121,156 matches
-
beneficiari de capital, iar reglarea performanței se face prin mecanisme specifice pieței, În speță: abandonul. Prețul acțiunilor pe piața de capital poate scădea ca urmare a unor vânzări masive efectuate da mai mulți deținători. Acest fenomen Îi poate determina pe acționarii aflați Încă În posesia activelor să conteste intern conducerea ineficientă. Acționarii ce nu au apucat să-și vândă acțiunile sunt forțați să aleagă opțiunea contestării, Întrucât costul abandonului crește prin scăderea prețului pe acțiune. Preocuparea privind efectele separării proprietății de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
pieței, În speță: abandonul. Prețul acțiunilor pe piața de capital poate scădea ca urmare a unor vânzări masive efectuate da mai mulți deținători. Acest fenomen Îi poate determina pe acționarii aflați Încă În posesia activelor să conteste intern conducerea ineficientă. Acționarii ce nu au apucat să-și vândă acțiunile sunt forțați să aleagă opțiunea contestării, Întrucât costul abandonului crește prin scăderea prețului pe acțiune. Preocuparea privind efectele separării proprietății de controlul exercitat asupra acesteia este prezentă Încă În opera lui Adam
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cea mai mare parte a producției se realizează În companii gigant cu proprietate dispersată și având puțini competitori. Controlul acestor companii era exercitat de manageri ce se află la rândul lor doar sub un vag control exercitat de proprietarii legali (acționari) ai companiei; atrofierea controlului se datorează, În special, „atomizării”, adesea extreme, a acționariatului, fapt ce Împiedică agregarea eficientă a intereselor acestora. Structura acționariatului marilor companii include fonduri de pensii, fonduri de investiții și bănci care reprezintă interesele a milioane de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
interesele a milioane de investitori, precum și mulți investitori individuali minoritari. În studiul realizat de Berle Încă În 1965, În economia americană, primele 500 de companii În ordinea mărimii aveau structuri de acționariat cuprinzând Între câteva mii și un milion de acționari. Agregarea acestora pentru a lua decizii executive era greoaie, În multe cazuri fiind chiar imposibilă. Procesul de atomizare al acționariatului continuă un trend ascendent cu fonduri de investiții ce reprezintă interesele unor investitori foarte dispersați. În Statele Unite, În același an
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
a lua decizii executive era greoaie, În multe cazuri fiind chiar imposibilă. Procesul de atomizare al acționariatului continuă un trend ascendent cu fonduri de investiții ce reprezintă interesele unor investitori foarte dispersați. În Statele Unite, În același an, numărul total de acționari individuali În primele 500 de companii era de aproximativ 17 milioane la care se adăuga o cifra aproximativă de 25 milioane de investitori indirecți din fondurile de investiții și pensii. Controlul pe care aceștia Îl puteau exercita În virtutea dreptului de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
afaceri din domeniul pur economic În domeniul mișcărilor sociale susținut de acțiune și reacțiune politică.” În timp ce un negustor individual se gândește doar la impactul propriilor decizii asupra lui și a familiei sale, un actor colectiv cu sute sau mii de acționari și milioane de clienți gândește deopotrivă economic și politic. Decizia economică este o decizie politică ce favorizează interesele organizate mai degrabă decât rezultatul agregării deciziilor raționale a proprietarilor - antreprenori. Nu doar mărimea, spune Berle, este cauza acestei transformări, ci și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
proprietarilor - antreprenori. Nu doar mărimea, spune Berle, este cauza acestei transformări, ci și influența opiniei publice prin intermediul statului, al societății civile, dar și al sistemului educațional ce furnizează acreditări și standarde de acțiune managerială. Nu În ultimul rând, scăderea influenței acționarilor ca furnizori de capital, pentru dezvoltarea afacerilor, așa cum prevede teoria economică clasică, explică diminuarea controlului deținut de aceștia. Pentru finanțarea activităților și dezvoltare, companiile se bazează Într-o mică măsură pe capitalul subscris de către acționari, și mai cu seamă pe
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
În ultimul rând, scăderea influenței acționarilor ca furnizori de capital, pentru dezvoltarea afacerilor, așa cum prevede teoria economică clasică, explică diminuarea controlului deținut de aceștia. Pentru finanțarea activităților și dezvoltare, companiile se bazează Într-o mică măsură pe capitalul subscris de către acționari, și mai cu seamă pe capitalul obținut din vânzări și credite bancare. Rolul atribuit de teoria economică clasică deținătorilor privați de capital - de investitori ce Își asumă riscuri financiare - este tot mai puțin vizibil În economia reală. Dimpotrivă rolul managerului
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
raționale, științifice, standardizate, pentru interesele unor principali legitimi. Managerii, prin intermediul organizațiilor pe care le conduc Îndeplinesc funcții sociale, fiind În acest sens agenții unor principali eterogeni și nu doar ai acțonarilor. În lumina argumentelor de mai sus, funcția socială a acționarilor - de furnizori de capital și agenți de dezvoltare - scade. Începutul secolului al XXI-lea aduce cu sine Însă importante crize ale corporațiilor gigant care aveau o pondere importantă În economia americană (cel puțin la nivel simbolic) și a căror prăbușire
