KorAP: Find »[drukola/base=adoptator & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...138 139 140 ...178 >

4,426 matches

Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830

putându-se reclama o altă stare civilă prin combaterea celor cuprinse în certificatul de naștere în cadrul aceleiași acțiuni.158 g) Dovada nașterii în cazul adopției După încuviințarea adopției se întocmește un nou act de naștere pentru cel adoptat, în care adoptatorii sunt recunoscuți ca părinți firești. De aceea, noul act de naștere nu face dovada nașterii, față de mama firească a copilului adoptat. Legea prevede ca vechiul act de naștere se păstrează și se face mențiune pe marginea lui, despre întocmirea celui

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
este diferit, iar pe de altă parte, legea nu prevede neadmiterea acțiunii în anularea recunoașterii. > Situații speciale în care se poate introduce acțiunea în stabilirea maternității După încuviințarea adopției, se întocmește un nou act de naștere al adoptatului, în care adoptatorii sunt trecuți ca părinți firești 172, (art.26, alin.1 din Legea nr,119/1996). Distingem între două situații pentru a vedea dacă adoptatul poate introduce acțiunea pentru stabilirea filiației față de mamă: > Pretinsa mamă este altcineva decât adoptatoarea, ceea ce permite

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
este definita prin art.1 al O.U.G. nr.25/12.06.1997 "ca o măsura speciala de protecție a drepturilor copilului pentru care se stabilește filiația între cel ce adoptă și copil, precum și rudenia dintre copil și rudele adoptatorului". Cunoașterea temei complexe a adopției vă ajută să înțelegeți următoarele aspecte teoretice și practice: 1) instituția juridică a adopției alcătuită din totalitatea normelor juridice referitoare la încheierea, efectele și desfacerea adopției; 2) filiația încetează între copilul adoptat și părinții săi

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
solemn deoarece consimțământul necesar în vederea adopției se poate da numai în formă autentică de către persoanele indicate în ordonanță; 5) ea se încuviințează numai de către instanța judecătorească competență, după ce a fost verificat de către acesta îndeplinirea condițiilor legale și modul în care adoptatorii oferă condiții materiale și garanții morale necesare pentru dezvoltarea armonioasă a copilului; 6) persoana sau familia care urmează să adopte se propune de către Comisia pentru protecția copilului si ea trebuie să asigure climatul necesar creșterii și educației acestuia. V.I. Definiția

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
echivalente acelora existente în cazul unei adopții naționale (art.19). V.2. Înregistrarea adopției În conformitate cu hotărârea irevocabilă de încuviințare a adopției, serviciul de stare civilă competent va întocmi, în condițiile legii, un nou act de naștere a copilului, în care adoptatorii vor fi trecuți ca fiind părinții săi firești; vechiul act de naștere se va păstra menționându-se pe marginea acestuia întocmirea noului act (art.21 alin.2). În noul act de naștere al copilului, ca loc al nașterii se trece

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
alin.1 din Ordonanța de urgență nr. 25/1997), iar Legea actelor de stare civilă nr. 119/1996 prevede în art. 26 alin.1 că serviciul de stare civilă competent este cel în a cărei rază teritorială se găsește domiciliul adoptatorului sau unde își are sediul instanța de ocrotire în cazul copiilor aflați în îngrijirea acesteia. Când adoptatorul este străin sau cetățean român cu domiciliul sau cu reședința în străinătate, serviciul competent este în raport cu domiciliul adoptatorului sau de sediul instituției de

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
1996 prevede în art. 26 alin.1 că serviciul de stare civilă competent este cel în a cărei rază teritorială se găsește domiciliul adoptatorului sau unde își are sediul instanța de ocrotire în cazul copiilor aflați în îngrijirea acesteia. Când adoptatorul este străin sau cetățean român cu domiciliul sau cu reședința în străinătate, serviciul competent este în raport cu domiciliul adoptatorului sau de sediul instituției de ocrotire pentru copiii aflați în îngrijirea acesteia. V.3. Natura juridică a adopției Adopția este un act

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
rază teritorială se găsește domiciliul adoptatorului sau unde își are sediul instanța de ocrotire în cazul copiilor aflați în îngrijirea acesteia. Când adoptatorul este străin sau cetățean român cu domiciliul sau cu reședința în străinătate, serviciul competent este în raport cu domiciliul adoptatorului sau de sediul instituției de ocrotire pentru copiii aflați în îngrijirea acesteia. V.3. Natura juridică a adopției Adopția este un act de drept al familiei, alcătuit din consimțământul părților la adopție, act față de care decizia de încuviințare a adopției

