5,887 matches
-
caracterizate prin determinare nedefintă: mulți studenți - niște studenți sau determinare definită: toți studenții - studenții. Observații: Pronumele mulți și puțini se apropie de adjectivul calificativ; cunosc diferite grade de intensitate: mai mulți, foarte mulți (puțini). De altfel, „formele de singular” sunt adjective calificative propriu-zise: multă vreme, puțin timp. d. pronume de cuantificare distributivă; exprimă numărul obiectelor devenit modalitate de organizare sau de distribuire a obiectelor: câte doi, câte trei: „Treptele erau putrede și negre - p-ici, pe colo lipsea câte una.” (M.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o dovedesc substantivele din sintagmele cu întrebuințare adjectivală a pronumelor de cuantificare, care se caracterizează prin sensul categorial de pluralitate: patru/opt/o sută (de) oameni. Pronumele mulți, puțini au numai formă de plural. Formele de singular mult, multă sunt adjective calificative sau adverbe (mult, puțin). Realizează, în planul expresiei, opoziția singular-plural pronumele cu structură substantivală (zece, sută, milion, miliard etc.) din alcătuirea pronumelor compuse de cuantificare numerică simplă sau distributivă: douăzeci, trei milioane, câte cinci sute etc. Distincția singular-plural, impusă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cuantificare se întrebuințează deopotrivă autonom: „Multe trec pe dinainte,/ În auz ne sună multe” (M. Eminescu, I, p. 194) și anaforic: „Sunt ani la mijloc și-ncă mulți vor trece/ Din ceasul sfânt în care ne-ntâlnirăm.” (Ibidem, p. 144) ADJECTIVUL PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "ADJECTIVUL PRONOMINAL DE CUANTIFICARE" Adjectivul pronominal de cuantificare determină substantivul care denumește „obiectul” supus cuantificării. Întrebuințarea adjectivală a pronumelui de cuantificare este mai frecventă decât întrebuințarea pronominală. Numai pronumele de cuantificare distributivă domină prin frecvență întrebuințarea adjectivală
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
autonom: „Multe trec pe dinainte,/ În auz ne sună multe” (M. Eminescu, I, p. 194) și anaforic: „Sunt ani la mijloc și-ncă mulți vor trece/ Din ceasul sfânt în care ne-ntâlnirăm.” (Ibidem, p. 144) ADJECTIVUL PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "ADJECTIVUL PRONOMINAL DE CUANTIFICARE" Adjectivul pronominal de cuantificare determină substantivul care denumește „obiectul” supus cuantificării. Întrebuințarea adjectivală a pronumelui de cuantificare este mai frecventă decât întrebuințarea pronominală. Numai pronumele de cuantificare distributivă domină prin frecvență întrebuințarea adjectivală. Unele pronume se caracterizează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dinainte,/ În auz ne sună multe” (M. Eminescu, I, p. 194) și anaforic: „Sunt ani la mijloc și-ncă mulți vor trece/ Din ceasul sfânt în care ne-ntâlnirăm.” (Ibidem, p. 144) ADJECTIVUL PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "ADJECTIVUL PRONOMINAL DE CUANTIFICARE" Adjectivul pronominal de cuantificare determină substantivul care denumește „obiectul” supus cuantificării. Întrebuințarea adjectivală a pronumelui de cuantificare este mai frecventă decât întrebuințarea pronominală. Numai pronumele de cuantificare distributivă domină prin frecvență întrebuințarea adjectivală. Unele pronume se caracterizează prin forme întrebuințate exclusiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
frecvență întrebuințarea adjectivală. Unele pronume se caracterizează prin forme întrebuințate exclusiv (sau numai în mod curent) adjectival: singularul pronumelui câțiva: Voi lipsi câtva timp/câtăva vreme., singularul feminin al pronumelui toți: A venit toată lumea., singularul pronumelui atâția: atâta timp. Observații: Adjectivul pronominal toată este omonim cu adjectivul calificativ toată, adjectiv defectiv de plural, care dezvoltă sensul de ‘ântreagă’: A străbătut pe jos toată țara. Pronumele de cuantificare colectivă ambii se întrebuințează în mod curent numai adjectival: Ambii copii au ajuns la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
