10,786 matches
-
a) Prezentul acord va intra în vigoare la șaizeci de zile de la data la care a fost semnat, fără rezervă ratificării, acceptării sau aprobării, sau la șaizeci de zile după data la care a fost ratificat, acceptat, aprobat sau au aderat două treimi dintre statele care au fost părți la Acordul provizoriu în timp ce prezentul acord era deschis spre semnare cu condiția ca: (i) aceste două treimi să includă părțile care dețineau, sau părțile ale căror semnatari ai Acordului special dețineau cel
DECRET nr. 199 din 24 aprilie 1990 pentru aderarea României la Acordul privind Organizaţia internationala de telecomunicaţii prin sateliti "INTELSAT". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121063_a_122392]
-
Articolul UNIC România adera la Convenția cu privire la marcajul explozibililor plastici și în folie în scopul detectării, adoptată la Montreal la 1 martie 1991. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 9 aprilie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din
LEGE nr. 139 din 29 iunie 1998 pentru aderarea României la Convenţia cu privire la marcajul explozibililor plastici şi în folie în scopul detectarii, adoptată la Montreal la 1 martie 1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121187_a_122516]
-
se pună de acord cu organizarea arbitrajului, una dintre ele poate supune diferendul Curții Internaționale de Justiție, depunând o cerere în conformitate cu Statutul Curții. 2. Orice stat va putea, în momentul în care va semna, va ratifica, va accepta sau va adera la această convenție, să declare că nu se consideră obligat față de dispozițiile paragrafului precedent. Celelalte state-părți nu vor fi obligate prin dispozițiile sus-menționate față de statele-părți care au formulat rezerve față de acestea. 3. Orice stat-parte care a formulat rezerve în conformitate cu dispozițiile
LEGE nr. 139 din 29 iunie 1998 pentru aderarea României la Convenţia cu privire la marcajul explozibililor plastici şi în folie în scopul detectarii, adoptată la Montreal la 1 martie 1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121187_a_122516]
-
martie 1991. După data de 1 martie 1991, ea va fi deschisă spre semnare tuturor statelor la sediul Organizației Aviației Civile Internaționale până la intrarea în vigoare, conform paragrafului 3 al prezentului articol. Orice stat care nu a semnat convenția poate adera la ea în orice moment. 2. Prezenta convenție este supusă spre ratificare, acceptare, aprobare sau aderare tuturor statelor. Instrumentele de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare vor fi depuse la Organizația Aviației Civile Internaționale, desemnată că depozitar. Depunând
LEGE nr. 139 din 29 iunie 1998 pentru aderarea României la Convenţia cu privire la marcajul explozibililor plastici şi în folie în scopul detectarii, adoptată la Montreal la 1 martie 1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121187_a_122516]
-
actuale și aceasta cu atat mai mult cu cât nu se cunosc prevederile ce vor fi selectate de Guvern în momentul ratificării". În opinia Guvernului, statul român, o dată cu ratificarea Cartei, își asumă doar obligația să respecte principiile la care a aderat, în activitatea ulterioară de reglementare. Nu poate avea caracter de normă organică actul de ratificare a unor acorduri internaționale care au ca obiect de reglementare, la nivel de principiu, anumite drepturi ale omului. Se conchide că "doar o eventuală ordonanță
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
abandonării, la propriu, a numelui și prenumelui), fiind, de fapt, o disimulare care ar putea rezulta dintr-o necesitate de a ascunde, de a camufla diferențele, fără a le abandona. Majoritatea copiilor au o tendință semnificativă spre conformism; astfel, ei aderă la regulile școlare, la limba care le este impusă, dar într-un mod superficial, pentru ca nu vor sa fie considerați niște "trădători" în raport cu mediul lor familial. Integrarea implică păstrarea unei părți din specificitatea culturală proprie, în același timp făcînd parte
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
concluzia că subiecții de gen feminin au acuzat mai multe simptome cauzate de stresul aculturației (în special anxietate și simptome psihosomatice) decît subiecții de gen masculin. Cu cît emigranții tineri au perceput mai intens discriminarea, cu atît mai modest au aderat la valorile tradiționale legate de familie, și cu cît suportul și înțelegerea părinților erau mai puțin exprimate, cu atît stresul aculturației sporea. Adolescenții devin tot mai conștienți de contrastul dintre relațiile cooperante pe care le au cu colegii din grupul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pentru cei care au rămas în țara lor natală, pentru că ei pot adopta valori familiale vestice mai devreme decît părinții lor. Astfel, lupta adolescenților pentru autonomie poate fi accentuată de diferențele intergeneraționale în contextul aculturației. în concluzie, adolescenții emigranți care aderă mai puțin la autoritatea parentală consfințită tradițional și care se bucură de suport parental au șansele cele mai mari de a evita diversele probleme legate de aculturație. Jeanne L. Tsay, Yu-Wen Ying și Peter A. Lee (2000) au realizat un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
