3,776 matches
-
senzația minunată de zbor și cădere care-i invadase trupul. Se ridică ușor pe o moviliță și apoi zăpada păru să-i fugă de sub picioare În timp ce cobora tot mai jos, mai repede și mai repede, pe ultima porțiune lungă și abruptă a pantei. Ghemuindu-se până aproape să dea cu fundul de schiuri, Încercând să-și mențină centrul de greutate cât mai jos, cu zăpada Împrăștiindu-se-n jurul lui ca o furtună de nisip, știa că viteza e prea mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
galben pal. De mai aproape se putea vedea că ramele ferestrelor erau vopsite-n verde.Vopseaua se cojea. Nick Își deschise clemele cu unul dintre bețe și apoi scăpă de schiuri. — De-aici putem să le cărăm, spuse. Urcă drumul abrupt cu schiurile pe umăr, Înfigându-și crampoanele-n gheață. Îl auzea pe George În spate, respirând și Înfigându-și și el crampoanele. Au sprijinit schiurile de peretele hanului, și-au dat jos zăpada de pe haine cu palma, Își scuturară bocancii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
mișcă. Vechiul sentiment prindea din nou viață. Se-ntoarse și privi În josul râului. Se-ntindea, cu fundul lui pietros, cu locurile În care apa era mică, și trecea peste bolovani mari, formând un bazin adânc când se curba În jurul malului abrupt. Nick se-ntoarse, trecând de nod și urmând șinele până În locul În care-și lăsase bagajul În cenușă. Era fericit. Potrivi harnașamentul În jurul sacului strângând bine curelele, Își aruncă legătura-n spate, trecându-și brațele prin curelele pentru umeri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pene: acum un an Îmi spuneai păpușă tralalalala ziceai că-s o cunoștință mai degrabă plăcută tralalala, cu penele pe ea și apoi fără pene și numele meu este Harry Pilcer, obișnuiam să coborâm din taxi când dealul devenea prea abrupt și vedea acel deal În fiecare noapte când visa catedrala Sacré Coeur, izbitor de albă, ca un balon de săpun. Uneori era cu fata lui și alteori ea era cu altul și el nu-nțelegea, dar astea erau nopțile când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
repausului complet. Pe timp de război, Însă, aceste animale sucombă În aceeași manieră ca mult mai comunii și mai puțin căliții cai. Cei mai mulți catâri morți pe care i-am văzut zăceau pe drumurile de munte sau la picioarele vreunei pante abrupte, unde fuseseră Împinși ca să se elibereze drumul. Păreau o imagine mai potrivită cu peisajul muntos, unde ești obișnuit cu prezența lor și unde păreau mai puțin incoerenți decât mai târziu, la Smyrna, unde grecii rupeau picioarele tuturor animalelor de povară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
de un stol și-n ce direcție ar zbura acesta. Când vânezi prepelițe, nu trebuie să te bagi Între ele și ascunzătoare lor obișnuită, după ce le găsesc câinii - altfel țâșnesc direct către tine, o grămadă de păsări, unele ridicându-se abrupt, altele trecându-ți pe la urechi, aproape atingându-te ușor, vâjâind cum nu-ți Închipui când trec, și atunci nu-ți rămâne decât să te Întorci și să le nimerești din zbor Înainte să-și strângă aripile și să se prăvălească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
era puternic și avea să învingă cu ușurință. Vitellius aprobă ordinea luptelor și perechile de adversari. Puse să se imprime acordul lui pe programul jocurilor care aveau să se încheie cu moartea lui Valerius. În valul de pământ înalt și abrupt care juca rolul de zid de apărare pentru amfiteatrul construit din ordinul legatului Caecina Alienus, soldații Legiunii a treisprezecea trebuiseră să sape o încăpere unde gladiatorii urmau să se îmbrace. Era o sală mare, cu multe rafturi pe care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
coridor luminat de flacăra tremurătoare a torțelor, atât de lung încât părea că nu se mai sfârșește. Se opri în fața unui zid și dispăru, de parcă ar fi intrat în pământ. Valerius se aplecă și îl văzu coborând pe o scară abruptă ce ducea sub pământ. — E drumul fără întoarcere, se auzi glasul batjocoritor al lui Flamma. Pe aici intră gladiatorii, dar nici unul nu urcă treptele acelea la întoarcerea din arenă. Cei morți ies pe porta libitinaria, iar cei vii - pe poarta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ca o tăgadă te apasă cu ființa ei de zăpadă? Ilustrata a venit târziu, mi-a rănit gândul și inima și nu mai știu! Fără muzică, fără linii secrete redarea directă sună a pustiu. Îi lipsește furtuna și largul, malul abrupt și catargul chemând întâmplarea lacrima și marea. Legenda cu versul ei mut nu te mai aștepta grăbită ca la început, să-ți mai povestească de vârsta ei firească. Se miruie iubirea, lacrima se subție sub pleoapa vineție. Trează, mai lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
