4,199 matches
-
a făcut vinovat de supravegherea activităților de anchetare (torturi, anchete, controlul pe teren), iar după 23 august 1944 a distrus arhiva Grupei I-a împreună cu toate obiectele și materialele compromițătoare găsite la percheziții. Constantin Sterian, comisar, simpatizant legionar, „a cercetat, înjurat și dat și palme la mulți comuniști”, ulterior fiind transferat la Grupa Legionară. Nicolae Dârlea, comisar-ajutor, a fost definit drept „călăul grupei”, reproșându-i-se anchetele dure asupra comuniștilor arestați. Alt comisar-ajutor, Haralambie Lepădatu, „jefuitor și bătăuș teribil”, s-a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ca ei pînă atunci, femeile constată și ele, ăla zice că doarme, să doarmă dar în cur! Spirit Justițiar cu Rățoială pe Orizontală jovial-rațional și pe omul de lîngă mine îl mînă o atitudine, mă întorc numai către tovarăș, te înjur că te dau afară cu poliția dacă deschizi gura! bate șaua, scenetă efemeridă, să priceapă iapa schimbului de amabilități care umplu sala, jandarmul singuratic nu face observație celui de pe trei scaune, Iuon al tău șî Duore, în fine!... sta a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
-te și masează rapid genunchii, să te ridici s-o începem și pe ea! sticla de vin în pulpana hainei, unde mergi? la casa mea, la Mărgineni-Trebeș! păi da, la autogară! n-o urnești din loc nici a doua oară, înjuri, ia-ți picioarele de pe scaun și întinde-te pe pervaz, peste calorifer, luptă din bocanci, cum să stau mai bine, lasă acolo picioarele, pune-le pe mine că eu nu mă supăr! gradul de implicare în întîmplări dă constanta epică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
km 478+9 la stîlp, stația Tunel, fotografie de grup sub streașina ogor în ceața culorii, tunel descendent, țuguie sub culme, echilibrul fugii devale, km 484, am schimbat vreo șase trolee, la Alba Iulia ne-am dat jos, mulțumim, domnu'! înjur cît mi ți-i studentul, țăranii mă imită mai potolit, media de 7 goluri pe repriză, "Juventus", "Alkmaar", serios, s-a stabilit deja! au avut bal ăștia de la "Metalul-Crișul", Apahida, d-apoi, cum să tac eu la laborator! cauți microbii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Vatra Dornei, crimă seculară! tanti, dacă matale ești bolnavă, geanta pe umăr, da' ieși afară! papucul înțepenit în ușă ține în relația copil alienat mintal, mă lovește, mama s-o spăriet, săraca! s-o duc bolnavă acasă! țigănește, pe românește înjur încă o dată, da' mă duc la șefu' de gară, da' ce! mă prezint cu buletinu', mă legitimez frumos, fiecare e obosit, poate unu' vrea un pahar de vin, da' sînt oameni de 24 de ore pe fiecare, bé-ți paharu' liniștită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
exprimare a lui Bujor la un moment dat: "ASC-ul trebuie să înțeleagă că noi nu-i consultăm, noi dăm dispoziție". D. T.: Noi impunem. În fine, pe Leonard l-au debarcat atunci... Urâte chestii! Unii, în partid, atunci, îl înjurau pe Surdu. S. B.: Atunci ce-a fost? A fost o petrecere. D. T.: De ziua lui Surdu, doar el i-a chemat, au stat vreo câteva zile, cu activul de partid, de bază, cu mult alcool și alte chestii
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
M. Zamă. Sunt sceptică în ceea ce privește procesul de conștiință al colegului R. Negru. El încă nu și-a cerut scuze pentru actul comis. Mă îndoiesc de probitatea și sinceritatea lui R. Negru". Dar ce a făcut? A bătut-o? D.T.: A înjurat-o și a vrut s-o bată pe Maria Zamă pentru problema cu casa, că erau în condominium. El era beat și a înjurat-o, iar ea l-a reclamat la partid și l-a pus să-și ceară scuze
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de probitatea și sinceritatea lui R. Negru". Dar ce a făcut? A bătut-o? D.T.: A înjurat-o și a vrut s-o bată pe Maria Zamă pentru problema cu casa, că erau în condominium. El era beat și a înjurat-o, iar ea l-a reclamat la partid și l-a pus să-și ceară scuze. Nu și-a cerut scuze, apoi a venit la altă ședință și a făcut mișto de ei zicând: "N-am încă alcoolemia necesară să
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
minute. Și am stat acasă și tot l-am informat pe Ani Matei. S.B.: Cam câți studenți ați estimat că au fost atunci la Casa Pătrată? D.T.: Cam 750. Iar la un moment dat, Ani era cu Nicu și-l înjurau cu toții pe Bobu că le cerea raport. Era omul 2 al lui Ceaușescu și răspundea și de interne. Pe la 11 noaptea, când îi spuneam lui Ani Matei cam câți studenți estimam eu că se aflau în stradă, l-am auzit
