49,940 matches
-
noi... prin miracolul energiei vieții care se afla pretutindeni... și adevărul esențial al evoluției... această libertate imensă a oceanului, într-un loc unde se întâlnea capătul pământului cu nesfârșita apă, ne aparținea implicit, și chiar aveam certitudinea că fusese așa întotdeauna... de parcă nu era prima oară când ajungeam aici. Am coborât cărarea îngustă, până la un loc plat, unde piatra era aproape lustruită, de parcă o neteziseră valurile. Jos, se vedea apa mișcătoare a oceanului, limpede și puternică, ascunzând în imensitatea sa nesfârșite
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2902]
-
fi un lup albastru liber cu adevărat... Ia stai puțin. Eu știam că-s Hoinarul. Acum am devenit Lup Albastru? Nu ai devenit acum. Erai deja dinainte. Și până când voi fi lup albastru? Vei fi un lup albastru... deocamdată... și întotdeauna. Atunci când vei mai uita că ești lup albastru, îți vei aminti... uneori, vei fi mai mult decât atât... Și după ce vei afla adevărul universal, vei fi orice vei vrea să fii... Știam deja că mă identificam cu mai mult decât
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
am răspuns nedumerit, apoi le-am recunoscut râsetele. Ghidușa, Portocala! am exclamat. Cum ați ajuns aici? Și de ce v-ați transformat în licurici?... Dar tu de ce ești Lup Albastru? m-au întrebat Hamsterii zburătăcind roată în fața mea. Eu am fost întotdeauna așa, le-am zis. Dar voi?... Și noi am fost întotdeauna așa, a râs Ghidușa. Doar că nu ți-am spus până acum, a adăugat Portocala mândră de secretul lor. Sau poate am prins puteri fantastice după ce am găsit solzii
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
exclamat. Cum ați ajuns aici? Și de ce v-ați transformat în licurici?... Dar tu de ce ești Lup Albastru? m-au întrebat Hamsterii zburătăcind roată în fața mea. Eu am fost întotdeauna așa, le-am zis. Dar voi?... Și noi am fost întotdeauna așa, a râs Ghidușa. Doar că nu ți-am spus până acum, a adăugat Portocala mândră de secretul lor. Sau poate am prins puteri fantastice după ce am găsit solzii, au intervenit și Hamsterii. Păi cum e, atunci? Ori erați așa
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
așa, a râs Ghidușa. Doar că nu ți-am spus până acum, a adăugat Portocala mândră de secretul lor. Sau poate am prins puteri fantastice după ce am găsit solzii, au intervenit și Hamsterii. Păi cum e, atunci? Ori erați așa întotdeauna, ori ați descoperit puteri fantastice după ce ați găsit solzii? Crezi că are importanță? s-a rotit Ghidușa prin fața mea, zumzăind rapid în toate direcțiile, cu aripile-I fosforescente. Ambele variante pot fi valabile. Și cum ați plecat din Valea Verde
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
pot zbura. O să merg la Platou. Dacă trebuie să pleci acum, zboară liber..., i-am răspuns eu. „Oricum, m-am gândit, n-o să ne despărțim niciodată, pentru că amândoi facem parte din același esențial adevăr miraculos, care este prezent pretutindeni și întotdeauna...” Regele și-a întins aripile și a zburat liber spre Platou, dispărând în distanța învăluită de nori. Știam însă că nu era departe și că avea să rămână prezent mereu, într-un fel sau altul... și cândva, aveam să-l
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
au bătut, chiar în anii aceia, din toate direcțiile, iar plăcile tectonice ale ideologiei s-au intersectat și au submers nu o dată. N-aducea anul ce aduceau deciziile și sugestiile venite de la vârful Partidului Muncitoresc Român. Fără să se vadă întotdeauna la suprafață, ele dictau și pulsul, și adevărata trecere a timpului, ele stabileau, în locul recenzenților, verdictele conformității cu spiritul partinic. Dacă tot l-am invocat pe Marin Preda și dacă am ajuns în zona receptării literare, să intrăm puțin în
Impresionismul socialist by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8929_a_10254]
-
mai dă uneori semne că este încercat de nostalgii totalitare, domnul Bolcaș crede cu tărie în puterea votului, fie el democratic sau... totalitar(?). Crede chiar că numai votul este în măsură să valideze adevărul: "Adevărurile trebuie spuse, chiar dacă nu sunt întotdeauna validate printr-un vot democratic sau dictatorial". Nici lumea muzicii nu duce lipsă de înțelepți. Interpreta de muzică populară Ionela Prodan face filozofie cum făcea Monsieur Jourdain proză. În preajma ei parcă se simte răsuflarea lui Kant: Când țin microfonul în
Tortionari limbii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8937_a_10262]
-
Ion Rotaru pune subtitluri regionaliste, ca, de pildă: "Ion Lăncrănjan - un ardelean ardelean" (repetiția aparține criticului), iar ceva mai încolo - "Un oltean: Dinu Săraru". Alte asemenea accente regionaliste sunt numerose și, cel mai adesea, inutile. Un indiciu care revine frecvent, întotdeauna cu conotații negative, privește prolificitatea unui scriitor, penalizată de fiecare dată, fie că e vorba de D. R. Popescu, fie de alți scriitori, anunțați din subtitluri prin mențiunea infamantă: "Un alt productiv: Corneliu Ștefanache", apoi, la câteva zeci de pagini