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
opoziție - cu acțiunea rațională Îndreptată spre o finalitate proprie individului. Atât abordările realiste, cât și cele accentuat constructiviste conduc la ideea instituirii sociale raporturilor agent - principal care, departe de a garanta primordialitatea ontologică a vreunuia dintre actorii constituenți (nici măcar a acționarilor), se află Într-un proces de deconstrucție și reconstrucție În funcție de puterea relativă a unora sau altora În sistem și, pe linie constructivistă, În consonanță cu ideologiile (științifice, religioase) dominante. În cele din urmă actorii constitutivi, legitimitatea intereselor, precum și capacitățile lor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și interese social recunoscute. Actorii Își asumă responsabilitatea de a acționa În conformitate cu legile morale și naturale raționale În societate; ei Își asumă o competență emergentă din scientizarea și raționalizarea societății. În spațiul organizațional, urmărirea intereselor sinelui sau pe cele ale acționarilor devine o chestiune de legitimare socială a intereselor. Dacă, la nivel ideologic, societatea modernă percepe, de exemplu, stima de sine, dezvoltarea profesională sau participarea la conducerea democratică ca interese legitime ale sinelui (rezultând dintr-o concepție rațională asupra societății În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sau participarea la conducerea democratică ca interese legitime ale sinelui (rezultând dintr-o concepție rațională asupra societății În care dezvoltarea economică și socială sunt „miturile” centrale) atunci acestea pot fi ca atare urmărite chiar În detrimentul intereselor de maximizare a profitului acționarilor. De asemenea, așa cum vom arăta, „responsabilitatea socială a organizațiilor” nu Înseamnă altceva decât legitimarea socială a intereselor unor actori sociali diverși (comunitate În sensul larg) și, implicit, angajarea capacității acționale a agenților În sensul realizării acestor interese. Capacitatea de acțiune
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
constrângător la nivel normativ și cognitiv. Faptul că organizațiile știu că aceste valori sunt prețuite (chiar În termeni economici) de către societate le face relevante În analizarea comportamentului organizațiilor și a relațiilor organizaționale. 6. Teoria multiplilor „investitori sociali” (sau „investitori” vs „acționari”) În continuare vom prezenta un model social, cu valoare normativă și ideologică, de abordare a relațiilor organizaționale: teoria „investitorilor” multipli (stakeholder theory) propusă mai Întăi de Milton Freeman (1984), preluată apoi de teoreticieni precum Thomas Donaldson și T.W. Dunfee
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
doar față de proprietarii legali (deținătorii de capital). Ei sunt agenții autorizați de societatea rațională pentru satisfacerea intereselor tuturor constituenților, tuturor celor care au investit În organizație și care au revendicări de o natură sau alta asupra organizației - nu doar ai acționarilor. Teoria „investitorilor” a fost formulată ca o critică la adresa doctrinei acționariatului (stockholder doctrine) din teoria economică care prevede că responsabilitatea de bază a managerului este maximizarea rezultatelor În favoarea proprietarilor legali ai firmei (residual claimants); responsabilitatea managerilor față de acționari ar aduce
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
doar ai acționarilor. Teoria „investitorilor” a fost formulată ca o critică la adresa doctrinei acționariatului (stockholder doctrine) din teoria economică care prevede că responsabilitatea de bază a managerului este maximizarea rezultatelor În favoarea proprietarilor legali ai firmei (residual claimants); responsabilitatea managerilor față de acționari ar aduce cu sine și creșterea beneficiilor sociale. Teoria „investitorilor” sau managementul revendicărilor multiple (stakeholder management) a fost formulată atât pentru a explica (caracter descriptiv), cât mai ales pentru a ghida (caracter instrumental), a Întemeia cognitiv, științific un anumit tip
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sau afecta, la rândul lui, acțiunile organizației. David Wheeler și Maria Sillanpaa (1997:167 apud Carrol și Buchholtz, 2000 :67-69) au propus o taxonomie a constituenților folosind categorii de constituenți primari și secundari, sociali și non-sociali. Constituenții sociali primari sunt acționarii și investitorii financiari, angajații și managerii, clienții, comunitatea locală, furnizorii și partenerii de afaceri, În timp ce constituenții sociali secundari includ guvernul și instituțiile de reglementare, grupurile de presiune, mass-media, sindicatele. Constituenți primari non-sociali sunt mediul fizic și biologic (alte specii) și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
direct organizația, În timp ce secundarii sunt afectați și acționează mai degrabă prin reprezentanți sau „agenți”. Thomas Donaldson și Lee Preston (1995) compară teoria „investitorilor” cu modelul economic neoclasic al organizației de tip input - output (sau modelul organizației ca și „cutie neagră”): acționarii, angajații și furnizorii de materii prime furnizează resurse (input-uri) În schimbul cărora primesc prețul „competitiv” (pe care le-ar fi obținut prin cea mai bună utilizare alternativă a resurselor - input-urilor). Clienții sunt cei care captează beneficiile - renta de consumator
