4,024 matches
-
vechi, fără a se opune categoric eventualelor îmbunătățiri realiste. De regulă, este persoana cea mai vârstnică din grupul de creație. Exuberantul se manifestă ca un participant tipic la brainstorming. El se comportă dezinvolt, furnizând, fără autocontrol riguros, ideile cele mai îndrăznețe sau mai năstrușnice care îi apar în minte. Exuberantul privește către viitor și emite idei aparent imposibil de aplicat în practică, asigurând astfel un cadru imaginativ-creativ, inovator și stimulându-i și pe ceilalți participanți să privească astfel lucrurile. Acest personaj
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
foaia cu răspunsul lor (ca la Metoda 6-3-5); * oferă o gamă mai largă și mai variată de idei ca „6-3-5”. Totuși, față de brainstormingul oral, metoda brainwriting nu generează un număr atât de mare de idei, lipsind tocmai acele idei foarte îndrăznețe sau nebune din care, prin „îmblânzire”, se nasc cele mai originale soluții. 10.1.8 Metoda anchetei Delphi Metoda anchetei Delphi, botezată după numele locului oracolului antic grecesc al viitorului, a fost pusă la punct de către O. Helmer în anii
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
că acestea ar putea prezenta interes; varianta Delphi de proces, care se caracterizează prin adaptări la necesitățile de identificare a unor soluții pentru probleme tehnologice sau de proiectare. Cu toate că unii autori o critică ca fiind o metodă care „cumințește” ideile îndrăznețe și reduce originalitatea răspunsurilor, iar alții nici nu o consideră o metodă de creativitate [37], totuși metoda anchetei Delphi are avantajele competenței amplificate printr-un grup masiv de 5 - 15 experți și realismului soluțiilor selectate și direct aplicabile. Pe această
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
privi în gol să intru în alpha deoarece am un motiv important.”. Această tehnică este o modalitate excelentă de a aduce la suprafață cunoștințe uitate. Controlul mintal Silva activează potențele creatoare prin administrarea unor sugestii pozitive: „Sunt stăpân pe mine, îndrăzneț, cooperant, mai puțin critic, mai inventiv, mai eficient”, cât și prin vizualizarea prin anticipație a felului cum dorești să fii sau cum dorești să se rezolve o anumită problemă. Conform părerii autorului ei (J. Silva), vizualizarea este o veritabilă cheie
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
idei și concepte mai puternice, mintea îl va respinge. Deci, dacă instaurăm convingerea fermă că suntem valoroși și creativi orice gând negativ va fi respins fără să ne dăm seama. 10.3 Identificarea și reformularea problemei Regula 2: Puneți întrebări îndrăznețe! Identificați probleme! Am vorbit la timpul potrivit de „sensibilitatea la probleme”, ca fiind capacitatea unora de a vedea în universul lor personal sau profesional probleme la care nu s-au gândit ceilalți și care așteaptă să fie rezolvate. Este un
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de a vedea în universul lor personal sau profesional probleme la care nu s-au gândit ceilalți și care așteaptă să fie rezolvate. Este un adevăr faptul că geniile se caracterizează printr-o curiozitate extraordinară și pun tot timpul întrebări îndrăznețe. Leonardo da Vinci își nota în caietele sale o mulțime de întrebări, încercând să găsească principiile de bază ale funcționării unor lucruri din natură, Einstein se întreba mereu de ce au loc unele fenomene și de ce se manifestă așa, Freud s-
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de întrebări, încercând să găsească principiile de bază ale funcționării unor lucruri din natură, Einstein se întreba mereu de ce au loc unele fenomene și de ce se manifestă așa, Freud s-a întrebat ce mesaj al inconștientului poartă visele. Orice întrebare îndrăzneață poate conduce la identificarea unei probleme de rezolvat. Întrebările care se pun pot fi generate de aspecte care sunt nelămurite, care stânjenesc, care produc disconfort fizic sau psihic, care necesită mult efort, mult consum de energie, care produc rezultate incerte
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
dobândi alte experiențe noi! * Observă cu atenție mediul tău; el ascunde mii de probleme dar și mii de idei. * După ce ai cunoscut lucrurile așa cum sunt, imaginează-ți cum ar putea fi ele și ceea ce ar putea deveni. * Pune-ți întrebări îndrăznețe, chiar din cele la care nu poți răspunde; descoperă imposibilul. * Abordează cu încredere orice problemă; nu există dificultate pe care să nu o poți depăși într-un fel. * Încercă să vezi lucrurile din mai multe perspective. * Reformulează problema care te
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