conotații erotice ci, mai degrabă, militare pe pieptu-i bombat, zeci de decorații etc.). Iată, așadar, trei p... dintr-odată, două p... pentru femeie și una singură la bărbat. În sfîrșit, este destul de șocant să afli Într-o manieră atît de abruptă că majoritatea femeilor este interesată cel mai mult pe lumea asta de cuvîntul a f... Pentru că, după cum se știe și este dovedit istoric, pe femei nu le prea interesează cuvintele, nici măcar dacă sînt populare. Așa că discordie intensă Întrei cei doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
-i așteptăm, spuse Arhip rezemîndu-și capul pe rucsac. Să-ți spun drept, peretele ăsta din urmă m-a secătuit. N-am mai luat drumul ăsta de câțiva ani. Urcam Piatra-Craiului pe la Omul. Uitasem că pe aici urcușul e atât de abrupt... Și aș vrea să ascult și sfârșitul povestirii, adăugă. M-ai făcut curios... Darie își căută pachetul cu țigări. - Evident, Laura e convinsă că, într-un fel sau altul, Ivan ne-a binecuvântat, și binecuvântarea lui ne-a purtat noroc
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
plăcea să-i conteste validitatea de argument filozofic. Urmau atunci lungi dialoguri care-l încîntau; își făgăduise chiar să le scrie, mai ales pentru valoarea lor (i se părea) literară. Ultima dată însă, dialogul se încheiase destul de repede, și chiar abrupt. În fond, își repetase în acea seară din iarna lui 1944, asemenea fenomene parapsihologice pot fi efectul unor forțe pe care nu le cunoaștem, dar pe care le poate controla inconștientul." "E foarte adevărat, se auzise gândind. Orice acțiune este
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
orașului, uzina electrică a întrerupt curentul. Aproape jumătate de ceas trăsnetele au urmat unul după altul, ca și cum ar fi fost o singură, nesfârșită explozie. De la fereastră urmărea mai ales fulgerele care cădeau, către apus, pe colinele stâncoase care se revărsau abrupte dinspre munte. Ploaia torențială s-a potolit pe nesimțite și, pe la 3, cerul a început să-și piardă culoarea de păcură. Curând s-au aprins felinarele electrice și, de la fereastră, putea vedea acum strada până la catedrală. A așteptat să înceteze
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
dacă recitase vreuna din poeziile, nenumărate, pe care le învățase pe dinafară sau improvizase, fără să-și dea seama, vers după vers, așa cum îi cerea melodia și îl sileau mișcările de dans, mereu altele, când lente, maiestuoase, aproape liturgice, când abrupte, sălbatece, ireverențioase. De ce s-a oprit, la un moment dat, și depărtîndu-se la un pas de oglindă, s-a înclinat, plecîndu-se mult din mijloc, cu pletele căzîndu-i peste față, n-a înțeles, pentru că nu era obosit. I-ar fi plăcut
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
major al brigăzii. Firele de telegraf ieșeau de sub tavanul peșterii, ocoleau creasta și ajungeau În adăpostul În care stăteam noi. Motocicliști cu căști și costume de piele mișunau În susul și-n josul trecătorii pe motocicletele lor sau, În locurile prea abrupte, mergînd pe lîngă ele și apoi, lăsÎndu-le la marginea trecătorii, se duceau Înspre peșteră, se aplecau și intrau. În timp ce-i urmăream, un motociclist ungur, un tip Înalt pe care Îl știam, ieși din peșteră, Împături niște hîrtii și le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
marginea mai nisipoasă. E foarte moale și n-o să se vadă urmele. Eu o să merg pe marginea mai tare. — Pot și eu să merg pe-acolo. Nu, nu vreau să te zgîrii. Urcară, alunecînd Însă mereu cîte puțin, pe dealul abrupt dintre cele două lacuri. Poteca trecea printr-o pădure deasă, cu copaci mari și tufe de mure și zmeură. În față, crestele dealurilor răsĂreau din mijlocul pădurii ca niște sculpturi. Luna Începuse să coboare de ceva vreme. — Cum te simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
copii, el e tot Micuțul Stevie iar tu ești tot Celălalt Puști 0000000000000000000000000000 Du-te-n măta 00000Du-te-n măta, Înjuri tu În timp ce-l Îmbrîncești pe Stevie În josul dealului, iar puștiulică Își pierde echilibrul și cade. Prinde viteză coborînd pe mormanul abrupt și instabil de cărbuni alunecă pe partea cealaltă a muntelui pînă la bază; fix În gura deschisă a buncărului În care de regulă se depozitează tot cărbunele, dar acum este groaznic de ticsit, și Încearcă să se urce afară din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