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
nu e adevărat ce spun televiziunile. S. B.: Sau tot atât de bine putea fi nervos pentru că aflase și el de la televiziuni, că nu fusese informat de Nadia despre intenția sa. D. T.: După ce a stat o oră, a aruncat telecomanda, a înjurat și a stins televizoarele. Între timp, ajunsese și soția mea. Ce vreți, ce probleme ai?" Și i-am spus: "Am venit într-un moment prost". M-am ridicat, am vrut să plec. "Stai jos, hai să bem ceva!" A stins
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
fost nemărginit. În viața mea nu m-am contrazis cu părinții, nu m am certat, nu le-am aruncat în față cuvinte urâte. Ba, copil fiind, m-am înhăitat cu niște copii mai răi din sat și am învățat să înjur. Nevenind la timp la masă mama m-a certat. Nu știu exact ce vârstă aveam; poate 4-5 ani; supărat fiind că m-a certat am înjurat-o pe mama de mamă. Am luat o chelfăneală pe cinste. Am meritat. În urma
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
m-am înhăitat cu niște copii mai răi din sat și am învățat să înjur. Nevenind la timp la masă mama m-a certat. Nu știu exact ce vârstă aveam; poate 4-5 ani; supărat fiind că m-a certat am înjurat-o pe mama de mamă. Am luat o chelfăneală pe cinste. Am meritat. În urma acesteia nu am mai înjurat în viața mea. Pentru mine nu a funcționat înjurătura ca o supapă de răcorire. Mama a fost o femeie frumoasă și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
masă mama m-a certat. Nu știu exact ce vârstă aveam; poate 4-5 ani; supărat fiind că m-a certat am înjurat-o pe mama de mamă. Am luat o chelfăneală pe cinste. Am meritat. În urma acesteia nu am mai înjurat în viața mea. Pentru mine nu a funcționat înjurătura ca o supapă de răcorire. Mama a fost o femeie frumoasă și inteligentă. Avea o inteligență nativă care mă surprindea adesea. Era foarte credincioasă și avea o bunătate angelică. Dădea și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
au oprit în stația din fața magazinului. După vreo două ore, masa de oameni a început să capete o formă ce aducea cît de cît a rînd, după ce vreo 3-4 indivizi dubioși, tuciurii, dar și voinici au început să facă ordine, înjurînd și îmbrîncind, aprobați și acompaniați de toți cei din spate. În fața mea aveam un omușor cu geantă diplomat, cu o vădită structură de intelectual, cu alte cuvinte un șoricel de bibliotecă. Tăcea, se înălța pe vîrfuri și se uita îngrijorat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
un proces, care durează de cinci ani, dar care încă este pe rol. Se cere demolarea chioșcului. Între timp, Datcu și-a făcut alături un căsoi cît un vapor și acolo este un restaurant de lux. L-am făcut om! înjură Pascu. Asta cam așa era. Audiența Mîine va fi o zi decisivă pentru viitorul său, pentru tot restul vieții. Trebuia să fie odihnit, să vorbească foarte coerent și să fie scurt, la obiect, fără întortocheli inutile. În cîteva fraze se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
făcut de o mînă divină. Greutatea acelui vas era de peste 250 kg și era singura pază împotriva furtului din biserică. Sper sincer că între timp, după aderarea României la UE, primarul acela atît de simpatic și prieten, să nu mă înjure cumva că i-a dispărut faimoasa capodoperă! (ca busturile din grădina Copou!!!). Revin la supărarea mea că noi ortodocșii și catolicii, nu ne bucurăm simultan de Învierea Domnului. Dar nici măcar ortodocșii nu se bucură simultan de sfînta sărbătoare. La fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
casă. Plouase iarăși peste tot și plîngea ca un copil. Cheltuise toate economiile și a crezut că a rezolvat o problemă. Acum este mai rău decît în orice închipuire. Proprietarul mașinii a venit la ușa lui, a răcnit, l-a înjurat și l-a amenințat. Vă dau în judecată! Mașina era nou-nouță, o țineam ca pe o prințesă... ulei la timp, benzină, antigel... Gugeanu asculta și nu riposta cu nici un cuvînt. Încasa jigniri, înjurături și bruscări, total insensibil în aparență. Nepotul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