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
performanța corporațiilor măsurată clasic, prin profitabilitate. Carrol și Buchholtz (2000) se referă astfel la abordarea strategică prin care constituenții (investitori - stakeholders) sunt imaginați ca simpli factori ce trebuie luați În considerare În Îndeplinirea scopurilor organizației de a produce profit pentru acționarii acesteia. Această abordare vede constituenții ca instrumente ce pot facilita sau Împiedica realizarea obiectivelor strategice ale firmei. A treia variantă a teoriei este cea politic-normativă. Teoria este utilizată astfel pentru a identifica și interpreta din punct de vedere social funcția
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Clasificarea intereselor este un proces cognitiv, dar și un act de putere așa cum arătam mai sus (Mihăilescu, 2004:49-51). Managementul devine procesul politic de echilibrare a intereselor diverse având responsabilitate față de toți constituenții, În mod egal, și nu doar față de acționari (deținătorii de capital). Donaldson și Preston (1995) argumentează că abordarea normativă constituie fundamentul teoriei revendicărilor multiple prin care se admite relevanța intereselor constituenților În scopuri de cercetare, intervenție sau de principiu. Odată recunoscut statutul moral al intereselor constitutive, trebuie căutate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
constitutive, trebuie căutate criteriile, fie acestea norme sociale sau principii etice, pe baza cărora managerii vor adopta decizii corecte sau benefice pentru organizație. Criteriul eficienței este pur economic, bazat pe o definiție a profitului, a costurilor și beneficiilor din perspectiva acționarilor (salariile sunt costuri - nu beneficii În sine). El este doar unul dintre principiile ce pot fi folosite În luarea deciziei și reflectă anumite interese. Alegerea criteriilor și a indicatorilor de performanță reprezintă un act de putere prin care se ierarhizează
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
și interesele forței de muncă (la fel ca și ale altor constituenți sociali) Încep să capete aceeași legitimitate cu cele ale capitalului și să fie reprezentate În guvernarea corporațiilor. Doctrina acționariatului prevedea responsabilitatea managerilor doar față de deținătorii de capital, de acționari, restul „investitorilor” primind prețul „corect”, de piață, În urma Înstrăinării forței de muncă. Abilitatea muncitorilor de a mobiliza logica instituțională a democrației În contextul unei relații de „piață” a dus la reconfigurarea raporturilor de putere. În plus, patternurile de acțiune nu
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
dar în primul rând trebuie să-ți descriu... (engl.). cum s-ar spune, bătrâna negricioasă (fr. și engl.). Cioarec, specimene patibulare în solda unui neamț Fleischlein, care mânuiește afaceri de cafea și halva cu un armean senil numit Saferian Manigomian, acționar în Persia, India și Egipt și proprietar al unui vapor de transport. Însă armeanul e om inocent, care ne poate servi. Eu și cu tanti vom ști să frânăm aceste animale indispensabile și să stăm călare pe ele când va
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
riscurile financiare ce decurg din garantarea fondurilor obținute de agenții economici, întreprinderile mici și mijlocii de la instituțiile de credit sau din alte surse. Fondul Român de Contragarantare s-a înființat ca societate comercială pe acțiuni, instituție financiară specializată, având ca acționari statul român, reprezentat de Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale și Fundația Post Privatizare, persoană juridică română, constituită în vederea sprijinirii și dezvoltării sectorului privat din România conform Memorandumului de înțelegere semnat de Guvernul României, Comisia
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
putere societății, ei doresc un tratament corect și echitabil de la instituțiile ei. Elementul coercitiv restricționează, de asemenea, modalitatea de a considera publicul în calitate de clienți. * Sectorul public are forme diferite de responsabilitate în comparație cu sectorul privat. În timp ce managerii întreprinderilor private răspund în fața acționarilor, angajatul public răspunde în fața conducerii politice, a parlamentului, publicului și a variatelor componente ale sistemului judiciar. Deși responsabilitatea este o problemă pretutindeni, totuși, ea este mai puțin certă și mai neregulata în sectorul public. * Managerul serviciului public trebuie să facă
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
private având o mai mare libertate de a fi arbitrare; * sectorul public are forme diferite de responsabilitate în comparație cu cel privat. Angajatul public răspunde în fața conducerii politice, a Parlamentului și variatelor componente ale sistemului judiciar, în timp ce managerii întreprinderilor private răspund în fața acționarilor; * managerul serviciului public trebuie să facă față unei agende impuse din exterior, aspect diferit de "o organizație" unde motivația împărtășită la toate nivelurile constă în "a face bani". Diferența cheie o reprezintă prezenta autorității publice; * în sectorul public lipsesc criteriile
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]