16,813 matches
-
Fulbright și Mansfield să susțină un nou proiect de lege pentru comerțul Est-Vest1194. Eforturile președintelui erau din nou umbrite de pericolul deturnării mărfurilor din Europa de Est către Vietnamul de Nord. Acest negativism se manifesta în special în rîndul congresmenilor ai căror alegători erau de etnie est-europeană. Aceștia se opuneau cu tărie comerțului american cu Europa de Est, considerînd că astfel de tranzacții i-ar ajuta pe sovietici. Și totuși, unii se opuneau categoric ajutorării oricărei națiuni ce sprijinea, într-un fel sau altul, Vietnamul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de la 5.000 de dolari pînă la 25.000, ca fiind "o formă reprobabilă de jecmănire"1519. Congresmenii evrei, mai exact Consiliul Național al Evreilor Sovietici s-au raliat imediat de partea lui Ribicoff și Jackson. Numărul scrisorilor primite de la alegătorii care deplîngeau situația evreilor din Uniunea Sovietică a crescut de 10 ori1520. Charles Vanik, din Ohio, a propus un amendament la Legea privind ajutorarea țărilor străine care să-i interzică Băncii Export-Import să mai acorde credite și împrumuturi oricărei națiuni
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
termen lung pînă în 1976, Kissinger i-a spus, probabil, ambasadorului că nu este momentul potrivit pentru un acord separat cu România. Între timp, interesul cu care Mondale pledase pentru Clauza României s-a soldat cu unele rezultate concrete pentru alegătorii săi din Minnesota, mai ales pentru cei de la Control Data Corporation. Această firmă de computere încercase din 1968 să-și comercializeze produsele în România, dar nu putuse obține de la Departamentul Comerțului licențele de export pentru aparatele electronice. Întrucît curentul de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de cetățeni români. Între anii 1983 și 1986, Senatul american a început să-și schimbe atitudinea față de suspendarea Clauzei României. Acesta a fost dintotdeauna mai puțin prompt în acțiunile sale decît Camera Reprezentanților. Senatorii erau mai puțin receptivi la cererile alegătorilor lor decît membrii Camerei. Pentru a reprezenta un stat întreg, senatorul nu avea nevoie de voturile alegătorilor săi decît o dată la șase ani și îi plăcea să creadă că judecă lucrurile dintr-o perspectivă națională. Din punctul de vedere al
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
suspendarea Clauzei României. Acesta a fost dintotdeauna mai puțin prompt în acțiunile sale decît Camera Reprezentanților. Senatorii erau mai puțin receptivi la cererile alegătorilor lor decît membrii Camerei. Pentru a reprezenta un stat întreg, senatorul nu avea nevoie de voturile alegătorilor săi decît o dată la șase ani și îi plăcea să creadă că judecă lucrurile dintr-o perspectivă națională. Din punctul de vedere al senatorilor, colegii lor de la Cameră, care erau aleși o dată la doi ani și reprezentau zone mai puțin
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
îi plăcea să creadă că judecă lucrurile dintr-o perspectivă națională. Din punctul de vedere al senatorilor, colegii lor de la Cameră, care erau aleși o dată la doi ani și reprezentau zone mai puțin întinse, aveau o responsabilitate mai mare față de alegători și erau mai provinciali în gîndire 2590. Tocmai de aceea, Senatul se lăsa mai greu antrenat în schimbări de anvergură. Demagogia neîntreruptă a lui Ceaușescu i-a determinat, însă, și pe cei mai inofensivi senatori să se confrunte cu situația
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Anderson, dosare pe subiecte, Proiect de materiale prezidențiale Nixon. Remarcile lui Nixon au alimentat opoziția republicanilor față de orice fel de extindere a comerțului cu lumea comunistă. Ca lider republican al Camerei Reprezentanților, Gerald Ford avea să răspundă în mod constant alegătorilor că "nu era timpul să "construim poduri" între Est și Vest prin intermediul comerțului". Scrisoare, Gerald R. Ford către dl. Josiah Hamilton, 16 iulie 1968, dosarul 131-1, cutia 131, dosarele legislative Ford, GRF 1251 Congresul SUA, Camera Reprezentanților, Comitetul pentru Afaceri
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
motiv pentru care Mills a ezitat să pledeze pentru acordarea "Clauzei" României era intenția sa de a candida la președinție în 1972 și convingerea întemeiată, fără îndoială, că susținerea "Clauzei" pentru o țară comunistă n-ar fi fost în asentimentul alegătorilor și i-ar fi adus prea puține voturi (Interviu luat de autor lui Herbert Stein, 20 noiembrie 1987). 1483 Interviu luat de autor lui Corneliu Bogdan, 11 aprilie 1987. 1484 Memoriu, Peter Flanigan către Herbert Stein, 1 martie 1972, dosarul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Memoriu, Gerald L. Parsky către membrii Comitetului pentru Comerț Exterior Est-Vest, 3 iulie 1975, anexă, dosarul Comitetului pentru Comerț Exterior Est-Vest, cutia 55, documentele William Seidman, Biblioteca GRF. Aceasta contrasta izbitor cu zecile de scrisori pe care Ford le trimisese alegătorilor săi pe cînd era încă un congresman din Michigan. Pe atunci se opunea cu tărie "construirii de poduri" către regimurile comuniste. 1713Articol de presă cu mesajul președintelui către Congres, 24 aprilie 1975, dosarul TA5; 4/1/75-4/30/75, cutia