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
a adopției este acela al protecției intereselor copiilor și corespunzător principiilor prevăzute de art.1 alin.1 Codul familiei, potrivit căruia statul ocrotește căsătoria și familia apără interesele mamei și ale copilului. Acest interes nu poate exclude interesul moral al adoptatorului, interesul copilului trebuie avut în vedere atât la încheierea adopției cât și la desfacerea ei. Principiul potrivit căruia adopția se face numai în interesul superior al adoptatului trebuie înțeles în sensul scopului adopției de a oferi posibilitatea copiilor care nu

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
desfacerea ei. Principiul potrivit căruia adopția se face numai în interesul superior al adoptatului trebuie înțeles în sensul scopului adopției de a oferi posibilitatea copiilor care nu se pot bucura de ocrotirea părintească să fie crescuți și educați de familia adoptatorului. Între interesul adoptatului și cel al adoptatorului nu poate exista opoziție, deoarece între membrii familiei nu există conflicte de interese 226. Potrivit art.20 din Convenția cu privire la drepturile copilului adoptată de Adunarea Generală a O.N.U. la 20 noiembrie

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
face numai în interesul superior al adoptatului trebuie înțeles în sensul scopului adopției de a oferi posibilitatea copiilor care nu se pot bucura de ocrotirea părintească să fie crescuți și educați de familia adoptatorului. Între interesul adoptatului și cel al adoptatorului nu poate exista opoziție, deoarece între membrii familiei nu există conflicte de interese 226. Potrivit art.20 din Convenția cu privire la drepturile copilului adoptată de Adunarea Generală a O.N.U. la 20 noiembrie 1990 (ratificată de România prin Legea 18

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
sau nu copii firești din căsătorie sau din afara ei ori copii adoptați, pot adopta copii de ambele sexe, fără discriminare, ori de câte ori adopția este în interesul lor. Cerințele la adopție pe care legea le prevede în persoana adoptatului și în persoana adoptatorului pot fi privite fie în totalitatea lor ca cerințe la adopție, fie diferențial; condiții care se exprimă pozitiv (de exemplu, pentru a putea adopta, adoptatorul trebuie să fie major) și impedimente la adopție, cele ce se exprimă negativ (de exemplu

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
lor. Cerințele la adopție pe care legea le prevede în persoana adoptatului și în persoana adoptatorului pot fi privite fie în totalitatea lor ca cerințe la adopție, fie diferențial; condiții care se exprimă pozitiv (de exemplu, pentru a putea adopta, adoptatorul trebuie să fie major) și impedimente la adopție, cele ce se exprimă negativ (de exemplu, adopția între frați este oprită)227. Alături de ele sunt condițiile de formă la adopție. Condițiile de fond la adopție cuprind: * condițiile legale în ce privește pe adoptat

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
42 din C. fam), fie de către comisia pentru protecția copilului, în cazul în care dezvoltarea ori sănătatea copilului este primejduită în casa părintească. * copiii crescuți de către tutore (art.123 din C. fam.). Într-o situație similară se găsește copilul soției adoptatorului ori al soțului adoptatoarei, crescut vreme îndelungată, apoi adoptat după decesul mamei sau al tatălui său și care devine astfel, după caz, adoptator ori adoptatoare. B. Cerințe pentru adoptator Persoana sau familia care adoptă să aibă capacitate deplină de exercițiu

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
decesul mamei sau al tatălui său și care devine astfel, după caz, adoptator ori adoptatoare. B. Cerințe pentru adoptator Persoana sau familia care adoptă să aibă capacitate deplină de exercițiu (art.5 alin.1). Condițiile ce se cer în persoana adoptatorului sunt dispuse de art. 5 alin.1 și art. 2 alin.1 (Ordonanța de urgență nr. 25/1997), după care persoana sau familia care adoptă trebuie să aibă capacitatea deplină de exercițiu. Această condiție mai rezultă, pe de o parte

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
de persoane cu capacitate deplină de exercițiu, pentru a fi valabil, iar pe de altă parte, din prevederea potrivit căreia, la desfacerea adopției, părinții firești ai copilului redobândesc drepturile și îndatoririle părintești, care s-au exercitat de persoana sau familia adoptatoare, ceea ce presupune existența capacității depline de exercițiu a adoptatorilor pentru că drepturile și îndatoririle părintești au trecut de la părintele firesc la aceștia. Persoana cu capacitate deplină de exercițiu poate adopta fără deosebire de sex, naționalitate, rasă sau religie, iar împrejurarea că