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
clasificare. Singurul criteriu operant e cel geografic, într-o extensie ce pare să nu demonstreze altceva decât că se scrie literatură peste tot în țară. În partea despre poezie, provincialismul clasificărilor merge mult prea departe, chiar dacă istoricul literar nu este întotdeauna favorabil grupului prezentat: "Gheorghe Izbășescu și cenaclul ŤZburătorulť de la Onești"; "Un oneștean mai vechi: C. Th. Ciobanu"; "Alți poeți băcăoani"; "Un alt semn al crizei poeziei noastre ivit și la Bacău: Victor Munteanu" etc. etc. Preocuparea pentru cenaclurile de provincie
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
Cum s-ar spune, deși mentalitatea dominantă ne învață că zădărniciile, prăbușirile și dușmăniile sunt inavuabile sub unghi propagandistic, ele rămîn substanța vieții noastre zilnice. Să luăm, de pildă, o carte atipică pentru Schopenhauer, și anume Arta de a avea întotdeauna dreptate. Subtitlul cărții, Dialectica eristică, deși sună arid și aparent obscur, spune într-o formă tehnică ceea ce titlul spusese deja într-o formă lesnicioasă: că avem de-a face cu o carte în care cititorului nu numai că i se
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
mentalități specifice frondelor mijlocului de secol 20 și al dezideratului lor manifest: succesul, chiar și cu prețul scandalului; gloria, chiar și prin anihilarea oricărei tradiții. S-a născut în 1928 la Altenberg și a învățat încă de tînăr să vireze întotdeauna la momentul oportun, în așa fel încît să poată accesa o direcție mereu nouă, insolită, alta decît cea în care se afundase vremelnic, cu convingere și pasiune. Și a mai învățat ceva: să fie purtătorul de testimonii semnificative pentru formidabila
Variație și contrast by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8946_a_10271]
-
asta nu înseamnă că microbii de tip "România Mare" au dispărut sau vor dispărea cu totul din societatea noastră. Pentru individul limitat, incult, dezamăgit, ca și pentru dezmoșteniții sărăciți de comunism și batjocoriți de "baronii" și "oligarhii" tranziției va exista întotdeauna speranța răzbunării. Discursul resentimentar al lui Vadim a țintit exact înspre această categorie. Pentru mulți români, a aparține "elitei" e o vină în sine - pentru că așa i-au învățat Partidul și Securitatea. Conform învățăturilor lui Lenin și Stalin, trebuia să
Un an de infamii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8954_a_10279]
-
în care este acuzat că "vroiește a se deroba, a fugi, de frica, se vede, a teribilulșuiț matamor Sterea nihilistul". Scorțescu declară că pînă atunci avusese cinci "afaceri de onoare" și că "de două ori a fost pe teren, însă întotdeauna cu adversari bine cunoscuți, de o perfectă onorabilitate și pentru cauze bine determinate"26. "Minciunile" adversarilor sînt probate în numărul următor. Sub același titlu, O tristă afacere, se reproduce procesul-verbal redactat de Nicu Gane și George Morțun 27 și o
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
cînd studențimea ca corporațiune mai dă măcar atențiune impertinențelor acestui domn moralmente neresponsabil. 10. Sperăm că fiecare dintre noi își va păstra rezerva disprețuitoare față cu acest calomniator ordinar și nu va aluneca pe calea violențelor împotriva cărora am protestat întotdeauna." Declarația este semnată "Studențimea universitară Iași"29. Replica lui Scorțescu n-a întîrziat. În editorialul Evenimentul și studenții 30, el invocă iarăși simpatia arătată studenților și precizează că, pe 1 octombrie chiar, la redacție au venit mai mulți studenți (dintre
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
a imaginii publice. Cum, în plus, această înăsprire survine pe fondul proclamării oficiale a stării de asediu (asupra căreia autorul insistă îndelung) și a netei instituiri a dictaturii lui Carol al II-lea, faptul pare cu atât mai îndreptățit. Ca întotdeauna în asemenea momente de îngustare a filtrului, metodele de strecurare preiau toți laurii atracției cititorului. Ceea ce "trece" încântă radical mai mult decât ceea ce - după obiceiul vremii și fără metafore gratuite - era ciobit cu dalta încă din stadiu de tipar. Boema
Romanul cenzurii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8956_a_10281]
-
ațâțător la adresa gallei de box pe motivul participării lui Moți Sparkow. Dacă lăsăm atunci, publicul care va asista va porni o bătaie formidabilă și nu va fi un match, ci 10.000 matchuri. Deci cenzurăm." Sau: "Relativ la razia de astă-noapte, întotdeauna nu se va mai lăsa cu amănunte așa cum s-a scris astăzi în toate ziarele. Se va lăsa numai S-a făcut o razie astă-noapte, sau astăzi. Încolo nici un cuvânt." Sau "La matchul Venus - Rapid, la sfârșit, domnul general Gabriel
