5,200 matches
-
singur criteriu din cele consemnate. În realitate, orice personalitate umană (mincinoasă) se constituie la intersecția mai multor tipuri de criterii, din care unul sau altul poate să fie dominant. Pentru a oferi un singur exemplu, prototipul celui care "minte de îngheață apele", baronul Münhaussen, are în primul rînd aptitudini și deprinderi de a minți, pe fondul unui caracter înșelător și al unui temperament coleric, al unei inventivități culturale care îi dă dreptul la originalitate. Fiecăreia dintre trăsăturile principale sau secundare aferente
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sfoară", "a duce de nas", "a duce cu preșul", "a duce în eroare" etc. Limbajului comun îi aparțin și verbe care prin motivare semantică își deslușesc conținutul (a fraieri, a fenta, a prosti etc.) sau prin sintagme sugestive ("minte de îngheață apele", "minte de stinge", "minte de stă ceasul" etc.). Urmărind această impresionantă familie de cuvinte, semantic corelată cu ideea de minciună, constatăm că există tot atîtea grade de "maturitate" ale minciunii cîte tipuri de mincinoși și de mințiți sînt (homo
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
literare pentru a fi mai expresiv (ÎN CE SCOP?); într-un anume sens, toate aceste formulări speciale se îndepărtează de referențial (prin conotativitate), dar fac în același timp servicii actului mincinos, fiind mult mai plastic să spui "Y minte de îngheață apele", decît pur și simplu "Y este un mare mincinos"; • funcția fatică descrie punerea în relație de comunicare (mincinoasă) a emitentului cu destinatarul (CUI?) printr-o specifică modalitate de atenționare și de încheiere a relatării înșelătoare, insinuante, calomnioase etc.; asemenea
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
amintesc destul de vag. Căutînd pe net Who is the strongest? (care surprinde ideea povestirii), am găsit doar o legendă Zuni (un trib de indieni americani). În povestirea găsită, totul se desfășoară liniar: o furnică roșie simte că zăpada (care-i Îngheață picioarele) e mai puternică decît ea și, recunoscîndu-i superioritatea, o Întreabă dacă nu cumva ea e cea mai puternică din lume. Urmează un lung șir de retractări ale celor pe la care furnica trece repetîndu-și Întrebarea: zăpada spune că soarele care
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
majore "funcționează mai lin" prin minimizarea potențialului pentru conflict și război. Bineînțeles, Cox nu subestimează importanța acestei strădanii, dar el pune sub semnul întrebării suficiența sa. Principala problemă, din punctul său de vedere, este că neorealismul presupune că lumea este înghețată în anumite cadre și este de neschimbat prin acțiune politică. Dar consecința luării "lumii așa cum o găsește ...ca un cadru de acțiune dat" este că neorealismul conferă legitimitate acelei ordini și formelor de dominație și inegalitate care îi sunt inerente
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
recipient cu gaz care a fost secat de întreaga lui energie. Acesta este, în realitate, un deziderat imposibil de atins. Nu poți niciodată răci un obiect până la zero absolut. Dar poți ajunge foarte aproape; prin răcire cu laser, fizicienii pot îngheța atomii până la câteva milionimi de grad peste nivelul absolut de răcire. Cu toate acestea, tot universul părea a complota pentru a te împiedica să ajungi la zero absolut. Și asta, din cauză că orice obiect cu încărcătură energetică se mișcă - și emană
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
unor anumite flori, cântecul și plecarea păsărilor), de lungimea zilelor și de venirea ploilor, de apariția unor astre sau constelații - Sirius pentru arșițe, Hiadele pentru venirea ploilor. În epopee plouă, ușor sau greu, cade grindină, se așterne promoroacă sau rouă, îngheață. Peste pământuri și mări bat vânturi viforoase sau line. Atât de viu este prezentat vântul în poem, încât merită să se vorbească despre el ca despre unul dintre eroi și ca despre una dintre ipostazele forței cosmice. Într-adevăr, vântul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Ariel poate să zboare foarte iute, fie și pe crivăț, să plutească pe nori, să înoate pe valuri sau să se cufunde în adâncul mării, călcând „pe mâlul / Adâncului sălciu“, să străbată până departe în vinele pământului, fie el și înghețat de ger, să intre în foc și să se prefacă în foc. Într-un miez de noapte (oare dormea? - to call up poate să însemne și „a trezi“, iar în ultimul lui cântec spune: „Îmi fac culcuș în floarea de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