maximum toate ideile! * Acumulează cunoștințe! Interesează-te de toate! * Lectura excesivă poate deveni un handicap. Vine un moment când trebuie s-o abandonezi și să treci la fapte. * Demolează-ți prejudecățile! Construiește-ți fantezia! * Gândește-te AZI la cea mai îndrăzneață idee; mâine ea nu va mai fi cea mai nouă. * A fi activ este bine; a fi creativ este mai bine. * Fără curaj nu se poate face nimic nou. * Nu confunda ambiția cu creativitatea. * Dacă nu ai găsit soluția la
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cotidiană este plină de lucruri care mă intresează. 3. De obicei, fac față necazurilor mele fără să cer ajutor. 4. Îmi place să fac proiecte precise, care pregătesc viitorul pe termen lung. 5. Doresc adesea ca oamenii să fie mai îndrăzneți. 6. Îmi place să ascult concerte simfonice. 7. Întotdeauna spun adevărul. 8. Prefer activitățile care au un caracter intelectual (studiul, dezbaterile, schimburile de idei, reflecția, jocuri ele minții, etc.) 9. De obicei, îmi place să termin ceea ce am început. 10
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
revenise în casa părinteasca din Siret. Postum vor apărea volumele Foiletoane (1906) și Nuvele umoristice (1909). Ț. era un foarte bun cunoscător al literaturii universale, cu preferințe pentru Shakespeare, Lenau, Heine, Rousseau, Mark Twain, Maxim Gorki. Om profund, cu idei îndrăznețe și originale, ascundea sub teribilism o structură fragilă, de învins și dezrădăcinat. Foiletoanele sale, realizate cu mijloacele literaturii, sunt ale unui ironist îndrăzneț, a cărui fantezie răstoarnă legăturile obișnuite dintre lucruri. Cultură imprimă stilului, adesea persiflant, ținută intelectuală. Ț. nu
TELIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
literaturii universale, cu preferințe pentru Shakespeare, Lenau, Heine, Rousseau, Mark Twain, Maxim Gorki. Om profund, cu idei îndrăznețe și originale, ascundea sub teribilism o structură fragilă, de învins și dezrădăcinat. Foiletoanele sale, realizate cu mijloacele literaturii, sunt ale unui ironist îndrăzneț, a cărui fantezie răstoarnă legăturile obișnuite dintre lucruri. Cultură imprimă stilului, adesea persiflant, ținută intelectuală. Ț. nu evita umorul popular, iar câteodată nuanță umorului sau amintește de Costache Negruzzi. Sarcasmul și frază caustica țintesc în puternicii zilei, aluzia la realitățile
TELIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
neobosit (dar și nechibzuit) pe care, de altfel, îl va frecventa mai intens acum, chiar în intimitatea salonului acestuia. Profitând de încrâncenata luptă pentru putere la nivelul echipei conducătoare a partidului, Bacalbașa va căpăta curajul să-și exprime opinii personale îndrăznețe privind necesitatea unei politici externe energice a României care să creeze condițiile pentru înfăptuirea idealului na țional („Poporul român voiește ca să schimbe temeiul cumin țeniei sale; după o 12 studiu introductiv 10. C.C. Bacalbașa, „Cuvântul nostru“, Patriotul, an. I, nr.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se întrezărește“: „O Românie Mare, dar nu numai o Românie Mare, dar și o Românie Nouă se naște în chinurile acesteia. Visurile celor mai mari români, vedenia înaripată și luminoasă din Cântarea României, profeția lui Dimitrie Bolintineanu, încercarea eroică și îndrăzneață a lui Mihai Viteazul sunt astăzi adevăruri, încă puțin și toți românii, de la Tisa până la Nistru și până la Marea cea Mare, după cum se intitula Mircea cel Bătrân, vor fi întruniți din libera lor voință într-un singur trup de țară
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de guvern. Îndepărtarea de la putere a liberalilor radicali de către principele Carol în noiembrie 1868, din cauza preferințelor sale pentru orientarea politicii externe a României către unele state conservatoare ale Europei (Prusia și Austro Ungaria) și a rezervelor manifestate față de politica prea îndrăzneață promovată de liberalii radicali pe plan intern, a determinat organizarea de către aceștia a unei puternice campanii antidinastice și republicane, în fruntea căreia s-au situat I.C. Brătianu, C.A. Rosetti și Eugeniu Carada, campanie la care liberalii au renunțat numai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
subvențiile ce primea pentru a organiza bandele și din samsarlâcuri pe la autorități.31 Epoca în care am venit în București era epoca bătăușilor. Un vestit cap de bandă era Ilie Geambașu zis și Ilie Tabacu. Foarte sprinten, foarte ager, foarte îndrăzneț, era un tip excepțional. Nu înalt de talie, uscățiv, încăleca calul și însoțit de tovarăși călări pornea prin mahalale după aventuri și orgii, intra călare prin cârciumi, chiuind și trosnind din bici, galopa în fruntea bătăușilor săi, iar lumea speriată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sabur. Precum am spus, toată medicația lui se reducea la câteva formule și la câteva medicamente, avea un fel de medicație zisă „băbească“, cu oarecare aparență de știință medicală. Nu-i așa că este foarte interesant cazul doctorului Drasch? Acest om îndrăzneț a debarcat într o bună dimineață în București, a tras la un hotel, a vestit că este doftor și a început să profeseze medicina. bucureștiul în 1871 181 182 bucureștii de altădată Nimeni nu l-a întrebat ce este, de unde
