo-ul muștii, în care Arlechinul degustă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
al ținutului Gwynedd din Walles-ul de nord, este obligat prin magie să-și țină mereu, În afară de situația În care se află război, picioarele În sânul unei fecioare. Tânăra care Îi face acest serviciu este Goewinxe "Goewin", de care este Însă Îndrăgostit Gilwaethwyxe "Gilwaethwy", fiul lui Dônxe "Dôn" și nepotul lui Math. Astfel, Gwydionxe "Gwydion", fratele lui Gilwaethwy, prin viclenie și magie reușește să stârnească un război: Math pleacă, iar Gilwaethwy profită pentru a o viola pe Goewin. La Întoarcere, Math, indignat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
în spirit care e prostia, acea persistență în fals capabilă să nască o constelație de riduri ale minții, o schimonosire a ei, nu ar fi cu putință. Prostia este aberația care a primit o consacrare afectivă, iar prostul, un rătăcitor îndrăgostit de rătăcirea lui. Pentru că este o eroare consacrată afectiv, bazată pe iubirea mea de mine, prostia se sustrage criticii permanente a intelectului și tocmai de aceea ea devine și rămâne prostie. Opțiunea mea, demersul meu sunt eronate, dar, pentru că sunt
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
aduc logică, limpezime, armonie și măsură în civilizație". Clasicismul lui Iorga era identic cu cel din tabloul Greciei antice zugrăvit de Winckelmann: edle Einfalt, stille Grosse, descriere pe care Iorga o considera potrivită pentru satul sămănătorist. A fost un romantic îndrăgostit de clasicism. Înainte de a veni în contact cu societatea "Junimea", istoriile lui literare sînt opere de pionierat scrise cu scrupulozitate. După aceea, pur și simplu i-a atacat pe cei care nu se încadrau în naționalismul său cultural, mai ales
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a lumii”. Moartea și măsura măruntă sunt damnațiunea ironică sub care insul se zbate: „Vai, îngerul pipernicit/ Ca și pipernicitul diavol...”. Lanțul continuității nesfârșite trece prin moartea netranzitivă a insului, și nu aceleași frunze renasc, nu aceleași păsări se întorc, îndrăgostiții se despart și se uită, iar povestitorul eternei istorii, bătrân, cu frica de moarte „intrată în nări”, claustrat în strâmtoarea implacabilă a destinului, se lamentează de „risipirea”, la moartea sa, a lumii și a Creatorului: „Doamne,/ Dacă stă în puterea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
științific și limba literară. Totuși, simplul contrast dintre "gândire" și "emoție" sau "sentiment" nu este suficient- Literatura conține și ea gândire, iar limbajul emoțional nu este nicidecum limitat la literatură: dovada acestui fapt o poate face o conversație între doi îndrăgostiți sau orice ceartă obișnuită. Limbajul științific ideal este însă pur "denotativ": el tinde să realizeze o corespondență perfectă între semn și obiectul desemnat. Semnul este complet arbitrar și de aceea poate fi înlocuit prin semne echivalente. De asemenea, semnul este
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
un context anume, într-un sens, personajul care este în același timp și individ și tip ajunge să fie văzut în această lumină datorită faptului că autorul 1-a făcut să reprezinte mai multe tipuri Hamlet este de asemenea un îndrăgostit, sau un om care a fost îndrăgostit, un erudit, un cunoscător în ale dramaturgiei, un scrimer. Fiecare om - chiar și omul cel mai simplu - este o convergență sau un nex de tipuri. Așa-numitele tipuri de canacter ne par "plate
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
sexuală, redată de figurile androgine pe care simbolismul și mai ales decadentismul le exaltă. În dreapta, ne atrage atenția un personaj masculin cu părul și barba foarte lungi, purtând flori în păr și ținând emblematic o liră. Lângă un cuplu de îndrăgostiți situat într-un plan mai îndepărtat pare să se afle o harfă. Asemeni harfei, lira este un instrument apolinic, menit să oglindească armonia, dar și emblemă a virtuților poetice, însoțindu-l pe Orfeu până și în moarte. Loghi pare să
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Chiar dacă identificarea este mai puțin facilă în cazul câtorva figuri, este clară intenția artistului de a-l introduce pe poetul român în panteonul culturii universale. În partea de jos a desenului, un decupaj idilic, o pădure și un cuplu de îndrăgostiți care se sărută, reprezentând existența mundană, contrapunctează ca și în poemul invocat dimensiunea cosmică, empireul canonului occidental unde sunt recuperate figurile exemplare ale creatorilor "daimonici". Anecdotica convențională a unui erotism stilizat contrastează cu investirea maximă a gestului creator în profilurile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ilustrare a unui poem eminescian, fără niciun titlu și datat 1910 cu mențiunea locului: Berlin. Tabloul îl înfățișează probabil pe Luceafăr plutind somnolent alături de iubita lui într-o mare de perle pe fondul de un albastru fluid al nemărginirii. Părul îndrăgostiților este auriu, marcă a contaminării simbolismului cu Art Nouveau-ul în diversele sale ipostaze, probabil secesionist-germană în cazul de față. Alături de părul auriu, care pare să traseze o a doua ramă a tabloului, perlele accentuează caracterul decorativ, dar și natura acvatică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Teișanu, Luceafărul "Ce-ți pasă ție, chip de lut, / Dac'oiu fi eu sau altul", (cromolitografie, 495 x 346 cm, 1923, cabinetul de stampe BAR) Toate aceste desene poartă marca influenței Secession-ului vienez. Învăluiți în volutele părului, cei doi îndrăgostiți apar aproape degeminați. Cătălina privește în sus la Luceafăr care lasă în urma sa o trenă neagră, rotindu-se în spirală către astrul ce-i este originea. La fel în Luceafărul, ("Și din a chaosului văi / Un mândru chip se-ncheagă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
