12,339 matches
-
i-a informat pe toți oamenii aerulotelor că trebuie să accepte misiuni pe transporturile stelare militare ale unui individ care se numește Enro. Și imediat a adus aici un aparat care avea un sistem pentru a ne transporta. Gosseyn încasă șocul, fără să-și schimbe expresia, dar, interior, se clătină. Își reprezentă brusc pe profeții pentru fiecare stelavion de război, prezicând mișcările navelor inamice. Ce ființă umană normală putea combate aceste echipaje supraumane? Știa după Janasen, că Discipolul lucra cu Enro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
doar mai rapid, dar chiar și mai puternic decât el. Yalertanul se înmuie brusc, cum cedează o ușă la loviturile de berbec. Gosseyn simți și, într-o ultimă explozie de voință, îl trimise la podea, prăbușit, învins mental și fizic. Șocul va dura, iar lui Gosseyn îi părea rău, dar fusese necesar. Pe astfel de identificări, oamenii ca Jurig își construiesc personalitatea. Toată viața lui, Jurig căutase superioritatea cu lovituri de pumni. Lui, și nu lui Gosseyn, îi aparținea această modalitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
convins că întrebările sale vor fi neașteptate. Nu era decât o problemă: să fie sau să nu fie conciliant față de Yanar? Mai important decât părea. Era nevoie de timp pentru a-și face prieteni, dar ar fi de ajuns un șoc instantaneu pentru a comunica altora frica datorată prezenței unui superior. Puterea lui Gilbert Gosseyn pe Yalerta va depinde de aptitudinea lui de a impune noțiunea invincibilității sale. În nici un alt fel nu putea să spere să acționeze cu viteza extremă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
fii atent cum i-o spui. - Firește. Gosseyn examină cablajul și așteptă ca Olerdon să manevreze telefonul mural. Constată că Olerdon se găsea într-o stare de excitare talamică; ca urmare va rămâne sub influența toxică a propriei veselii până când șocul de-zastrului iminent îl va calma. În acel moment va trebui să fie atent. În aparență, ușile nu rămâneau mereu deschise, fiindcă ofițerul de la admiteri nu păru surprins că se închideau. - Sigur n-o călărești pe fata care a intrat adineauri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
sunet regulat, ca bătăile inimii. Bat, bat, bat, cald, cald, cald - transpunea semnificațiile. Atât de cald încât toți mușchii se destindeau. Plic, plic, plic, destinde-te, destinde-te... A fost o vreme în istoria omului pe Pământ, când se folosea șocul ritmic al unei picături de apă pe frunte pentru a înnebuni pe cineva. Firește, acum nu-i cădea pe cap; poziția, sub robinet, ar fi fost inconfortabilă, dar principiul rămânea același. Plic, plic, plic, călăii chinezi, inventatori ai acestei metode
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
unei bătăi de inimă fremătând totuși cu o nouă viață. Un ciocănit în ușa dormitorului îl readuse, leneș, în realitate. - Da? - Enro a sunat, răspunse vocea neliniștită a Nirenei. Dorește să te duci imediat să-i raportezi. Gosseyn simți cum șocul îl străbătu pe Ashargin. - Foarte bine, zise. - Prințe, zise Nirena cu aceeași voce îngrijorată, părea foarte grăbit. Gosseyn dădu din cap singur. Se simțea excitat și nu putea combate întrutotul indispoziția lui Ashargin. Dar în mintea lui nu mai era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
știe unde se afla Gosseyn. În acel moment se întrerupse lanțul deducțiilor. Discipolul nu avea nici un motiv să facă dintr-o dată pe misteriosul cu Enro în legătură cu distrugătorul. Gosseyn îl privea calm pe Enro. Venise momentul să-i mai aplice un șoc. - Discipolul nu știe nimic? întrebă. Enro era pe punctul de a vorbi. Fălcile îi pocniră și-l privi pe Gosseyn complet derutat. După un timp spuse: - Așadar, îl cunoști pe Discipol. Ei bine, ajunge. E timpul ca detectorul să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
pe cel mai tânăr că trebuia să privească incidentul din alt punct de vedere decât cel al unui tânăr fricos. Se convingea că teama de suferință și frica de moarte sunt emoții care pot fi dominate și, pe scurt, că șocul atât de profund altădată nu mai însemna nimic pentru el, acum. Ba mai mult, în viitor, va înțelege mai bine aceste momente și niciodată nu va mai avea de suferit. Era o metodă printre altele de antrenament non-A, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
