7,971 matches
-
scăpare, brațul meu te ocrotește te acopăr cu săruturi, tu cu unghiile zgârâi, îți sclipesc în noapte ochii, dinții albi îi simt în barbă muști cu poftă-a mele buze, vrei să mă retrag în grabă, te ascunzi printre-așternuturi, îmi aluneci ca un șarpe tu nu știi că razvrătirea-ți mă stârnește peste poate; n-ai astâmpăr, furioasă vrei să mă atragi în cursă și te lasi în așternuturi obosită și cam plânsă... Eu mă las învins, o clipă, ești acum doar
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
-nchide dincolo de făpturi, tăinuit se-avântă în umbre și golul tot pâlpâie, revine mai greu întortochind dilemele Suferința parcurge căi neștiute printr-un procedeu plin de ignoranță încurcat în fire plăpânde sculptat cu unde precise. Ochii... algele unui pericol mental alunecă pe serpentine filiforme tăceri în oceanul de păcură. Nu mai rabzi mânios te desprinzi din acea zbatere anacronică. Și tu nu mă suferi. Citește mai mult Într-un cer de purpurăîn râpa înghețată un balans furibundîși strecoară acordul în recunoașteri
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
-n iarna înflorită / Ninsori tihnite lin leagănă tăceri...``(Se sfâșie tăcerea). Primăvara este salutată prin apariția babelor ``Cele nouă doamne``surprinse prin atributele caracteristice legate de miracolul anotimpului, ``fie că naște lacrimi curate``, ``fie că-și plimbă silabele în salbă``, alunecând pe lumină și vânt ``din zarea argintie ``, presărând mărțișoare, risipind ceață, revărsând ``argint și aur``. ( Cele nouă doamne). Ii simte pulsul prin toți porii, se contopește cu mirosul, culoarea și sunetul elementelor vegetale. E greu de spus care anotimp o
LIRISM FEMININ DE RENATA ALEXE de LIA RUSE în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372912_a_374241]
-
pledoarie pentru dragoste, o deschidere spre natură, o trăire a ritmurilor cosmice, o meditație asupra ireversibilității timpului. Da. Cu timpul implacabil se conjugă nostalgia iubirii. Timpul și iar timpul în poezia Liei Ruse devine obsedant. Ireversibilitatea lui e o certitudine : Alunecăm în timpul continuu luminat Si vremea e cu cântul pe umăr tremurând...( Au aburit cuvintele). Contracarează: ``Răstorn o amintire peste timp, Parcă-mi revine armonia-n fugă`` (Zboară timpul) sau se cufundă în jocul acestuia ca în atmosfera de poveste ( În
LIRISM FEMININ DE RENATA ALEXE de LIA RUSE în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372912_a_374241]
-
NU M-ATINGI... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 2169 din 08 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Să nu m-atingi când mă trezesc în rouă, cu gând de iarbă, și-n brațele amândouă vei zări, străine, o stea alunecând. Să nu mă strigi când zorii se îngână c-un sunet alb și adieri de vânt, iar eu mă sting, lăsând lumină acolo unde tu ademenești mereu... aceeași umbră. Să nu m-atingi când sufletu-mi de rouă se-nchide
SĂ NU M-ATINGI... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372939_a_374268]
-
de-a pururi în bine. Cine nu se lepăda însă de lumeasca temere de moarte își găsea cu siguranță sfârșitul până să fi atins poalele muntelui. Când fu gata să-și ia avânt cu brațele larg deschise pentru zborul morții, alunecă fără voie într-un fel de căuș săpat în stei. Își continuă căderea prelingându-se printr-o crăpătură ce se tot lărgea pe măsură ce înainta, de parcă stânca ar fi fost vie și-ar fi vrut să-l ferească de năpasta zdrobirii
ZILELE BABEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373016_a_374345]
-
periodicitatea lor. - Ce legătură are cu... - Eu stabilesc acum cine și cu ce are legătură, sper că acesta e un lucru clar! Man se ridicase și se proptise cu ambii pumni în tăblia biroului impunător. Preda simțise că pământul îi alunecă încet de sub picioare. Hârtiile lui urmau să intre la puricat? Se descurcase mereu cu secretarul de partid atât în ceea ce privea raportările cât și în ceea ce privea planul. Nici unul dintre ceilalți doi directori nu se străduise prea mult să înțeleagă
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
oraș, nu într-o fermă de la marginea unui sat dintre dealuri. - Mi-am cerut scuze, am implorat, dacă are legătură cu carnea... - Nu are legătură decât cu ancheta, cu care v-ați descurcat nemaipomenit de bine! Contabilul se lăsă să alunece înapoi pe scaun, fără să mai poată scoate un cuvânt. Își cuprinse tremurând capul între mâini și începu să plângă. Mihai Man simți valul de greață urcându-i direct în gât. Înainte de a părăsi biroul, aruncă nepăsător peste umăr: - Nu
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370956_a_372285]
-