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
fi valabil, iar pe de altă parte, din prevederea potrivit căreia, la desfacerea adopției, părinții firești ai copilului redobândesc drepturile și îndatoririle părintești, care s-au exercitat de persoana sau familia adoptatoare, ceea ce presupune existența capacității depline de exercițiu a adoptatorilor pentru că drepturile și îndatoririle părintești au trecut de la părintele firesc la aceștia. Persoana cu capacitate deplină de exercițiu poate adopta fără deosebire de sex, naționalitate, rasă sau religie, iar împrejurarea că acesta are un copil nu constituie un impediment pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
exercițiu poate adopta fără deosebire de sex, naționalitate, rasă sau religie, iar împrejurarea că acesta are un copil nu constituie un impediment pentru încheierea adopției, după cum, persoana poate adopta fie că este căsătorită, fie că este necăsătorită. Vârsta minimă a adoptatorului este nelimitată și nu poate conduce la refuzul încuviințării adopției decât în condițiile excepționale când nu se poate realiza scopul ei228. Condiția ca adoptatorul să aibă capacitatea deplină de exercițiu este impusă de scopul adopției, de necesitatea ca adoptatul să

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
adopției, după cum, persoana poate adopta fie că este căsătorită, fie că este necăsătorită. Vârsta minimă a adoptatorului este nelimitată și nu poate conduce la refuzul încuviințării adopției decât în condițiile excepționale când nu se poate realiza scopul ei228. Condiția ca adoptatorul să aibă capacitatea deplină de exercițiu este impusă de scopul adopției, de necesitatea ca adoptatul să găsească la adoptator o situație materială care să-i asigure cele necesare traiului și un climat afectiv și spiritual propice pentru creșterea, educarea, învățarea

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
educarea, învățarea și pregătirea sa profesională deci, un ansamblu de cerințe pe care numai persoanele mature le pot satisface 229. Această condiție este parțial cuprinsă și în cerinta diferenței de vârstă între adoptator și adoptat, cât și în condiția ca adoptatorul să îndeplinească cerințele prevăzute de lege pentru a fi tutore 230. Condiția ca adoptatorul să fie major este diferențiată de condiția diferenței de vârstă prin aceea că nu este suficient ca adoptatorul să fie major, el trebuind să aibă și

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
persoanele mature le pot satisface 229. Această condiție este parțial cuprinsă și în cerinta diferenței de vârstă între adoptator și adoptat, cât și în condiția ca adoptatorul să îndeplinească cerințele prevăzute de lege pentru a fi tutore 230. Condiția ca adoptatorul să fie major este diferențiată de condiția diferenței de vârstă prin aceea că nu este suficient ca adoptatorul să fie major, el trebuind să aibă și capacitatea deplină de exercițiu pentru a putea îndeplini îndatoririle și exercita drepturile în calitate de adoptator

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
adoptator și adoptat, cât și în condiția ca adoptatorul să îndeplinească cerințele prevăzute de lege pentru a fi tutore 230. Condiția ca adoptatorul să fie major este diferențiată de condiția diferenței de vârstă prin aceea că nu este suficient ca adoptatorul să fie major, el trebuind să aibă și capacitatea deplină de exercițiu pentru a putea îndeplini îndatoririle și exercita drepturile în calitate de adoptator. Cum prin adopție ocrotirea părintească trece de la părinții firești ai adoptatului la adoptator, înseamnă că adoptatorul trebuie să

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
suficient ca adoptatorul să fie major, el trebuind să aibă și capacitatea deplină de exercițiu pentru a putea îndeplini îndatoririle și exercita drepturile în calitate de adoptator. Cum prin adopție ocrotirea părintească trece de la părinții firești ai adoptatului la adoptator, înseamnă că adoptatorul trebuie să-l reprezinte pe minor în actele juridice civile, până acesta împlinește 14 ani, iar după împlinirea acestei vârste, să-i încuviințeze în prealabil actele juridice pe care adoptatul poate să le încheie singur, iar acestea adoptatorul nu le

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
înseamnă că adoptatorul trebuie să-l reprezinte pe minor în actele juridice civile, până acesta împlinește 14 ani, iar după împlinirea acestei vârste, să-i încuviințeze în prealabil actele juridice pe care adoptatul poate să le încheie singur, iar acestea adoptatorul nu le poate face decât dacă el însuși are exercițiul deplin al capacității sale civile. Diferența de vârstă între adoptator si adoptat să fie de cel puțin 18 ani (art.5 alin.1) Această condiție se justifică prin faptul că

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
de vârstă între adoptator și adoptat va fi mai mică (art.5 alin.2) în situația în care o femeie căsătorită cu vârsta sub 18 ani ar vrea să adopte cu soțul ei un copil. Legea adoptiei nu impune ca adoptatorul să aibă o anumită vârstă, ci numai ca între adoptator și adoptat să existe diferența de vârstă menționată anterior. Motivul care satisface cerința de a fi "temeinic" ar putea reprezenta faptul că, o persoană a fost crescută de către o altă

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]