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
grăitoare: „Publicul e de părere că însuși prințul dorește o schimbare de guvern“ (Memoriile, vol. VIII, p. 41); într-adevăr, șeful statului român începea să se convingă de nece sitatea colaborării cu liberalii, care erau adepții unei politici externe mai îndrăznețe, în condițiile generate de agravarea „crizei orientale“. Din afară știrile sunt mai rele: în Bosnia și Herțegovina se prepară o răscoală, în Serbia se fac pregătiri militare pe picior întins. Se află că pe Dunăre trec vapoare rusești cu material
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ridică capul și mai vede o gaură în tavan. După aceea constată că Cloșca cu pui a dispărut din galantarul ei. Când vestea se răspândi în București își poate închipui oricine emoțiunea generală. Peste câteva zile poliția descoperi pe autorul îndrăznețului, dar, mai cu seamă, al fantasticului furt. Autorul era un tânăr, anume Pantazescu, o fire de visător anormal, un artist în felul său, care și-a pus în cap să fure Cloșca cu pui de la Muzeu. Bineînțeles că de pe urma unui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
au dezvăluit pe parcurs, uneori abia după ce m-am ciocnit de ele: oameni integri, cu calități remarcabile, și secături cu năravuri dezgustătoare; talentați și veleitari; consecvenți și marionete; moderați și abuzivi; loiali și ipocriți; zeloși și rezervați; sinceri și vicleni; îndrăzneți și fricoși; calmi și anxioși; robaci și superficiali; onești și „învîrtiți”, generoși și egoiști etc. Am asistat la „evenimente”, dar și la mulțime de incidente, la etalări de marote, la contraziceri pătimașe, la răbufniri de orgolii, la meschinării, la atacuri
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în fața „vărului” său Bolingbroke, duce de Lancaster, viitorul Henry IV, pe care îl exilase. Disperarea de a fi părăsit de ai săi, apoi întemnițarea în castelul Pomfret (unde va fi ucis de zelosul Exton) îi inspiră lui Richard viziuni deosebit de îndrăznețe. Tema meditațiilor sale: dezechilibrul pe care-l naște în mintea protagoniștilor și a martorilor actul uzurpării puterii. * Intrat „doar pentru un minut” în biroul meu, A.M. Agripa a ajuns, din vorbă în vorbă, la stratul amintirilor sale de ziarist, evocîndu-mi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
două ore. În fine, după ce m-am urcat, distanța pînă la compartiment mi s-a părut nesfîrșită: soldați care se întorceau din permisie, beți, vulgari pînă la nerușinare, țigani dormind pe jos între flegme și mucuri de țigară, fete lipite îndrăzneț de partenerii lor ocazionali, mormane de bagaje etc. În timpuri de criză, toți aceștia s-ar călca unii pe alții, s-ar (și ne-ar) strivi, ca să-și facă loc. Chiar și acum, cînd notez aceste impresii dezagreabile, mi-e
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
devine hotărît, pozitiv, înalt. Cu cîteva minute înainte să notez aceste impresii, mușchii feței mele erau încordați și, probabil, ochii îmi străluceau. Era un moment de grație, bun nu numai să croiești, dar și să treci la împlinirea celor mai îndrăznețe planuri. *Neîndoielnic, Nichita Stănescu a fost cel mai liber dintre scriitorii români postbelici. Apărut într-o epocă de prefacere a literaturii (venită după „dezghețul” din 1956), el a beneficiat de simpatia pentru poeții tineri apărută (cu oarecari urme de remușcare
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dar, ca pe o favoare a sorții, fericirea de a sta la masa de scris și de a gîndi la tot felul de lucruri. Nu sînt prea sigur că o merit. Fără îndoială că există inși cu o imaginație mai îndrăzneață, cu un talent mai puternic, cu o inteligență mai ascuțită, cu o cultură mai solidă, care n-o au. Robotesc în medii neprielnice, se sfărîmă pentru o bucată de pîine neagră (în timp ce a mea e intermediară spre albă), se tîmpesc
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la sfîrșit, nu l-a citit încă pe Saint-Pol Roux. Sala a simțit șocul și i-a urmărit alocuțiunea cu aviditate, deși mai departe polemismul său n-a fost explicit. Abil, atît ca om, cît și ca artist, Ovidiu e îndrăzneț cu măsură, la limită, ceea ce azi pare mult. *Două fragmente din Barrșs: „Il y a long temps que tout ce qui vient du dehors ne peut plus me causer ni plaisir, ni déplaisir” (apud: Tharaud, Mes années chez Barrșs, p.
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]