copilărești, modul de a privi, simți ca un copil. În prozele scurte ale Dorinei Stoica alternează, omul matur, cel care își reamintește, și copilul care trăiește. Totuși, alternanța aceasta este aproape insesizabilă stylistic, maturul și copilul fiind încă inseparabil și alunecând continu dintr-unul în altul, această alunecare constituind uneori chiar “scenariul” prozei , care debutează cu o amintire și sfârșește cu o (re)trăire a unui moment al copilăriei. Cele mai impresionante microeseuri ră,ân totuși cele cufundate de-a-ntregul în
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
le puteam urni, iar tu stăteai lîngă mine și rîdeai cum ma chinui - dimineață mă gîndeam că ai plîns sau ce se întîmplă cu tine... Îmi visăm colegii că urcau pe un drum iar eu nu puteam să urc tot alunecam... 22.01.1988 ...Dacă cineva din familia mea sau familia ta - rude de gradul I și ÎI vor face prostii și vor intra la apă - pe mine mă va trece urgent în rezervă, ce chestie să răspund eu pt. faptele
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE XIII de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370980_a_372309]
-
Cărările pe care câte-odată Ne rătăceam - confuz sau dinadins - Duceau spre un luceafăr fără pată, Din feeria cerului desprins. Pe umerii-ți de înger în cascadă Curgea un val de neagră catifea; Pe ochi și buze, mâna-mi cu tăgada, Alunecând, alene se jertfea. Mă doborau oștirile de pătimi, Și-n legiuni coșmaruri mă zdrobeau... Dar nu-mi pasă de ochi-mi plini de lacrimi, Când chipul tău de înger îl sorbeau. AGĂȚAT ÎNTRE STELE Inima mi-a rămas agățata între
LACRIMI DE DOR ŞI DE DURERE (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371098_a_372427]
-
bagajul în cealaltă mână - și eu, ținând-o de pulover. După noi, cârdul de eleve. - Hai, mamă, ne îndemna mama, haideți cu toate mai repede, să nu rămânem prea în urmă! Am mers noi ce am mers sub ploaia rece, alunecând prin noroi, până când la un moment dat toate fetele ne-am pus pe strigat: - To-va-răăă-șaaa! To-va-răăă-șaaa! To-va-răăă-șaaa! - Ce-aveți, mă?, s-au stropșit tovarășele la noi. De ce urlați așa? - A căzut Iuliana în râpă, tovarășa, am țipat noi. Una dintre
ÎN TABĂRĂ, CU MAMA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371092_a_372421]
-
noroi, până când la un moment dat toate fetele ne-am pus pe strigat: - To-va-răăă-șaaa! To-va-răăă-șaaa! To-va-răăă-șaaa! - Ce-aveți, mă?, s-au stropșit tovarășele la noi. De ce urlați așa? - A căzut Iuliana în râpă, tovarășa, am țipat noi. Una dintre eleve alunecase în noroi, se dezechilibrase și se dusese în râpă. Apucase însă, să se prindă cu mâinile de rădăcinile ieșite la suprafață ale unui copac și acum stătea, plângând și așteptând să fie salvată. Bagajele i se duseseră departe, departe de
ÎN TABĂRĂ, CU MAMA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371092_a_372421]
-
Bezea Publicat în: Ediția nr. 2036 din 28 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Câtă cădere să fi fost urcată din rana mea, pe lungi spinări de nuferi, ștergând tăcerea de pământ, când suferi, țipând a iarnă pe sub mâna-mi moartă. Alunecând pe-o lamă de cuțit, s-or îndoi zăpezile pe gene, pădurile, m-or strânge-n toc de lemne vrând, să mă spăl de tine-n asfințit. Mă vor căra în ciocuri, slabe vânturi șoptindu-mă, durut, pe la ureche, tablou
RĂDĂCINI DE GÂNDURI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371124_a_372453]
-
iar. O prietenie din noduri. Și semne. Cum a spus Nichita. Cred că la aceasta s-a referit în volumul cu același titlu: Noduri și semne. Cum să înnozi clipă de grație? Cum să înnozi iubirea, când ea ți-a alunecat printre degete? Cum să înnozi încrederea, când ea ți-a fost înșelată? Lucruri greu de făcut. Niciodată nu vor mai fi la fel. Și teama te va invada permanent, să nu se întâmple din nou. Exact din aceeași pricina sau
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371152_a_372481]
-
le puteam urni, iar tu stăteai lîngă mine și rîdeai cum ma chinui - dimineață mă gîndeam că ai plîns sau ce se întîmplă cu tine ... ... Îmi visăm colegii că urcau pe un drum iar eu nu puteam să urc tot alunecam ... 22.01.1988 ... Dacă cineva din familia mea sau familia ta - rude de gradul I și ÎI vor face prostii și vor intra la apă - pe mine mă va trece urgent în rezervă, ce chestie să răspund eu pt. faptele
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
nu găsești un strop de bucurie. De mângâierea ta i-e trupului meu dor De gură ta ce știe să trezească Iubirea și extazul , tu mană-mi ești cerească În ceasuri ce curg pline de tineresc amor. Sub trupul meu aluneci, în tine-mi fac cuibar Când inimile noastre bat la unison , Prins de-a iubirii foame eu uit de tot de somn, De răutatea lumii nici nu mai am habar. Doar tu a mea, dându-mi iubirea toată Și setea