unor anumite flori, cântecul și plecarea păsărilor), de lungimea zilelor și de venirea ploilor, de apariția unor astre sau constelații - Sirius pentru arșițe, Hiadele pentru venirea ploilor. În epopee plouă, ușor sau greu, cade grindină, se așterne promoroacă sau rouă, îngheață. Peste pământuri și mări bat vânturi viforoase sau line. Atât de viu este prezentat vântul în poem, încât merită să se vorbească despre el ca despre unul dintre eroi și ca despre una dintre ipostazele forței cosmice. Într-adevăr, vântul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Ariel poate să zboare foarte iute, fie și pe crivăț, să plutească pe nori, să înoate pe valuri sau să se cufunde în adâncul mării, călcând „pe mâlul / Adâncului sălciu“, să străbată până departe în vinele pământului, fie el și înghețat de ger, să intre în foc și să se prefacă în foc. Într-un miez de noapte (oare dormea? - to call up poate să însemne și „a trezi“, iar în ultimul lui cântec spune: „Îmi fac culcuș în floarea de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Finnegan's Wake al lui James Joyce. Michael Tippett termină Concerto for Double Strings Orchestra. Ross Parker și Hugh Clark lansează popularul șlagăr There'll Always be An England. 1940. Sînt mobilizați 2 milioane de britanici (ianuarie). // Ger năpraznic. Tamisa îngheață (ianuarie). // Începutul inflației. Timbrul poștal de 1 penny este înlocuit de timbrul de 21/2 penny (valoarea cea mai mică). Apar cartelele de alimente și de alte produse. // Are loc Centenarul timbrelor poștale. // Pe Isle of Man britanicii construiesc lagăre
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
multiple alte limbi. În introducerea la dicționarul etimologic al limbii bulgare (Sofia, 1941) el spune următoarele: „Limbile indoeuropene se află într-o înrudire îndepărtată cu numeroasele limbi ale așa numitei familii uralo-altaice, care se întinde de la țărmurile Mării Baltice și Oceanului Înghețat de Nord până la granița cu China și la insulele nipone... Există apoi unele surprinzătoare asemănări gramaticale și lexicale între indoeuropeană și ugro-finică, precum și între indoeuropeană și turco-tătară. Toate aceste asemănări și coincidențe, continuă Mladenov, nu pot fi jocul orb al
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
1869, datează un dialog între Poet și Întuneric, în care acesta din urmă, geniul negru, pune în fața poetului zădărnicia: „Tu, care treci prin lume străin și efemer, Cu sufletu-n lumină, cu gândurile-n cer, Poet gonit de râsuri și înghețat de vânt, Ce cânți ca o stafie ieșiții din mormânt, Sfăramă-n stânca rece a ta nebună liră Căci lumea este piatră și ea nu te admiră.” Răspunsul poetului se fondează pe logodna sa întru eternitate cu ființa neamului: „Și tu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de mentalități, idei și obișnuințe de te treceau fiori pe șira spinării. În timp ce ei îți argumentau și încercau să te convingă că-i bine cum spun ei. Unde mai pui că începeau să aibă niște concepții de viață de-ți îngheța sângele-n vene. Și, astfel, pentru ei totul devenea normalitate. Cu puterea lor de simulare și disimulare păreau niște mielușei de te convingeau ușor ca niște actori pe scenă. Cât pe ce să nu-ți dai seama de toate astea
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
umanului, noncomunicarea este percepută, astfel, paradoxal, prin comic. Nu este vorba, însă, de comicul de factură tradițională, declanșator al râsului vesel, plin de voioșie, ci de un comic al absurdului, asociabil pe de o parte acelui râs crispat al disperării, înghețat prin intuirea sau manifestarea angoasei și, pe de altă parte, deriziunii. Unei deriziuni duse la extrem, pentru că dramaturgul avangardei postbelice susține că doar prin paroxisme și excese poate fi demascată criza aspectelor fundamentale care definesc umanul: rațiunea și comunicarea verbală
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ucenicilor săi pe o furtună în lacul Ghenizaret. Călcau Sfinții, pe valuri, cu mare sfială și cu inima cât un purice. CAPITOLUL I Între viață și moarte er năpraznic. 1876... noaptea înspre Bobotează... Dinspre miazănoapte sufla un vânt tăios care îngheța nările. Nori grei fugeau învălătucindu-se pe cer, în straturi tot mai groase, aducând zăpezi. Pădurea era înecată într-o întunecime înfricoșătoare. Totul părea ca mort. Doar la casa pădurarului, în ochiul de geam lat de-o palmă, pâlpâia o
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
