6,796 matches
-
irelevante pentru factorii particulari de stres (Carpenter, 1992, p. 2Ă. Cercetarea calitativă câștigă teren și în acest domeniu, dezvoltând din ce în ce mai multe metode și tehnici de investigare. Respectând evaluarea criteriilor de credibilitate, anumite studii din Germania, SUA și Israel își continuă ambiția necesară de a cerceta o anumită limită (Bărbat, 2001, p. 101Ă de stres care, atunci când este atinsă, conduce frecvent la instalarea mecanismelor de coping maladaptative (de apărareă. În același timp, chestionarele mixte (cu întrebări vizând și aspectele calitativeă devin din ce în ce mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
a nevoilor specifice ale persoanelor cu handicap și de creștere a solidarității sociale cu aceste categorii de persoane; continuarea activității de susținere a organizațiilor nonguvernamentale în procesul de protecție activă a persoanei cu handicap. Obiectivele propuse sunt îndrăznețe, necesită efort, ambiție, dăruire, chiar pasiune pentru munca bine făcută, perseverență, pentru atingerea lor, dar nu sunt imposibil de realizat, deoarece a lucra cu această categorie de persoane înseamnă a vorbi cu persoana cu handicap, a dialoga cu ea, a o informa cu privire la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
mai mult din activitatea pentru care este remunerată. Formarea nu este una globală, ea se face individual, în funcție de nevoile fiecăruia. Fiecare formare are la bază un plan de dezvoltare personală. În cadrul acestui plan, accentul cade pe trei elemente, și anume: ambiția, dorința persoanei de a se forma; cunoștințele de care persoana cu handicap are nevoie și experiența persoanei cu handicap în activitatea pentru care dorește a fi formată. Totodată, dacă persoana cu handicap dorește să-și schimbe locul de muncă și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
apar fie în dezbaterile mediatizate, fie în preocupările mai mult sau mai puțin mărturisite ale unor organisme, instituții politice, administrative, științifice etc. c. Sondajele de opinie sunt anchete sociologice cu un pronunțat caracter descriptiv. Ele nu numai că nu au ambiții explicative, dar, adeseori, însăși descrierea fenomenelor este realizată doar în linii foarte generale, fără detalieri și particularizări. d. Sondajele de opinie sunt anchete realizate într-un timp foarte scurt, cu chestionare simple și clar structurate și pe eșantioane care să
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a scriiturii, termen, iarăși, imposibil pentru mulți. Cum se manifestă ea la poeții care scriu pentru „trebuințele” lor și rareori (și mult mai tîrziu) pentru a fi cunoscuți, citiți, comentați...? Poetul de la Începutul secolului al XIX-lea n-are Încă ambiția de a fi autor. „Autorlîcul” apare mai tîrziu și se răspîndește repede din moment ce Heliade scrie deîndată o satiră a autorlîcului, iar Kogălniceanu instaurează critica literară pentru a pune stavilă În primul rînd maniei de a scrie. La 1820 poetul român
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pentru niște cugetări ce au devenit a doilea natură?”... (cf. st. cit.). Scrisul este, dar, un Învăț și o a doua natură. Scriptorul este un om Învățat și un om folositor. Heliade nu rămîne, se știe, la aceste noțiuni modeste, ambițiile lui sînt infinit mai mari, dar, În poezie și În meditațiile lui critice, nu ignoră latura profană a scrisului: aceea legată de știința de a face, de a Întemeia. Atît de profund este la Heliade acest gînd, Încît mitul care