caracterizează prin forme întrebuințate exclusiv (sau numai în mod curent) adjectival: singularul pronumelui câțiva: Voi lipsi câtva timp/câtăva vreme., singularul feminin al pronumelui toți: A venit toată lumea., singularul pronumelui atâția: atâta timp. Observații: Adjectivul pronominal toată este omonim cu adjectivul calificativ toată, adjectiv defectiv de plural, care dezvoltă sensul de ‘ântreagă’: A străbătut pe jos toată țara. Pronumele de cuantificare colectivă ambii se întrebuințează în mod curent numai adjectival: Ambii copii au ajuns la vreme. MORFOLOGIA ADJECTIVULUITC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI" PRONOMINAL
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întrebuințate exclusiv (sau numai în mod curent) adjectival: singularul pronumelui câțiva: Voi lipsi câtva timp/câtăva vreme., singularul feminin al pronumelui toți: A venit toată lumea., singularul pronumelui atâția: atâta timp. Observații: Adjectivul pronominal toată este omonim cu adjectivul calificativ toată, adjectiv defectiv de plural, care dezvoltă sensul de ‘ântreagă’: A străbătut pe jos toată țara. Pronumele de cuantificare colectivă ambii se întrebuințează în mod curent numai adjectival: Ambii copii au ajuns la vreme. MORFOLOGIA ADJECTIVULUITC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI" PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "PRONOMINAL
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu adjectivul calificativ toată, adjectiv defectiv de plural, care dezvoltă sensul de ‘ântreagă’: A străbătut pe jos toată țara. Pronumele de cuantificare colectivă ambii se întrebuințează în mod curent numai adjectival: Ambii copii au ajuns la vreme. MORFOLOGIA ADJECTIVULUITC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI" PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "PRONOMINAL DE CUANTIFICARE" Între varianta adjectivală și pronumele de cuantificare intervin, în cursul flexiunii, unele deosebiri de structură. Pronumele care au un -a deictic în structura formelor de genitiv-dativ pierd ca adjectiv această particulă: „Ideile multora dintre
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la vreme. MORFOLOGIA ADJECTIVULUITC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI" PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "PRONOMINAL DE CUANTIFICARE" Între varianta adjectivală și pronumele de cuantificare intervin, în cursul flexiunii, unele deosebiri de structură. Pronumele care au un -a deictic în structura formelor de genitiv-dativ pierd ca adjectiv această particulă: „Ideile multora dintre studenți sunt foarte îndrăznețe.”/„ Ideile multor studenți sunt foarte îndrăznețe.” Varianta adjectivală a pronumelui unu și a pronumelui de cuantificare distributivă câte unu prezintă și forma o, respectiv câte o: o casă, câte o casă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sunt foarte îndrăznețe.”/„ Ideile multor studenți sunt foarte îndrăznețe.” Varianta adjectivală a pronumelui unu și a pronumelui de cuantificare distributivă câte unu prezintă și forma o, respectiv câte o: o casă, câte o casă. Observații: Forma una (câte una) a adjectivului caracterizează stilul juridico-administrativ: Li se cuvine una casă (câte una casă). Opozițiile de gen, număr și caz, înscrise în sfera de acțiune a acordului cu substantivul determinat, se realizează prin aceleași mijloace ca și în flexiunea pronumelui, cu deosebirea că
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
stilul juridico-administrativ: Li se cuvine una casă (câte una casă). Opozițiile de gen, număr și caz, înscrise în sfera de acțiune a acordului cu substantivul determinat, se realizează prin aceleași mijloace ca și în flexiunea pronumelui, cu deosebirea că, la adjectivele corespunzătoare pronumelor cu -a deictic în structură, dezinențele nu se mai înscriu în flexiune internă ci rămân dezinențe libere: multora -Ø multor studenți. SINTAXA ADJECTIVULUITC " SINTAXA ADJECTIVULUI" PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "PRONOMINAL DE CUANTIFICARE" Adjectivele de cuantificare realizează, ca și alte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizează prin aceleași mijloace ca și în flexiunea pronumelui, cu deosebirea că, la adjectivele corespunzătoare pronumelor cu -a deictic în structură, dezinențele nu se mai înscriu în flexiune internă ci rămân dezinențe libere: multora -Ø multor studenți. SINTAXA ADJECTIVULUITC " SINTAXA ADJECTIVULUI" PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "PRONOMINAL DE CUANTIFICARE" Adjectivele de cuantificare realizează, ca și alte adjective pronominale, funcția de atribut: „În zadar boltita liră, ce din șapte coarde sună,/Tânguirea ta de moarte în cadențele-i adună.” (M. Eminescu, I, p. 160