Romanul cenzurii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8956_a_10281]
-
continuare în paralel cu romanul lui Preda, personajele lui Velea sunt combinații imprevizibile de Ilie Moromete, }ugurlan și Nilă, cel cu fruntea mereu frământată. Seninătatea și revolta bruscă, vioiciunea sau aparenta încetineală a minții, vorbele în doi peri și gândurile întotdeauna mai adânci decât cuvintele ce le exprimă fac din ele niște figuri literare vii, imprevizibile, imposibil de introdus într-o schemă. Duminică și Adina Gheorghe, cei doi eroi din povestirea În treacăt, sunt construiți pe exact acest tipar ieșit din
Esența vieții by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8959_a_10284]
-
nu afișează o siluetă dizgrațioasă, în ciuda structurii corporale sau a vârstei. Mijloacele hard de a obține / menține un corp de vis sunt concentrate în chirurgia estetică. Cei care ne repară încearcă să ne reconcilieze cu noi înșine. Și nu e întotdeauna simplu. Chirurgia estetică, ivită dintr-o necesitate practică - de a reda autonomia și capacitatea de a munci corpurilor mutilate de accidente și de război - este introdusă, în spitalele militare din Franța, de către doctorul Raymond Passot, în 1919. Și dacă astăzi
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
trebuie să fim fericiți de contemporaneitatea pe care o traversăm. Au un singur mare defect: nu par a avea sfârșit. Sky is the limit, spune un refren. Când e vorba de medicina (de biotehnologie, dacă doriți), acest lucru nu e întotdeauna liniștitor. Distanța între monstruos și perfect este din ce în ce mai subțire. Faptul că femeile pot să își permită luxul maternității, la orice vârstă, antrenează pierderi colaterale care nu sunt de ignorat. Domnia lui "cu orice preț" ne transformă în ființe febrile și
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
ale Claudiei Schiffer, ale lui Scarlett Johansson, pentru a nu pomeni decât câteva nume. Virtualul nu înspăimântă, cel puțin nu pe adolescenți. Este mai degrabă un spațiu securizat care întârzie cât mai mult confruntarea cu realul. Nu trebuie să ai întotdeauna o reacție, când ești în fața ecranului calculatorului. Sau, dacă o ai, nu e neapărată nevoie să o și împărtășești. Poți invoca o pană de electricitate, poți închide calculatorul. Identitatea umană e ca un puzzle și nimeni nu ne interzice să
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
aristocratice amintind de rigoarea tihnită a moravurilor secolului al XIX-lea. De altfel, părinții îi insuflaseră convingerea că viața ei va continua în acest fel pînă la moarte și că, în consecință, nu este nevoie să învețe să gătească, din moment ce întotdeauna va avea un bucătar la dispoziție. ... Cînd s-a căsătorit cu tatăl meu, la început au avut și ei servitori în casă; dar cu timpul, fiind o persoană practică, mama a învățat să gătească. Ne povestea de multe ori, rîzînd
Fiica lui Noica by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8955_a_10280]
-
muzica românească tandru, răbdător, dar și cu asprime ori intransigență. Ar fi în stare să-i închine imnuri sau elegii, niciodată însă șușe ori manele. O muzică pe care o promovează din instinct, ca sentiment, cum spunea Novalis, al necesității, întotdeauna tributar dependenței și continuității. Dar, probabil, și dintr-un imbold sau o aspirație reparatorie, ca preludiu la luarea în posesie a unui fenomen cu un potențial apreciabil de emergență și inserție. Plecînd din țară încă din perioada de formare, de
Avantaj muzica românească by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8971_a_10296]
-
timp cît actul literar va mai fi resimțit ca o necesitate a speciei umane (lucru problematic pentru teoreticienii vestici ai ultimilor ani, urmăriți de ideea "morții literaturii"). Partea interesantă a fenomenului se află în paradoxul construcției sale ideatice. Canonul e întotdeauna creația unei minorități (în speță a unui grup limitat de instanțe și autorități critice). Un scriitor, oricît de talentat, influențează prea puțin configurația canonului la un moment dat. De asemenea, un public mediu, oricît de mare și de entuziast, nu
Canonul oriental by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8966_a_10291]
-
până la urmă? Scrisul (care poate deveni și carte vandabilă) nu este întru totul produs de piață. El implică finalitatea sa ma-terială - cartea - și în același timp ființa autorului/ creatorului, ca și "mesajul" său în planul existenței. Un scriitor va ezita întotdeauna să se vândă - pe sine, prin intermediul scrisului, al cărții - atât la propriu, cât și la figurat. În acest demers - al scrisului ca produs de piață - va funcționa întotdeauna o cenzură, între-ținută de conștiință - conștiințe de sine - și de condiția în
Scrisul nu este un simplu produs de piață by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/8977_a_10302]