forma unui fapt direct observabil. Ceea ce putem observa nemijlocit este comportamentul individului, care este influențat de sistemul de valori, însă comportamentul lui nu poate modifica accepțiunea unei valori. De exemplu, demnitatea ființei umane va rămîne o valoare, indiferent dacă individul aderă sau nu la această valoare. Ideologiile comunistă și nazistă, care au distrus demnitatea (și chiar viața!) multor oameni, nu au reușit să anihileze demnitatea vieții umane ca valoare fundamentală. O valoare nu dispare prin infirmarea ei la nivelul comportamentului social
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a face auzit cuvântul femeilor și mai ales al feministelor - al meu și cel al tovarășelor mele sau colegelor - mi-a apărut ca un fir conducător al reflecțiilor mele asupra luptei pentru recunoașterea drepturilor femeilor. O luptă la care am aderat încă din anii 1970 - în Elveția, mai întâi, apoi în Franța și la scară internațională - și pe care am urmat-o fără odihnă în mediile artistice, politice, jurnalistice sau academice în care m-am implicat. Într-o întoarcere ego-istorie, și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și complet se acordă câte 4p.;pentru răspuns parțial corect se acordă câte 2p.; pentru răspuns incorect sau lipsa acestuia se acordă 0p. (16p) Cerințele impuse cremelor cosmetice compoziția și structural lor să facă posibilă absorbția ușoară de către piele; să adere și să se întindă cu ușurință pe piele; să aibă afinitate față de grăsimile d in piele; să nu modifice pH-ul p ielii; să nu creeze medii prielnice pentru dezvoltarea microorganis melor. Se acordă câte 4p pentru oricare patru cerințe
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
unei guvernări cu vederi retrograde, mileniul al III-lea oferă speranțe și perspective. Consiliul European a adoptat În anul 1995, În unanimitate rezoluția cu privire la invitarea Ucrainei de a deveni cea de a 17-a membră a Consiliului Europei și a adera la statutul C.E. in octombrie 1995, Parlamentul ucrainean a adoptat legea cu privire la aderarea la statutul Consiliului Europei. Prevederile din Protocolul adițional al Convenției Europene a Drepturilor Omului privind minoritățile naționale ne dă dreptul să fim optimiști; printre altele li se
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
fie prietene, altfel Îi este amenințată firava sa existență, cauzată de prăbușirea economică.... România trebuie să convingă pe ruși că unirea Basarabiei cu țara este În favoarea lor. Românii aflați la Moscova s-au constituit Într-o asociație, la care au aderat mulți oameni de valoare dar, din păcate, nu sunt solicitați de instituțiile din tară. Conlucrarea dintre diasporă și instituțiile din România va da coeziune și unitate În aspirații a celor din țară și diaspora, afirmă academicianul Grebenicov. Opiniile exprimate de
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
1917 când la Chișinău, Sfatul Țării proclamă Basarabia Republică Populară Democratică Moldovenească. În 27 martie 1918 se votează În unanimitate alipirea Basarabiei la România. În noile condiții create de Revoluția Rusă În Transnistria are loc primul Congres al Moldovenilor care aderă la Declarația Universală a Drepturilor Omului. În septembrie 1991 Parlamentul Republicii Moldova aceptă instrumentele juridice referitoare la Drepturile Omului și decide asupra limbii de stat - limba română. În septembrie 1989 apare mișcarea separatistă care a dus cu sprijinul foștilor demnitari ai
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Emil Ghika, arăta că viceministrul englez al Afacerilor Străine, sir Charles Dilke, secretar de stat la Foreign Office, sosit la Paris pentru a negocia tratatul comercial anglo-francez, a declarat că propunerea Barrère merită atenție și că probabilitatea ca Marea Britanie să adere la ea este destul de mare118. Cu calm, răbdare și meticulozitate, guvernul Marii Britanii, înainte de a lua o decizie, își urmărea în primul rând propriile interese. Or, interesele sale comerciale la Dunărea de Jos erau destul de importante pentru a nu permite vreun
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
la Paris, lordul Lyons, se prezentase la Ministerul de Externe al Franței și îl întrebase pe șeful diplomației franceze, Léon Gambetta, dacă țara sa are de gând să facă cunoscută propunerea în problema Dunării, deoarece în caz contrar Anglia va adera la propunerea austriacă 155. În urma acestui demers, Franța s-a decis să oficializeze propunerea Barrère, asigurându-se că Austro-Ungaria o va accepta. Rezultatul: Marea Britanie s-a raliat imediat propunerii Barrère. Ministrul român de externe, Eugeniu Stătescu, a fost imediat informat
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