s-a așternut liniștea, și pacea... și, se putea citi împăcarea cu Dumnezeu, cu soarta... cu tot ce i-a fost scris... Sus pe cer, în mintea ei adormită, ciocâriile se legănau nevăzute... Dinspre miazănoapte sufla un vânt tăios, care îngheța nările. Soarele abia se zărea printr-o spărtură, de nori, sus în cumpăna amiezii. Clopotele băteau la Schitul din deal, de sfârșit al Sf. Liturghii. Era în ziua Bobotezei. Băteau rar și adânc, parcă, numărând clipele. Dangătele lor nu mai
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Vijelia sufla aspru prin pădurea deasă... pătrundea pe la coaste și sfâșia lacom obrajii și mâinile... Copacii își scuturau povara de zăpadă, îndoindu-se într-o parte și într-alta. Anton pășea poticnindu-se prin zăpadă, până la genunchi; furtuna geroasă îi îngheța sudoarea pe frunte. În vale, pădurea se dădea în lături și se desfăcea într-o poiană... Acolo se deslușea un punct întunecos. Un urlet de lup se auzi în apropiere. Poate că era un lup de-al lui, ori, de-
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cerul auriu cinci siluete, neclintite... ca ireale. Era ceva măreț... ceva maiestos, dar, și înfricoșător. - Trebuie să fie lupi din stepele ucrainiene... șopti boierul, mari, suri-cenușii, nu-s de pe la noi. - Da, de-o noapte, cel mult două...au trecut Prutul înghețat prin dreptul Fălciului, șopti pădurarul la ureche moșierului. În răstimpuri, toți își lungeau gâtul, cu botul în sus către lună, scoțând niște urlete atât de jalnice, parcă plângând, de-ți sfâșiau sufletul. Iar se lăsă o tăcere grea, mai apăsătoare
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
În neclintirea lui, Suru numai cu ochii de un albastru-cenușiu cu luciri stranii, îți urmărește mișcările și îți cântărește intențiile. Te urmărește, fără să clipească, parcă ți-ar desluși vorbele de pe buze... Văzându-l de-aproape, te trec toți fiorii... îngheți... - Cu animalele trebuie să știi să te înțelegi! ...zise deodată bătrânul, ca după o lungă chibzuință, desprinzându-și privirile de pe focul din sobă. Mulți nu știu că animalele, sălbăticiunile chiar, văd în om un prieten în care pot avea încredere
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cât te lumina cugetul... Nu voi uita învățaturile tale, bunicule, mi-ai îndrumat copilăria... îți sărut mâna bunicule..! Și, pentru o clipă gândul îi alunecă și dimineața aceea, când s-a întors acasă de la pândă. Atunci, la moartea bunicului, fetița îngheță de spaimă, când îl găsi în casă agonizând, dându-și sufletul, horcăind, cu ochii dați peste cap, albi și însângerați, luptând cu moartea. Cât de mult a regretat că n-a fost lângă el în ultimele clipe de viață! Își
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Se așezară pe o buturugă de pin și cântară împreună un colind, apoi, când ea se plânse de frig, Neil o luă în brațe și își strecură mâna pe sub fusta ei scurtă de stofă; ea chicotea spunând că o să-i înghețe fundul, dar el o asigură că avea mijloacele lui de a-i ține de cald... Darcey se făcu roșie ca sfecla aducându-și aminte și speră că el nu-și mai amintea. Încercă să nu trădeze nici o emoție. Una era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
renală! Cinste -Cum de ești mereu cinstit, / Nu ca alți amici mișei? Cinstea cred c-am moștenit: / Cinsteau” des... părinții mei! Iarnă grea -Iarna-i grea! Mergând în piață, / Trist, constat, cum faci și tu; / Tot ce-i viu și verde-ngheață, / Tragic, prețurile nu! Fabulele contează pe idei valide și morală adesea sugestivă. Hiba lor este redundanța lingvistică. Prin concentrare și un plus de rigoare a versului ar fi avut numai de câștigat. În fine, jocurile de cuvinte exploatate dibaci în
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
Înainte, ridicând revolverul pentru a-l aduce la același nivel, la distanță de un braț cu ceafa lui. Aruncă arma, i-am spus, sau o să-ți fac un tunel prin capul ăsta blestemat, așa să-mi ajute Dumnezeu. Bărbatul a Înghețat, dar arma i-a rămas În mână. Nici o problemă, amice, zise el, eliberând mânerul armei sale automate, un Mauser, astfel Încât aceasta se legăna de arătătorul lui, susținută de trăgaci. Te superi dacă Îi pun siguranța la loc? Bebelușul ăsta se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
de frigul pătrunzător al grotei, șerpuind pe poteca întortocheată a peșterii. Ajunse la o ușă, o deschise și văzu o bătrână vestejită, flămândă, legată cu lanțuri de mâini și de picioare. Când sufla, Baba Iarna, căci ea era acolo înlănțuită, îngheța de la o distanță de zece metri. Dezleagă-mă, om bun și te voi sluji toată viața ta! se rugă Baba Iarna. Te-oi dezlega, dar îmi vei rămâne supusă! răspunse moșneagul. Și să nu cutezi a mă îngheța! Nu te
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]