se mărește gradat, ucigaș. Cine? Cine, mă?! Eu, se ridică popenchi Floricel. Eu, scîrbosule, tîmpitule, idiotule, analfabetule. Sergentul capătă o figură de dezorientat, de aiurit. Atunci se întîmplă o adevărată minune. Colegii se ridică, îl înconjoară și în cor îl înjură. Unul lansează chiar o glumă idioată: Ce-ar fi dacă ar cădea în fîntînă, din greșeală? De data aceasta olteanul a luat-o în serios. Tremură, este alb la față precum varul. Se roagă. Tovarăși elevi, eu îs băiat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
zbiere bogătanul. Invitații, de aceeași teapă, nu se lasă pînă nu zbiară și ei cîteva arii din "opere" sau o manea care să-ți meargă la suflet: Of, mamăăă, mama mea, m-ai lăsat fără cureaaa... Evident, ca vecin o înjuri pe mă-sa că i-a luat cureaua. Mai știi? Poate se spînzura cu ea și scăpa cartierul... La solist se asociază niște balabuste care rag mai delicat și varsă lacrimi că bărbații nu mai au vigoarea de altădată. M-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nemulțumiți de cadourile primite, îl întreabă pe șef: Acum ce mai facem? Îi dăm un cap în gură și... plecăm. Și au plecat după ce au vizitat și alte autorități, alegîndu-se de fiecare dată cu cîte o insignă fiecare. Stați, nu înjurați încă. S-a discutat și despre schimburi economice. Eu îți dau un ceas vechi de argint și tu... îmi dai o insignă... Bună treabă. Filozofia indianului Hans este un austriac care și-a găsit rostul vieții în Germania și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nu renunță la detalii, la lungimea poveștii lor. Chelii roșii aspiră razele solare ca niște bureți. Doamne palide cască gura pentru puțin aer, cardiaci congestionați la față stau la umbra fierbinte a unei pietre masive. Batiste șterg transpirații, elevi care înjură în gînd insistența doamnei învățătoare. Eu apăs mereu pălăria de soare din pai românesc și urc metodic scări spre Templul lui Apollo. Nordici ca niște raci fierți zîmbesc tîmp oricărui întîlnit în cale. Oameni buni, ei își împărtășesc bucuria clipei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o ușă și după aceea o voi deschide și eu. Brr! Deodată, de pe panou dispare scrisul. Ne uităm unii la alții. Alergăm la panoul general. Zborul nostru are scris cu roșu CANCELED, adică anulat. Ne uităm unii la alții. Unii înjură. Mă iau după ei (iertați-mă!) și mișc mărunt din buze. Mergem spre biroul de informații. Amicul de acolo nu știe engleză, nu știe franceză și nici italiană. Dar ce știi, dom'le? Spaniola, răspunde. De fapt n-o știe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
îmi dădeam drumul la obiecții, reflecții și la "mișcat mărunt din buze". Vorbești singur? se miră soția mea. Nu, nici vorbă, mint cu tupeu. Dar... Eh, recitam din Hamlet în gînd și... probabil... Da, probabil. Ce Hamlet, dom'le?! Eu înjuram birjărește pe cubanezul care mi-a cîntărit cașcavalul. La verificare, acasă, am găsit lipsă o jumătate de kilogram din cele trei cumpărate. Anafura mamei lui de latino-american! Ce-ai spus? "To be or not to be", nevastă. Parcă am auzit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
solicită intervenții, sfaturi și complicități. Am devenit mizantrop. Două treimi din metabolismul meu mental se epuizează în nervi de conjunctură, agenda mea zilnică e un inventar de urgențe minore. Gândesc pe sponci, stimulat de provocări meschine. Îmi încep ziua apoplectic, înjurând „situațiunea“: gropile din drum, moravurile șoferilor autohtoni, căldura (sau frigul), praful (sau noroiul), morala politicienilor, gramatica gazetarilor, módele ideologice, cacofoniile noii arhitecturi, dema gogia, corupția, bezmeticia tranziției. Abia dacă mai înregistrez desenul amețitor al câte unei siluete feminine, inocența vreunui
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
din minți. Sau Patapievici. Sau Pleșu. Își risipesc tinerețile molfăind, palizi, chinina resentimentelor lor fruste. Trăiesc prin ricoșeu, cuprinși de o indispoziție fără evoluție. Greu de conceput îmi apare și psihologia multor forumiști, care așteaptă, excitați, ocazia săptămânală de a înjura gros, de a blestema, de a-ți poci numele, de a te invita să mori. Au toți nefericirea să creadă că, pentru a părea inteligent, trebuie să atârni, mereu, de o beregată. Ura pare să devină, în asemenea cazuri, nu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]