3,673 matches
-
agentului patogen diferă după cum el este examinat: din produsul patologic sau din cultură. În țesuturi sau în puroi, parazitul se prezintă în forma sporulată, care are aspectul de sâmbure de strugure, de 3-5µ lungime și 2-3µ lățime, fiind liberi sau înglobați în macrofage. Acești spori se colorează ușor prin metoda Gram. În culturi, parazitul are aspect diferit, prezentându-se ca micelii de 2µ diametru, incolori, cloazonați și foarte ramificați. Sporii sunt situați în lungul filamentelor miceliene grupându-se în manșoane cilindrice
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
a secolului XX, cât și a postmodernismului ca atare, cu care întreține o interesantă relație. De altfel, o mare parte dintre gânditorii poststructuraliști sunt considerați în același timp a fi și postmoderni, iar o serie de tehnici poststructuraliste au fost înglobate cu ușurință în discursul postmodern (deconstrucția 64 fiind aici doar un exemplu). Aplicând tezele poststructuraliste sociologiei 65, Charles C. Lemert consideră că și poststructuralismul, și postmodernismul "resping ideile iluministe conform cărora cunoașterea este o caracteristică autonomă și constitutivă a vieții
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
neglijat. Astfel, dacă într-o primă instanță avangarda este privită ca pe o parodie a modernității înseși, relație care presupune și dependența, și excluderea lor, dar în care diferențele dintre ele sunt conservate (una dintre ele fiind aceea că avangarda înglobează o negație universală ce nu este deloc caracteristică modernismului), în alt moment al expunerii consideră că putem vorbi de o avangardă postmodernistă, diferită de vechea avangardă, astfel încât și modernismul, și postmodernismul ar deține câte o fază proprie avangardistă. În "Despre
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a avangardei, în esență drept un avatar contemporan al vechii avangarde. [...] Încă mai cred că opoziția dintre modernism și avangardă poate fi apărată, în sens analitic, în anumite contexte (istorice), dar în linii mari ea necesită revizuiri, pentru a putea îngloba opoziția recentă, mult mai fermă, dintre modernism (inclusiv avangarda) și postmodernism"202. În această nouă interpretare pe care o propune, avangarda este inclusă în proiectul modern, astfel încât devine greu de suținut ipoteza postmodernismului drept continuator al avangardei. Ultima interpretare a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care le face sensibile la a fi "constrânse" să pară a afirma altceva decât au intenționat autorii lor. În acest sens, retorica își arogă o competență de ordin general asupra unei textualități care, privită în cadrele asumate de Derrida, poate îngloba orice. Pornind de la alte considerente și presupoziții, relația logică retorică intervine și în demersul rortyan, pentru care discursul logico-metafizic este unul care pleacă de la niște premise pentru a ajunge la niște concluzii așteptate din interiorul vocabularului respectiv, astfel încât el pare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și în cel istoric, deconstruind idealul unei unități perfecte. În contextul dat, "scriitura "care recunoaște ruptura" este deci ireductibilă la conceptul clasic (reprezentativ) de "text scris": ceea ce se scrie nu este niciodată decât o parte din ea însăși"264. Scriitura înglobează deci scrierea, opera, partea materială a acestui act, dar nu se poate reduce la ele. Ea presupune practica, mișcarea semnificantă care, raportată la sine sau la alte texte, poate crea sensul. Mai mult decât atât, lectura devine o parte componentă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
limbaj cât mai lipsit cu putință de emoție și chiar de imaginație"281. Într-o anumită măsură, se poate susține această atitudine critică, însă nu se poate accepta desființarea subiectului, de vreme ce există cel puțin un termen (cum este stilul) care înglobează persoana. Deși în primele cărți ale lui Barthes termenul de subiect este rar întâlnit, el va apărea apoi în trei timpi: al subiectului distrus (du sujet détruit), al subiectului de iubit (du sujet à aimer), precum și al subiectului dispersat (du
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
scheme care își păstrează funcțiile, dar își schimbă reprezentanții sau a unui anumit joc de reprezentări care păstrează anumite imagini sau funcții ale unor concepte considerate depășite. 3.2.3.8. Scriitura ca absență a autorului Un ultim scenariu, care înglobează o caracteristică a scriiturii întâlnită la toți autorii menționați aici, îl oferă scriitura ca lipsă a autorului, ca diminuare a forței legitimatoare și a autorității scriitorului. Cultul creatorului și al geniului, dezvoltat în modernism, este supus aceleiași deconstrucții care întrerupe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