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ai partidului: Iuliu Maniu și Ion Mihalache. Din perioada de după al doilea război mondial este amintită doar reînființarea și apoi interzicerea sa, pentru a fi indicat apoi și ridicarea la nivelul de principal partid de opoziție cu 25% din preferințele alegătorilor. Cele două formațiuni care au stat la baza PNȚ-ului au avut o evoluție diferită înainte de fuzionare. Partidul Național apare încă din 1869 ca o entitate politică a românilor din Austro-Ungaria. El era însă divizat, existând o organizație pentru Transilvania
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pașilor necesari pentru o integrare europeană reușită. SEBASTIAN CHIRUȚĂ Introducere Istoria democrației creștine pune în primul rînd problema definiției. Formula propusă pentru Mișcarea Republicană Populară (MRP), adesea atribuită lui Georges Bidault: "Să te situezi în centru și să faci împreună cu alegătorii de dreapta o politică de stînga"1, este puțin satisfăcătoare. Acest punct de vedere limitat restrînge democrația creștină la subtilitățile vieții parlamentare, negîndu-i originalitatea. În același timp, el nu este complet lipsit de fundament în măsura în care analiza programelor o demonstrează opțiunile
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Europa, săptămînalul The Economist scria: "Much of Europe is run by christian democratic parties" (O mare parte a Europei este condusă de partide creștin-democrate n. t.). Este adevărat că ele constituie o forță politică reală, avînd aproximativ 31 milioane de alegători ai Europei celor Doisprezece la alegerile europene din iunie 1989. În 1994, grupul parlamentar al Partidului Popular European din cadrul Parlamentului de la Strasbourg număra 157 membri dintr-un total de 567, fiind al doilea după grupul socialist (198 membri) și plasîndu-se
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pontificale nu mai existau, iar Papa Pius al IX-lea s-a închis la Vatican, considerîndu-se prizonier și refuzînd legea Garanțiilor pe care i-o oferea parlamentul italian. El interzicea catolicilor, prin Non expedit, să participe la alegerile politice: "Nici alegători, nici aleși", conform formulei lui don Margotti din 1861. Dar nu se punea totuși problema de a lăsa drum liber adversarilor. În 1875, la inițiativa papei, a fost creată Asociația Congreselor care, la început, era mai mult o nebuloasă decît
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
angajarea catolicilor în problemele de ordin social nu se putea face decît prin supunerea față de ierarhii Bisericii. În al doilea rînd, au avut loc evoluții diferite în modul de percepere a politicului de către catolicii italieni. Formula lui don Margotti, "nici alegători nici aleși", consacrată de Non expedit, a suferit unele atenuări; o linie "transigentă", care reînnoda legăturile cu catolicismul liberal piemontez, "conciliatorist", se reactiva și spera ca Biserica să recunoască statul liberal 17. Dar acești catolici moderați se situau pe poziții
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pe "un pericol pentru țară și pentru Biserică". El a obținut 11,49% din voturi la alegerile din mai 1936, provocînd o criză în interiorul Partidului Catolic redus la 28%, în timp ce naționaliștii flamanzi ai Vlaams Nationaal Verbond strîngeau 7,12% din alegători: 400.000 dintre alegători, în majoritate catolici, votaseră pentru Rex sau pentru VNV. Totuși, Van Zeeland, susținut de cele trei partide ale coaliției, l-a învins personal la Bruxelles în 1937, cu ocazia unor alegeri parțiale: creștin-democratul părea să fie
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
țară și pentru Biserică". El a obținut 11,49% din voturi la alegerile din mai 1936, provocînd o criză în interiorul Partidului Catolic redus la 28%, în timp ce naționaliștii flamanzi ai Vlaams Nationaal Verbond strîngeau 7,12% din alegători: 400.000 dintre alegători, în majoritate catolici, votaseră pentru Rex sau pentru VNV. Totuși, Van Zeeland, susținut de cele trei partide ale coaliției, l-a învins personal la Bruxelles în 1937, cu ocazia unor alegeri parțiale: creștin-democratul părea să fie cel mai bun baraj
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
pe plan parlamentar. Totuși, dacă Le Petit Démocrate condus de Robert Cornilleau era săptămînalul partidului, o întreagă serie de titluri care se situa la periferia sa, fără să fie emanația lui directă, i-au asigurat o audiență ce depășea numărul alegătorilor săi: revista lunară Politique, fondată în 1928 de Charles Flory, cotidianul L'Aube, fondat în 1932 de Francisque Gay7; el a mai găsit un sprijin important în Ouest-Éclair, al cărui fondator, Emmanuel Desgrées du Loû, era vicepreședinte al partidului. PDP