într-o lungă robă albă, iar parada viziunii începu. O luară pe un drum curios; niște trepte coborau pe lângă un perete curbat. Ajunseră în adâncuri; acolo se găsea un propulsor cu pilă atomică, iar Gosseyn avu parte de al doilea șoc. O navă cosmică! Templul din deltă era o navă interstelară sferică, îngropată în aluviunile veacurilor trecute, poate de milenii. Urcară pe lângă peretele opus. Ajunseră la planșeul central și intrară într-o sală care fremăta de murmure subterane. Gosseyn bănuia prezența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
la bord. nu ar fi existat bruiaj pentru a o deruta pe Leej. Ea ar fi prevăzut atacul din vreme și nava ar fi scăpat. În același fel, și flota lui Enro, cu prezicătorii săi, se vor eschiva de primul șoc. Și poate că prezicerile vor fi atât de precise încât flota va putea continua spre Venus. Se putea ca sistemul de apărare în întregime, oricât de minunat ar fi, să rămână fără valoare. Construindu-și roboții, venusienii nu ținuseră cont
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
făcu. Căpitanul Free nu spuse nimic. Gosseyn continuă: - Bun, de astă dată, vom merge cât vom putea de departe. Împinse levierul. Atacul surveni la treizeci și opt de secunde după ieșirea lor din întuneric. Gosseyn observă nuanțele, anulă instantaneu efectul șocului asaltului, asupra spiritului său. Însă, de data asta, făcu un pas în plus. Încercă să suprapună un mesaj forței complexe: - Ordonă încetarea atacului! Repetă de mai multe ori, așteptând ca ordinul să fie reluat de roboperator, dar acesta continua să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
sentiment de frustrare talamică de faptul că urma să se trezească în corpul prințului Ashargin pentru a treia oară în trei luni. 19 Non-axiome În interesul rațiunii, amintiți-vă: mai Întâi se produce evenimentul, stimulul inițial; în al doilea rând, șocul nervos al evenimentelor, prin canalul simțurilor; În al treilea rând, reacția emoțională fondată pe experiența trecută a individului; În al patrulea rând, reacția verbală. Majoritatea indivizilor identifică etapa a treia și a patra și ignoră existența celei de a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
percepere..." Astfel realiza pentru Ashargin o pauză cortico-talamică totală. Forța complexă totuși continua să lupte împotriva lui și-și dădu seama că va trebui să fie foarte atent pentru a fi sigur că Ashargin nu se va prăbuși în urma unui șoc neprevăzut. Fără a fi împiedicat, în nici un fel, alergă până la apartamentul său și dădu buzna în dormitor. Știa cum o va găsi pe Nirena. Lăsă acest gând să ajungă conștient în spiritul său, astfel ca Ashargin să afle și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
și pereți. Bănuiesc că ai încă un somn agitat? Nu prea. — Te refaci repede. Ai alerga deja pe-aici, dacă te-ai fi dezbrăcat ca lumea și ai fi intrat cu capul înainte. Acum ești încă în convalescență după un șoc grav, așa că ia-o încet. Dorești ceva anume? — Ați putea să-mi dați ceva de citit? Mîinile doctorului lunecară în sus pe mîneci și, o clipă, rămase cu buzele strînse, semănînd cu un mandarin. — O să încerc, spuse el, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
întrebă: — Ce te-a adus aici? Bărbatul își drese glasul. — Hipertrofie cristalină a țesutului conjunctiv. Acesta e numele medical. Neprofesioniștii, ca mine și ca tine, o numesc înțepenire. — înțepenire convulsivă? — N-am convulsii. Dar am resimțit-o ca pe-un șoc. După toate aparențele, căzuse pe gînduri, iar Lanark adormi. Se trezi cînd bărbatul strigă: — Ești acolo? Te plictisesc? — Sînt aici. Te rog, continuă. — Știi, iubeam imaginea omenească și detestam modul în care oamenii o înjosesc, dezvoltînd exagerant unele fragmente pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Așa, așa, așa? Era greu să-l potolești fără să renunți la justețea pedepsei. La sfatul unui vecin, într-o zi l-au dezbăcat pe băiatul furios și bătăios, au umplut baia cu apă rece și l-au aruncat acolo. Șocul cufundării în apa înghețată I-a făcut praf opoziția, iar tratamentul a fost folosit și în alte ocazii cu același succes. Tremurînd ușor, era șters cu prosoape moi în fața focului din living, apoi dus la culcare cu păpăușa lui. înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