prestabilită. Modelul limbajului mediatic îl conduce la afirmații similare celor ale lui Derrida, astfel încât faptul că "discursul "circulă" trebuie luat în sens literal: înseamnă că el nu mai merge de la un punct la altul, ci că parcurge un ciclu care înglobează în mod indistinct pozițiile de emițător și de receptor, în continuare ireperabile în ele însele. [...] Circularizarea puterii, cunoașterii, discursului pune capăt oricărei localizări a instanțelor și a polilor"450 (s. a.). Această luare de poziție neagă existența vreunui centru, astfel încât în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
acționează, după cum am văzut, printr-o diminuare vizibilă a logicii noncontradicției, determinând chiar atracția termenilor opuși, cu efecte asemănătoare deconstrucției derridariene. În acest punct, în tradiție tel-quel-istă, Baudrillard va privilegia conceptul de scriitură, care, în viziunea sa, este capabil să înglobeze seducția, spre deosebire de conceptul de discurs. În consecință, o scriitură care s-ar ghida după o logică și o retorică a seducerii ar trebui să fie în mod necesar ironică, să mizeze pe absența sau ambiguitatea sensului, să instituie secretul, amânarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ateroscleroza este un proces difuz și sunt dificil de identificat segmentele cu adevărat normale (de “referință”); existența fenomenului Glagov (1987) al “remodelării vasculare” indică faptul că până la o stenoză de până la 40% din lumen, peretele vascular se deplasează către exterior înglobând placa de aterom și mărind diametrul luminal. Cea mai simplă analiză calitativă este afirmarea prezenței/ absenței leziunii. De exemplu, pentru leziunile aorto-iliace clasificarea Henry bazată pe explorarea CT evidențiază 45: leziuni izolate ale aortei abdominale fără interesarea bifurcației; leziuni localizate
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
bolii: ateroscleroza este un proces difuz și este dificil de identificat segmente cu adevărat normale “de referință”; existența fenomenului Glagov (1987), al “remodelării vasculare”, implică faptul că, până la o stenoză de sub 40% din lumen, peretele vascular se deplasează către exterior înglobând placa de aterom și păstrând în limite aproape normale diametrul luminal. Arteriografia, “standardul de aur” al oricărei explorări vasculare, cu marele avantaj conferit de posibilitatea de a fi urmată sau de a fi prima etapă în cadrul unor proceduri de tratament
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
lesne În minte se numără teama de a nu te face de râs, teama de incertitudine, de a nu fi Înțeles, de a fi lăsat În urmă, teama de dezamăgire și teama de a pierde teren. Toate acestea pot fi Înglobate Într-o singură categorie: teama de a da greș. Tot timpul suntem condiționați să credem că nu este nimic mai rău pentru un om decât să dea greș. În consecință, ne petrecem cea mai mare parte din viață Încercând să
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
implică oarecum viclenia Ă Încercarea de a le-o lua celorlalți Înainte prin manipulare sau Înșelăciune. În Cincinnati, expresia va fi Întotdeauna asociată cu Pete Rose, așa-zisul jucător de baseball din Hall of Fame, care a reușit cumva să Înglobeze ambele interpretări. Prefer să mă gândesc la el luând În considerare latura pozitivă a expresiei, cea care i-a adus porecla „Charlie Hustle”. Prima dată când l-am văzut pe Pete Rose jucând a fost pe vechiul stadion Crosley Field
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
circulare denumite striațiile lui Retzius. Odontoblaștii, în sens invers, spre profunzime, sintetizează predentina, străbătută de canaliculele dentinare în care își trimit prelungirile protoplasmatice (terminațiile lui Tomes). Între canalicule se depune dentină, inițial sub formă de calcosferite, și apoi acestea sunt înglobate într-o masă minerală. Calcifierea ritmică a predentinei dă naștere la striațiile lui Owen. Celulele mezenchimale se diferențiază în: cementoblaști, care inițial sintetizează matricea cementoidă, care apoi se mineralizează. Cementogeneza se continuă toată viața, determinând permanentizarea erupției. Cementoblaștii pot rămâne
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
poate imită sunete și cuvinte, dar fărĂ a intelege semnificația acestora. Studiile clasice (Lerner, W. J., Mititiuc, I., Stanica, C.., Vrăjmaș, E.., Tobolcea, I., Verza, E.) prezintă alalia și tabloul ei descriptiv că pe un mutism de origine centrală ce înglobează formele unor tulburări în care limbajul este fie blocat, fie numai parțial dezvoltat. La majoritatea alalicilor întâlnim 10 o întârziere în dezvoltare fizică; ulterior acești copii se dezvoltă fizic și psihic, în timp ce dezvoltarea limbajului cunoaște o lentoare uneori accentuată la
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
triumful lui asupra a tot ce e Învechit, este ridicarea nivelului ideologic al oamenmilor de artă, folosirea marelui ajutor pe care Partidul Îl dă prin Scânteia, organul său cultural, prin cărțile sale, prin rețeaua sa de Învățământ În care sunt Înglobați mulți artiști și scriitori. (Ă). O sarcină de mare importanță este scoaterea la iveală, dezbaterea, studierea a tot ce Înseamnă pas Înainte și Îmbogățire pentru arte și literatura noastră. Și În această privință, Uniunea Scriitorilor și comisiile sale, Îndeosebi comisia