remarca, și anume o vibrație internă transmisă întregii mase, dincolo de maniera rodiniană a desprinderii incomplete a corpurilor din masa care le-a originat. Rodinian este Sărutul (1920-1922) unde tensiunea dintre format și preformat este generată de contopirea trupurilor celor doi îndrăgostiți lipsiți de chip în blocul de marmură, astfel încât tensiunea se transmite torsiunii corpurilor, torsiune care exprimă profunzimea afectului. Însă poate cel mai bine surprinde dimensiunea particulară a simbolismului lui Boambă un critic de artă care nu-i este favorabil, precum
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
vedea peisajul. "Aceea de a face apel înainte de toate la facultatea de judecată a celui care privește, în loc de a trezi în el emoția vagă și profundă care trebuia să-l pună în comuniune de impresii cu artistul sincer și naiv îndrăgostit de ceea ce a văzut"420. Acest fapt poate genera "un fel de monotonie decorativă", criticul subliniind totodată și un fel de hedonism aflat la limita cu Kitschul, facil și flatant pentru spectator. Tot L. Bachelin, în "Exposition des Artists Vivants
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Bachelin sesizează cadrul peisagist clasic și dezvoltarea sentimental-senzuală a temei, pe linia unui simbolism anticizant cu o notă onirică. "Un peisaj clasic cu o locuință semi-pompeiană la stânga, apărând după o perdea de chiparoși; la dreapta, sub arbori, un cuplu de îndrăgostiți, având drept fundal vasta câmpie. Ei sporovăiesc despre sărutări care durează pentru totdeauna, în timp ce pârâul fuge cu lebedele albe, care trec precum anii de fericire. În jurul casei, Orele sau Anotimpurile dansează o horă simbolică, marcând fără îndoială trecerea rapidă a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bine precizată influența böckliniană, pornind de la rama aurită a tabloului, rama cu decorații în stil Secession, la expresia hieratică a atmosferei accentuată de verticalitatea stilizată a chiparoșilor pe fundalul stâncos și costumația antică în roșu și alb a celor doi îndrăgostiți. Teatralizarea scenei nu scapă unei priviri atente, gesticulația are amplitudine dramatică, o expresivitate distinctă. De asemenea, o pictură precum Peisaj ideal recuperează cronotopul arcadic, cu un templu în fundal și o fântână în prim plan, pe pereții căreia se poate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ea, marcând astfel "afinitatea între cele două temperamente exprimate printr-un împărtășit rafinament al liniei"465. În opinia criticului, în tabloul lui Burne-Jones se poate decela influența lui William Blake, romantic târziu cu certe note decadente, spre exemplu, Vârtej de îndrăgostiți (1824-1827), ilustrație la Infernul lui Dante. Fiecare dintre personajele feminine din tabloul lui Burne-Jones posedă un instrument muzical, vioară, trompetă, flaut etc. sugerând o orchestră angelică, tavanul spart lasă să se vadă o pereche de porumbei și, în plus, nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ce qui me ronge/ L'âme? Femme! c'est ton mensonge"515. Sub forma unui schelet la picioarele căruia se află un buchet de flori, cocoțată pe un piedestal, Moartea indică cu mâna un orologiu. La baza piedestalului sunt doi îndrăgostiți sărutându-se fără a ține cont de amenințarea morții, formulată atât de expresiv în stilul dansurilor macabre ale lui Hans Holbein cel Tânăr. Poetul decupează în spiritul sensibilității decadente profilul femeii fatale, sfinx și minciună, victimizând erotic amantul bolnav de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ci dimpotrivă, se dorește spiritualizată în căutarea unui sens superior. Mai mult, se poate observa dramatizarea unei atitudini protectoare din rolul pe care-l joacă personajul-confident în picturile Ceciliei Cuțescu-Storck, cel care-l separă pe cel îndurerat sau perechea de îndrăgostiți de mulțime. Interesul pentru un personaj atât de controversat erotic și investit peiorativ precum Salomeea se află în datele sensibilității care alimentează ficțiunile simboliste, dar și o modernitate finiseculară. După mărturisirea sa, abordarea personajului tincturat decadent în reprezentările diferitelor simbolisme
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Se realizează astfel „atragerea” cititorului către text. Marin Sorescu procedează invers; omisiunea invită la lectură. În același timp, simplitatea titlului dă tonul general al monologului. Povestea care se petrece Întrun viitor, are un final dramatic, dar el nu tulbură discursul Îndrăgostitului. Scenariul este cunoscut, destinul este asumat calm, cu luciditate. 2. „Poveste”(a) este una de dragoste. Textul de față propune o viziune nouă asupra iubirii. Eul liric al contemporanului, al epocii moderne, se diferențiază de cel clasic, eminescian, spre exemplu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]