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
cît în iunie CDA și-a revenit în mod spectaculos, apropiindu-se de nivelul său de altă dată cu cele 30,8% din sufragii, dar în cadrul alegerilor europene, fără miză națională, care nu au mobilizat decît 35% din totalul de alegători. Olanda rămîne, ca și Italia, un teren de studiu privilegiat. III Ținuturi de misionarism ale democrației creștine Succesul efemer din Franța Fondată în 1944, avîndu-l pe Maurice Schumann ca președinte și Robert Bichet ca secretar general, rezultat al experiențelor creștin-democrate
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Alessandrini, considerînd RPF-ul drept "vag transformism al dreptei", scotea în față modelul italian de unitate politică a catolicilor. Dar această intervenție nu a avut niciodată vreo influență. Electoratul său era practicant. Un sondaj din 1952 indică că 79% din alegătorii săi vin regulat la slujbele religioase. Dar aici MRP-ul s-a împotmolit: din 100 de practicanți doar 54% aveau încredere în el, 20% votînd pentru independenți, iar 18% pentru RPF. Or, în 1956, MRP nu mai strîngea decît 34
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
o componentă creștin-democrată să se impună. De fapt, tradiția creștin-democrată se găsește în Țara Bascilor și în Catalonia. În aceste două cazuri ea s-a identificat cu o puternică opoziție față de regimul lui Franco. Cu cei peste o treime din alegători, Partidul Naționalist Basc este puternic implantat în societatea bască, fiind sprijinit atît de Biserică, după cum se poate vedea și din votul catolicilor practicanți 16, cît și de autonomia acordată în 1980. În ținutul catalan, Unió demócratica de Catalunya are o
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
reală influență, cu excepția eșalonului municipal. În Țările Baltice, poziția cea mai favorabilă este cea a lui Isamaa proPatria, din Estonia, membră în UEDC. Ea este o coaliție a mai multor formațiuni cu orientare creștin-democrată sau conservatoare, ce adună 35% dintre alegători. Președintele ei, Mart Laar este prim ministru, ceea ce reprezintă o frumoasă reușită pentru curentul creștin-democrat în această țară cu tradiție luterană, cu atît mai mult cu cît șeful Statului, Lennart Meri a fost ales datorită sprijinului acestui curent. Această situație
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
după război, dar interzis în 1947, el a reapărut la 22 decembrie 1989, fiind condus atunci de Liviu Petrina, sub denumirea de Partidul Național Țărănesc Creștin-Democrat. Membru al UEDC, el este astăzi principala forță de opoziție, susținut de 25% din alegători. În sînul minorităților ungare, tinde să se dezvolte Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. Paradoxurile Greciei. Grecia prezintă paradoxul de a fi membră a Uniunii Europene, avînd însă multe din trăsăturile comune celorlalte țări ortodoxe. Relațiile Biserică-Stat de aici se
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
însă, creștin-democrații sînt în concurență, pe acest domeniu, cu integriștii, tradiționaliștii, sau cu formulele autoritare care încearcă să instrumentalizeze religia; pe de altă parte, masa de practicanți rămîne, așa după cum s-a observat în diferite țări, un remarcabil "heleșteu" de alegători pentru democrația creștină, chiar dacă pluralismul politic al creștinilor a devenit o realitate și la practicanți, al căror procentaj de voturi pentru partidele creștin-democrate tinde să scadă. Această masă reducîndu-se, consecințele pe termen lung riscă să devină problematice pentru acestea. Ba
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
mai ales în marile orașe ca Berlin, Frankfurt, Roma înainte de 1993, unde votul pentru democrația creștină este superior aceluia al membrilor. Dar care este soliditatea unui vot căruia îi lipsește un substrat solid, într-un moment cînd orientările grupurilor de alegători devin volatile? Or, comportamentul anumitor creștin-democrați față de problema morală nu este de natură să convingă alegătorii membri că democrația creștină este cea mai bună pentru a apăra anumite valori. Această observație poate clarifica, a contrario, anumite rigidități: cînd, în Italia
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
este superior aceluia al membrilor. Dar care este soliditatea unui vot căruia îi lipsește un substrat solid, într-un moment cînd orientările grupurilor de alegători devin volatile? Or, comportamentul anumitor creștin-democrați față de problema morală nu este de natură să convingă alegătorii membri că democrația creștină este cea mai bună pentru a apăra anumite valori. Această observație poate clarifica, a contrario, anumite rigidități: cînd, în Italia, doctrina lui Sturzo este scoasă în față și cînd președintele Republicii, Oscar Luigi Scalfaro, îi amintește
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]