DULCEAŢA BUZEI TALE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371239_a_372568]
-
lunii și vălul ei străveziu va transforma senzualitatea dansului într-o formă de manifestare creativă. Dansul..energia creatoare. Așează-te în centrul visului tău, trăiește-ți destinul pentru care ai fost născut. Nu sta in umbră! Viitorul este al tău. Alunecă în pași de dans. Totul in jur va fi magie pură. Lipește-ți fruntea de stele, închide ochii, concentrează-te! Atrage spre tine sursa caldă din grădinile iubirii divine, dansul tău va deveni una cu tine și cu mediul înconjurător
DANSUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371254_a_372583]
-
de stea, ai descuiat toate sertarele. Ai atins cu iubire fiecare ungher și ai aprins lumina. Într-un sertar stătea dorința..se întindea languroasă, toropită de plictiseală. I-ai mângâiat obrazul și-a scăldat privirea în lumina ochilor tăi. A alunecat afară, pătrunzând în conștiințele celor care au înțeles mesajul. Al doilea sertar nu s-a deschis. Morocănoasa rutină a bombănit deranjată ceva neînțeles. Ai râs cu prospețimea dragostei răspândite în lume și ea a tresărit speriată, făcându-se nevăzută. Speranța
CHEIA.. de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371256_a_372585]
-
le puteam urni, iar tu stăteai lîngă mine și rîdeai cum ma chinui - dimineață mă gîndeam că ai plîns sau ce se întîmplă cu tine... ...Îmi visăm colegii că urcau pe un drum iar eu nu puteam să urc tot alunecam... 22.01.1988 ...Dacă cineva din familia mea sau familia ta - rude de gradul I și ÎI vor face prostii și vor intra la apă - ..., ce chestie să răspund eu pt. faptele neamurilor mele - știam și eu înainte lucrul acesta
PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE.16 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371275_a_372604]
-
modelele"spunea doamna Cella Negoiescu. Asemeni lui Jim Warren, Oleg Shuplyak și Sabin Bălașa, doamna Cella Negoiescu a apelat la metafore vizuale, pentru a transmite multe prin picturile sale. "Perla'', de exemplu, atâtea mi-a sugerat, obligându-mă să-mi alunece gândurile spre începuturi (maternitatea, atomul primordial, aura sfinției etc.), spre prezent (sferă, roată, soare - câte nu sugerează "rotundul''?!) sau spre viitor (existență, apus de soare, sfârșit de drum infinit...). Poate de aceea am ales această pictură pentru coperta revistei noastre
EXPOZIŢIE DE PICTURĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344772_a_346101]
-
decât ceilalți. Se mai întâmpla și pe timpul meu dar nici chiar așa, domnule. Acum parcă este prea exagerat cu ce se petrece prin școli și asta nu numai în licee chiar și prin școlile gimnaziale. Elvira, văzând că discuția iar alunecă spre probleme școlare, lucru nedorit, lăsă să treacă pe lângă ea afirmația colegului, fără să-i răspundă. Prefera să profite de oportunitatea ce i s-a oferit de a-i vorbi în particular, fără să-i deranjeze cineva. Întinse mâna pe
IUBIRE INTERZISA CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344743_a_346072]
-
ca un delict, În iarna incomodă și perfidă, Cu vești ce-mi declanșează un conflict în ipoteza cordului, lividă. Mă-ntorc rănită printre iambii orbi să îți mai scriu cu sânge, un catren. Dar ochii-mi sfâșiați de niște corbi, Alunecă pe șine reci de tren. Mă bântuie în zori, un gând meschin. Mi-e noapte ziua, mă scufund în somn. Mi-e viața nălucire și-o reprim. Iar visul mi-l ucid și... poate.adorm. Referință Bibliografică: SURPRINDERE / Marioara Nedea
SURPRINDERE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344809_a_346138]
-
albe... și sânii mei au fost iubiți doar de cercurile argintii ale lunii! i-am legat cu busuioc roșu, dar jalea inimii mele îngână un blestem... 4 octombrie 2008 IZVORUL INSPIRAȚIEI ești curios... să mă vezi noaptea? vrei să-mi aluneci cu degetele pe semicercurile perfecte ale sânilor? vrei să te lași purtat de valurile ciocolatii ale părului meu? sau vrei să te faci litere albastre pe pleoapele mele? da, buzele mele tac, întreabă doar sufletul! ele așteaptă între roz și
POEME DE DANIELA VOICULESCU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 5 din 05 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344865_a_346194]
-
în data de 30 octombrie, stare de „catastrofă majoră" în statele New York și New Jersey, unde orașele au fost inundate și circa 8 milioane de oameni au rămas fără curent. Dar, întotdeauna, după furtună, vine vreme bună! Și gândul mi-alunecă spre una din reflecțiile lui Gide: „Aveam nevoie de un plămân, mi-a spus copacul; atunci seva mi s-a prefăcut în frunză, ca să pot respira prin ea. Apoi, după ce am respirat, frunza mi-a căzut, iar eu n-am
RAVAGIILE URAGANULUI SANDY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344998_a_346327]