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
flexiunea pronumelui, cu deosebirea că, la adjectivele corespunzătoare pronumelor cu -a deictic în structură, dezinențele nu se mai înscriu în flexiune internă ci rămân dezinențe libere: multora -Ø multor studenți. SINTAXA ADJECTIVULUITC " SINTAXA ADJECTIVULUI" PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "PRONOMINAL DE CUANTIFICARE" Adjectivele de cuantificare realizează, ca și alte adjective pronominale, funcția de atribut: „În zadar boltita liră, ce din șapte coarde sună,/Tânguirea ta de moarte în cadențele-i adună.” (M. Eminescu, I, p. 160), „Cezara (...) se ținu cu amândouă mânile de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
corespunzătoare pronumelor cu -a deictic în structură, dezinențele nu se mai înscriu în flexiune internă ci rămân dezinențe libere: multora -Ø multor studenți. SINTAXA ADJECTIVULUITC " SINTAXA ADJECTIVULUI" PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "PRONOMINAL DE CUANTIFICARE" Adjectivele de cuantificare realizează, ca și alte adjective pronominale, funcția de atribut: „În zadar boltita liră, ce din șapte coarde sună,/Tânguirea ta de moarte în cadențele-i adună.” (M. Eminescu, I, p. 160), „Cezara (...) se ținu cu amândouă mânile de spata băncei.” (M. Eminescu, Proză literară, p.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de moarte în cadențele-i adună.” (M. Eminescu, I, p. 160), „Cezara (...) se ținu cu amândouă mânile de spata băncei.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 94), „În multe forme-apare a vieții crudă taină.” (M. Eminescu, I, p. 64) De regulă, adjectivul de cuantificare precede substantivul determinat. În limbajul popular și în limbajul poetic, mai ales adjectivele de cuantificare nedeterminată pot și urma substantivul: „Colo-n palate de mărgean/ Te-oi duce veacuri multe.” (M. Eminescu, I, p. 170), „Mă cunoșteau vecinii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
amândouă mânile de spata băncei.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 94), „În multe forme-apare a vieții crudă taină.” (M. Eminescu, I, p. 64) De regulă, adjectivul de cuantificare precede substantivul determinat. În limbajul popular și în limbajul poetic, mai ales adjectivele de cuantificare nedeterminată pot și urma substantivul: „Colo-n palate de mărgean/ Te-oi duce veacuri multe.” (M. Eminescu, I, p. 170), „Mă cunoșteau vecinii toți / Tu nu m-ai cunoscut.” (Ibidem, I, p. 191) Adjectivele de cuantificare totalizatoare (cu excepția
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
limbajul poetic, mai ales adjectivele de cuantificare nedeterminată pot și urma substantivul: „Colo-n palate de mărgean/ Te-oi duce veacuri multe.” (M. Eminescu, I, p. 170), „Mă cunoșteau vecinii toți / Tu nu m-ai cunoscut.” (Ibidem, I, p. 191) Adjectivele de cuantificare totalizatoare (cu excepția termenului ambii) se construiesc cu substantive determinate prin articol definit: amândoi copiii (copiii amândoi), toți copiii (copiii toți), celelalte adjective, cu substantive nedeterminate: mulți copii, trei copii, câte trei copii ș.a.m.d. Adjectivele pronominale de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
I, p. 170), „Mă cunoșteau vecinii toți / Tu nu m-ai cunoscut.” (Ibidem, I, p. 191) Adjectivele de cuantificare totalizatoare (cu excepția termenului ambii) se construiesc cu substantive determinate prin articol definit: amândoi copiii (copiii amândoi), toți copiii (copiii toți), celelalte adjective, cu substantive nedeterminate: mulți copii, trei copii, câte trei copii ș.a.m.d. Adjectivele pronominale de cuantificare numerică superioare lui nouăsprezece (o sută nouăsprezece, două sute nouăsprezece ș.a.m.d.) intră în relație sintagmatică cu substantivul determinat prin intermediul prepoziției de: Douăzeci