naiba, la naiba, la naiba“, bolborosi el cu tristețe privind stînca întunecată în locul în care despica o treanță albă de nor. O figură răsări brusc peste margine și-l privi. Era o față mică, rotundă, ridată, aproape fără sex, și șocul apariției aproape îl făcu pe Thaw să-și piardă echilibrul. îi trebui o clipă să-l recunoască pe domnul McPhedron, pastorul satului. — Te-ai blocat? îl întrebă pastorul. — Nu, mă pot întoarce. — Păi, drumul pînă aici e pe partea cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
cu pozele întinse în fața lui pe plapumă. Simțea o încordare familiară în organele genitale, însă în seara aceea, printr-o coincidență, penisul lui întărit atinse o traversă care susținea salteaua. Contactul dezlănțui un curent nervos alb-rece și-i creă un șoc atît de puternic că trebui să se apese din ce în ce mai tare în sursa lui pînă cînd ceva țîșni și se împrăștie; mecanismul cedă cu totul după un recul, se micșoră și deveni flasc, lăsîndu-l cu un oribil sentiment de gol și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de modelaj, unde au făcut copia în lut a unei buze de ghips. La patru și jumătate s-a dus la dulap și l-a găsit gol. S-a uitat fără nici un pic de emoție la spațiul gol, știind că șocul va irumpe peste trei-patru minute. Pentru a se pregăti, zise cu voce tare: — Am făcut o mare prostie. Un student aflat în preajma dulapului spuse pe un ton lin: — Toți facem, din cînd în cînd. — M-am lăsat furat de bunuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
are loc? întrebă Macbeth. — Mîine seară. Mergem la el acasă, mîncăm și bem ceva, apoi ne ducem la un bal mascat la un hotel. — Cîți ani are? îl întrebă Macbeth. — Douăzeci și unu. Corpul lui Thaw fu străbătut de un fel de șoc trist, ca o apă. Rămase nemișcat, fără să spună mare lucru, apoi se duse la tejghea și aduse mîncare la masă. Drummond plecă și Macbeth rămase într-o postură care-i sugeră lui Thaw că era supărat că nu fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
stea întins pe spate, lăsînd la suprafață doar nasul și buzele. Respirația îi era la fel de anevoiasă. Domnul Thaw îl șterse și-l ajută să ajungă din nou în pat. — Ar fi trebuit să intri dintr-odată, Duncan. Dacă tratamentul de șoc are efect, trebuie să fie chiar un șoc. Thaw stătu o vreme, apoi spuse: — Ai dreptate. Lovește-mă. — Ce? — Lovește-mă. în față. — Duncan!... Nu pot. După cîteva minute de respirație dureroasă, Thaw țipă: — Te rog! — Duncan... — Nu mai rezist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
nasul și buzele. Respirația îi era la fel de anevoiasă. Domnul Thaw îl șterse și-l ajută să ajungă din nou în pat. — Ar fi trebuit să intri dintr-odată, Duncan. Dacă tratamentul de șoc are efect, trebuie să fie chiar un șoc. Thaw stătu o vreme, apoi spuse: — Ai dreptate. Lovește-mă. — Ce? — Lovește-mă. în față. — Duncan!... Nu pot. După cîteva minute de respirație dureroasă, Thaw țipă: — Te rog! — Duncan... — Nu mai rezist...Nu mai rezist. Domnul Thaw îl lovi cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
stare de torpoare în care nu-și dădeau seama de altceva în afară de durerea din brațe și chinul din picioare. Uneori adormeau și se trezeau izbiți de vreun vertij, pentru că unul sau celălalt se rătăcea pe linie. Aceste ghionturi, ca niște șocuri electrice puternice, le impuseră să meargă ca niște somnambuli drept înainte, iar Lanark își pierduse de mult conștiința, cînd ceva îi tăie genunchiul. Clipi și, în albeața din față, văzu o formă imensă și înclinată. Scoase lanterna și o îndreptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
păși dedesubt, îi ajunse pînă la umeri. Ridică o mînă spre limba lui masivă și o împinse cu atenție, dorind să atingă ușor marginea, dar greutatea crescu odată cu înclinarea și trebui să folosească mai multă forță decît se aștepta, iar șocul contactului îl scăldă într-un brusc Dang sonor. Pe jumătate asurzit, pe jumătate amețit de sunet, rîse tare, dădu drumul limbii și o împinse la margine cu ambele mîini, se ghemui cînd aceasta se balansă și se ridică din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Smollet? — L-am cunoscut pe Ritchie-Smollet și pe Sludden. Ar fi bine să nu-l mai pomenești. Sludden nu mai e deloc popular acum. Dar o să-l găsim pe Smollet. Trebuie să evacuăm locul ăsta. Va urma altă undă de șoc. Cum te cheamă? — Lanark. — Nume răspîndit prin locurile astea. Am avut un primar pe care-l cheama așa. N-a prea fost bun la nimic. Lanark adormi și se trezi în strigăte și țipete. Transpira și era lipicios. Aerul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]