contele Wolkenstein, luînd drept bază soluția Barrère, o va duce la Berlin, unde aceasta va fi foarte probabil modificată și va deveni o propunere austriacă"178. Apoi, contele Wolkenstein o va duce la Londra spre a fi analizată. "Berlinul a aderat la tot ce a fost hotărât la Paris"179, arăta mai departe diplomatul român. Austro-Ungaria a renunțat în consecință la votul preponderent, însă numai după ce obținuse două victorii diplomatice importante: participarea la Comisia Mixtă și președinția acestui organism 180. Din
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Danubiene"182. Concluzia trasă de însărcinatul cu afaceri român este cât se poate de edificatoare: "Trebuie luată de urgență o hotărâre promptă și decisivă, și anume: ori persistăm irevocabil în vederile dezvoltate în în ultima circulară a Excelenței Voastre, sau aderăm clar la propunerea Barrère, încercând din acest moment să introducem, în timpul înțelegerii oficioase care se va produce la Paris între delegații austrieci, francezi și români, anumite modificări, mai favorabile decât dispozițiile proiectului inițial"183. Patru zile mai târziu, Odobescu îi
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
cu CED, care să exercite astfel dreptul de jurisdicție și administrație pe teritoriul și în apele unui stat suveran. Or, României, stat independent și suveran, i se refuza tocmai dreptul de a discuta, fiindu-i recunoscut numai acela de a adera sau consimți la acest act (s.n.). Ion Ghica afirma că o astfel de impunere a dreptului forței nu poate fi exercitată decât în urma unui conflict armat, de către statul învingător asupra statului învins, obligat să se supună, prin tratat, voinței celui
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
încredere nelimitată în imparțialitatea și sinceritatea lor", ea căzând în sarcina exclusivă a Comisiei Mixte 230. În corespondența schimbată în cursul lunii ianuarie între Kálnoky și Granville, cel dintâi i-a solicitat ultimului să insiste la București pentru ca România să adere la proiectul Barrère înainte de conferința din capitala Marii Britanii (s.n.). Astfel, la 25 ianuarie (1883), ambasadorul Regatului Unit la Viena, Sir Henry Elliot, îi făcea cunoscută lordului Granville rugămintea autorităților austro-ungare de a-i trasa lui William Arthur White, plenipotențiarul Marii Britanii
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
le facă confuze și neclare. Austria, care tot timpul a susținut că actul din 1815 nu egalizase decât drepturile riveranilor, a semnat ea însăși, pe 3 iulie 1849, un tratat cu ducatele Parma și Modena, la care Sfântul Scaun a aderat mai târziu, unde stipulează pentru Pô* libertatea completă de navigație în ceea ce privește comerțul tuturor națiunilor. Și nu trebuie pierdut din vedere faptul că acest tratat a fost negociat chiar în virtutea Actului din 1815, care spune în articolul său nr. 96: "Principiile
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
s.a) pe care Congresul nu le-ar fi consacrat". Ca urmare a acestor declarații formale ale Franței și Angliei, contele Buol, în ședința din 18 martie, a spus că ar fi primit instrucțiuni de la guvernul său, autorizându-l să adere la întreaga aplicare a principiilor stabilite de Actul Congresului de la Viena pentru Dunărea de Sus ca și pentru cea de Jos. Astfel a putut fi inclus articolul 15 în textul Tratatului din 1856, iar alte dispoziții, al căror scop era
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
așa cum se opusese și acceptării anteproiectului anterior, găsindu-le pe amândouă contrare literei și spiritului Tratatului de la Berlin. Însă celelalte puteri au adoptat această ultimă lucrare elaborată pe baza propunerii formulate de delegatul francez. Statele riverane, de partea lor, au aderat și ele la acest Regulament, care a fost semnat la Galați, pe 2 iunie 1882, de toți membrii Comisiei Europene, cu excepția delegatului României (sublinierea noastră, s.n.). Înainte de orice discuție, noi considerăm necesar să expunem sumar punctele principale ale anteproiectului, ca
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
86 L. Moulin, L'Europe à table, Elsevier Séquoia, Bruxelles, 1975, p. 74. 87 Ibid., p. 144. 88 J.-F. Gautier, Les vins de France, colecția "Que sais-je?", nr. 208, PUF, Paris, 1994, p. 59 și următoarele. 89 Ungaria a aderat la Uniunea Europeană în 2004. (n. trad.). 90 Infra., p. 71. 91 Astfel erau numiți odinioară viticultorii în Franța. 92 Sfântul patron al viticultorilor francezi îl are drept echivalent mai ales pe sfântul Trifon în Balcani (sărbătorit la 1 februarie). 93
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Van Ginneken, 2003, 159). Cu alte cuvinte, așa cum sublinia și Marilyn J. Horn (1968, 14) într-o carte de pionierat asupra aspectelor psihosociologice ale vestimentației, moda depinde de consimțământul majorității care se conformează acesteia. O serie de grupuri și subculturi aderă sau ignoră ceea ce este în vogă la un moment dat și, astfel, elementul crucial în definirea a ceea ce este modern este dat de grupul particular care efectuează schimbarea, nu de caracteristicile stilului sau de designul podoabelor (ibidem). Nu în ultimul
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]