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
p. 191) Adjectivele de cuantificare totalizatoare (cu excepția termenului ambii) se construiesc cu substantive determinate prin articol definit: amândoi copiii (copiii amândoi), toți copiii (copiii toți), celelalte adjective, cu substantive nedeterminate: mulți copii, trei copii, câte trei copii ș.a.m.d. Adjectivele pronominale de cuantificare numerică superioare lui nouăsprezece (o sută nouăsprezece, două sute nouăsprezece ș.a.m.d.) intră în relație sintagmatică cu substantivul determinat prin intermediul prepoziției de: Douăzeci de copii au plecat cu tramvaiul. PRONUMELE ORDINALTC "PRONUMELE ORDINAL" Sub aspect semantic, pronumele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ale lumii extralingvistice: A doua este a lui Tudor. șA doua ¬ mașina (barca, harta, pușca etc.) a doua ¬ ‘mașina’ (barca etc.) + ‘poziția 2’ț. Sub aspect deictic, pronumele ordinal, ca și pronumele de cuantificare, se circumscrie, asemeni clasei numelui (substantiv, adjectiv), obiectului comunicării; rămânând indiferent la celelalte coordonate, definitorii, ale actului lingvistic, el depinde de textul în care se întrebuințează; sensul concret variază în funcție de text, de substantivele pe care le substituie, cel mai adesea anaforic. MORFOLOGIA PRONUMELUI ORDINALTC "MORFOLOGIA PRONUMELUI ORDINAL
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
structura lor; -l, -a sunt concomitent mărci de pronume și mărci ale determinării definite. Acest statut al morfemelor -l și -a îl confirmă absența lor în sintagme în care determinarea, la nivelul sintagmei nominale, se realizează prin alte mijloace, prin adjective demonstrative, de exemplu, iar pronumele ordinal este întrebuințat adjectival: acest prim pas, acea primă zi, acești ultimi ani. Genultc "Genul" Categoria genului se desfășoară între termenii masculin-feminin. Opoziția este marcată la nivelul morfemului discontinuu al subclasei și, când se caracterizează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exploratorii români ajunși până la Polul Nord.”, „Să vină al doilea din față.”, „Casa lui este a doua de pe stânga.” Pronumele ordinal se întrebuințează în mod curent anaforic: „Au de dat două examene, primul, pe 5 septembrie, al doilea, pe 7 septembrie.” ADJECTIVUL PRONOMINAL ORDINALTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL ORDINAL" Întrebuințarea adjectivală a pronumelui ordinal domină prin frecvență întrebuințarea lui autonomă. Unele forme cazuale sunt chiar ca și incompatibile cu întrebuințarea pronominală: genitiv-dativul pronumelui feminin întâia: întâiei fete (construcție extrem de rară, dar posibilă, față de pronumele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
până la Polul Nord.”, „Să vină al doilea din față.”, „Casa lui este a doua de pe stânga.” Pronumele ordinal se întrebuințează în mod curent anaforic: „Au de dat două examene, primul, pe 5 septembrie, al doilea, pe 7 septembrie.” ADJECTIVUL PRONOMINAL ORDINALTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL ORDINAL" Întrebuințarea adjectivală a pronumelui ordinal domină prin frecvență întrebuințarea lui autonomă. Unele forme cazuale sunt chiar ca și incompatibile cu întrebuințarea pronominală: genitiv-dativul pronumelui feminin întâia: întâiei fete (construcție extrem de rară, dar posibilă, față de pronumele întâiei, inexistent), întâielor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a pronumelui ordinal domină prin frecvență întrebuințarea lui autonomă. Unele forme cazuale sunt chiar ca și incompatibile cu întrebuințarea pronominală: genitiv-dativul pronumelui feminin întâia: întâiei fete (construcție extrem de rară, dar posibilă, față de pronumele întâiei, inexistent), întâielor fete. Sub aspect semantic, adjectivul pronominal ordinal exprimă ordinea în spațiu, în timp sau sub aspectul calității, a obiectelor denumite de substantivul determinat: „Să mor de-ntâia rază din ochii tăi cei reci.”( M. Eminescu, IV, p. 430) MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL ORDINALTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]