să ia tramvaiul pe care scria Copou, apoi să mai întrebe, că va avea pe cine. Oarecum lămurit, o luă pe jos, pe lângă linia tramvaiului. Merse pe strada îngustă din fața gării tot înainte, o luă la dreapta urcând o pantă abruptă, până-n dreptul unei clădiri cu adevărat frumoase, pe fațada căreia remarcă înscrisul cu litere aurii: ,,Hotel Traian”. Doi bărbați înalți, eleganți, discutau privind porumbeii care ciuguleau fărmăturile de pâine aruncate de copiii care-i fugăreau, iar și iar. Păsările nu
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
pățitu-i priceput, a continuat Magda U.. Aceeași "incurie" făcea ca în prezentarea lui Iordan Datcu să se strecoare alte "sminteli de stampă": prolegomenele s-au transformat în prolegoneme, trăsăturile viabile în valabile etc., etc." Și Magda U. s-a despărțit abrupt de mine, cum i-i felul: "Ei, Iordana, toate vin și toate trec/ înainte, Gutenberg". "Așa să ne-ajute Dumnezil". Am făcut aluzie la altă greșeală de tipar, din altă carte a lui Herr Professor. Nu Dumezil, ci... Dumnezil. Întîmplări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Valuri de ore depånate de lunå peste adormitul endymion Sonore talazuri de oameni aruncați încolo și încoace geamanduri legate-n adâncuri Valuri de luminå dimineți sidefii și seri zgâriate de soarele cåzând înspre altå lume Valuri și maluri maluri înalte abrupte rupte de nesfârșita luptå îmbråțișåri ispititoare ale nemårginirii Maluri cu rådåcini și umbre foșnitoare ademenitoare cântece revårsând din izvoare Dincotro încotro urmele visului så ațin neuitårii Unde s-ajung undele så le calc stăncile så le urc și cuvântårile så
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1645]
-
eu. Doar nu te poate dezmembra prin telefon. — Da? am auzit vocea care, de la mare depărtare, m-a smuls din gândurile mele de autoâmbărbătare. Era Caroline, care, la cei doar zece ani ai ei, reușea deja să imite perfect maniera abruptă de a răspunde la telefon a mamei. Cassidy măcar avea politețea de a răspunde cu „Alo“. — Bună, scumpo, am ciripit eu și mi-a fost silă de mine Însămi pentru că lingușesc un copil. Sunt Andrea, de la birou. Mami e acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
trebuiseră să Îmi traducă ce spuneă, absolvise Sorbonna și era posesoarea unui corp Înalt, ferm și a unui superb păr castaniu. Avea stil. Nu pregeta să poarte pantofi cu toc cui la serviciu și nu păreau să o deranjeze manierele abrupte ale Mirandei. De fapt, ea Însăși era rece și cam abruptă și nu părea să privească niciodată pe cineva În ochi. Părea blazată, ușor dezinteresată și plină Încredere În sine. Am fost Încântată când Miranda a spus că o vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
unui corp Înalt, ferm și a unui superb păr castaniu. Avea stil. Nu pregeta să poarte pantofi cu toc cui la serviciu și nu păreau să o deranjeze manierele abrupte ale Mirandei. De fapt, ea Însăși era rece și cam abruptă și nu părea să privească niciodată pe cineva În ochi. Părea blazată, ușor dezinteresată și plină Încredere În sine. Am fost Încântată când Miranda a spus că o vrea, atât pentru că asta mă scutea de alte câteva săptămâni de interviuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
unica rațiune a existenței tale și e blestemul existenței mele, și totuși eu mă duc și tu nu. Viața e amuzantă, nu? Mă apucă un râs atât de năprasnic, că abia Îl pot opri, am zis eu pe un ton abrupt și câtuși de puțin amuzat. — Mda, ei bine, și eu cred că e o porcărie, dar ce să‑i faci? L‑am sunat deja pe Jeffy, ca să se apuce să comande haine pentru tine. Va trebui să cari o tonă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
vară, la Slatina, când eram În clasa a VII-a, am plecat la Olt să ne scăldăm. Drumul era cel știut: „printre vii“, prin „poiană“, ocolul pe la mânăstirea de maici din Clocociov, urcușul pe poteca din marginea apei de pe malul abrupt și apoi, țuști, săritura curajoasă În Olt de la o Înălțime de peste zece metri. Acolo am fost cel mai bun la Înotul sub apă, aproape am traversat Oltul, l-am Întrecut pe G., colegul meu. La Întoarcere, urmând același drum, s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]