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
pentru că În perioada de reacțiune care a urmat revoluției de la 1848 ei au oglindit mai departe idealurile Înaintate ale poporului, operele lor au oglindit frământările poporului. Felul greșit de a privi pe marii scriitori din epoca 1848, de a-i Îngloba burgheziei, de a socoti că ceea ce este valoros, progresist, În operele lor se datorește burgheziei și nu legăturii lor cu poporul duce de asemenea la atitudinea proletcultistă de dispreț și chiar de combatere față de moștenirea culturală. (Ă). Fără Îndoială că
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
în special. Provenit din latinescul "movere", mișcarea desemnează o ieșire din starea de imobilitate, stabilitate, o schimbare a poziției corpului în spațiu, în raport cu unele repere fixe. În sens mai larg, dar perfect valabil pentru o înțelegere sistemică a noțiunii, mișcarea înglobează toate schimbările și procesele (transformările) care au loc în organism. Se vehiculează chiar ideea de impuls interior care provoacă schimbarea, din termenul "movere" derivând și noțiunile: motiv, motivație. Un aspect interesant este acela că mișcarea poate fi privită ca act
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
ale unui sistem complex, compus din mai multe subsisteme organizate. 1.3 Teorii explicative ale activității motrice Deși cunoscute în literatură drept teorii ale actului voluntar, considerăm că acestea se pot extinde și asupra activității motrice în general, pentru că ea înglobează în mod necesar actele conștient voluntare. În linii generale, teoriile explicative ale activității motrice (citate de A. Cosmovici) sunt următoarele: a) teorii psiho fiziologice, consideră activitatea ca pe un reflex condițional instrumental, cu care individul motivat specific declanșează o anumită
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
1890, s-a înființat Satul Nou (numit în perioada interbelică Domnița Maria), prin acordarea de loturi de pământ către însurăței - teritoriul dintre sat și oraș era nelocuit. Abia în anul 1936, la inițiativa primarului liberal Constantin Zlotescu, satul va fi înglobat Bacăului - pentru o scurtă perioadă de timp - din dorința de a crea pentru viitor „perspectivele dezvoltării orașului”. După cum ne indică unele surse, în anul 1832 orașul era format din dou) mahalale, denumite ciastii - despărțire sau secție a unui oraș -, numele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
perioadă de circa trei ani și ales de asemenea dintre senatorii foști pretori. El poartă titlul de legatus Augusti propraetore, *legat al lui Augustus, propretor. Împărțirea lui Augustus nu corespunde întru totul celor trei mari regiuni definite de Cezar. Aquitania înglobează de acum încolo ținuturile cuprinse între Pirinei și Loara. Dacă această mare Aquitanie reia vechiul contur al cetăților galice, ca acelea ale arvernilor, ea comportă și modificări: astfel, cele 30 de popoare aquitane de la sud de Garonne sînt grupate în
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
alpestre. Deși sînt marginale față de cele Tres Galliae, trebuie să adăugăm acestei liste provinciile alpestre, al căror teritoriu cuprinde o parte din pămîntul francez. Este vorba de Alpii maritimi cu Cemenelum (Cimiez), Alpii Cotici cu Susa în Italia dar care înglobează valea Arcului și cursul superior al rîului Durance și, în sfîrșit, Alpii Graici cu Axima (Aimes) pe valea rîului Isère. Importanța lor mai mică a făcut ca guvernarea lor să fie încredințată unui cavaler cu titlul de procurator. Franța actuală
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mult mai puțin vaste: regatul Provence, regatul Burgundia și, la nord, Lotharingia propriu-zisă, care va deveni Lorena și pe care și-o dispută aprig francii de est și francii de vest: pînă la urmă, toată această Francie mediană va fi înglobată în Sfîntul Imperiu. În Francia occidentală, încă de la începutul secolului al X-lea au loc regrupări de *comitate, în favoarea prinților locali care-și iau adesea titlul de *marchiz (în principiu, cel care apără o marcă la granițe) sau de duce
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a fi lăsat să-i scape, odată cu Aliénor, moștenirea Aquitană și de a fi permis constituirea, în folosul lui Henric al II-lea, a acestui "imperiu angevin" sau "imperiu plantagenet", care se întindea de la frontiera Scoției pînă la Pirinei și îngloba o treime din teritoriul francez, cu tot litoralul de la Tréport pînă la Bidassoa. Dar aici ajungem la caracterul paradoxal al puterii regelui Franței în acea vreme: faptul că nu a putut să împiedice formarea imperiului lui Henric al II-lea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]