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cititor din afară (la circulația și receptarea poeziei) din moment ce roagă pe cititorul său să nu se grăbească să-l „criticarisească” dacă va intîlni „vreo noimă ori neplăcută sau nepotrivită atît la ideea sa și la a obștii”. Absența totală a ambiției și, deci, a conștiinței estetice, ori binecunoscuta prefăcătorie a creatorului care scrie una pentru a sugera contrariu!? Nicolae Văcărescu, fratele celui dinainte, n-are nici măcar asemenea scrupule. El mărturisește că, neavînd „duh născocitor”, adică talent, va folosi stihurile lui Alecu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de frică, de bătaie de inimă și deznădăjduită hotărîre”. În fine, Trandafirașul norocit este rezultatul unui pariu În Împrejurări, iarăși, neprielnice scrisului. „Ticălosul poetic”, aflîndu-se Într-un loc izolat numai cu „scumpa pricină a flăcărilor sale”, a fost pus la ambiție și a improvizat stihurile cu repeziciune: „Deci el, nepierzînd vreme nici un minut, țiind trandafirașul În mînă, cu ochii plini de lacrimi, au Început a le zice din gură. Și de nu se Întîmpla asupra acestei fericiri o pîrdalnică de venire
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lăcomie a acumulării pe care nu le găsim la alți autori din epocă, un „sfint nesațiu” trece prin versul său și nesațiul ajunge departe, pînă la „scaunul veciei” care este, totodată, și locul genezei. Deschiderea lui este enormă. Acestei extraordinare ambiții Îi corespunde și un scenariu literar care, În partea lui teoretică, Începe cu Geneza și se Încheie cu proiectul de a organiza o bibliotecă de literatură universală prin traduceri. Heliade are, nu mai Încape Îndoială, o psihologie de creator În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
părți: Visul) sînt bine supravegheate, zborul se Încheie de regulă cu o morală foarte terestră. Este dificil de a desprinde din aceste planuri grandioase un proiect intim, acela care să traducă exact demersul liric al lui Heliade. Poetul este suma ambițiilor lui. El n-are o singură preferință, n-are o unică temă, nu urmează, de la un poem la altul, același drum. Este un spirit monstruos sincretic. Adună de peste tot, de la clasici și de la romantici, poetica lui este o adițiune de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ale lirismului său, considerat global. O muză pe care, Într-un vers, el o numește cetățeană, și care stimulează pe omul datoriei, pe Părintele social și moral. Este, apoi, muza astrală, cea mai puternică, aceea care aprinde În Părintele social ambiția vastei Creații și-l Împinge spre marile modele, muză cu puteri ascensionale, muză vizionaristă, hrănită cu sublimități. A treia este muza omului „buclucaș”, cum l-a numit Iorga, muză „mult pestriță și fîșneață”, născocitoare de expresii pitorești, sarcastică, dezlănțuită asupra
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
plîngerile lui (În Epistole) sînt cam retorice pentru că versurile spun indirect ceea ce autorul afirmă că nu poate spune. Putem spune atunci că o modestie numai pe jumătate sinceră stă la originea demersului său liric. O modestie pusă În slujba unei ambiții: aceea de a găsi În versuri „tonul măreț” care să dea ideii o anumită Înălțime și demnitate: „să-ți scriu pe un ton măreț, cît mai măreț s-ar putea”. A scrie În stil grandios, a da lucrurilor Înălțime, un
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
spațiu liric În care natura este magică și pasiunile ating forme de delir. Eminescu va duce lirica română, prin cultură și imaginație, spre nord, spre miturile borealice. Cu mai puțin talent și cu o spiritualitate redusă, Bolintineanu Îl precede În ambiția de a depăși granițele inspirației locale, dar Într-o direcție contrară. El are În față cîteva modele romantice (Hugo, În primul rînd), are și o biografie care-i Îndreaptă fantezia spre sudul mirific unde, după cum singur spune: „Cer, pămînt, eter
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
zăngănitul armelor sau trecerea tumultuoasă a oștirii. Iată un vers: „Pămîntul ropotește sub tropot de copite...” sau altul: „Ce vuiet lung de care, ce tropot surd de vite...” Tehnica antitezei duce la un fel de maniheism liric. De o parte: ambiția neînfrîntă a lui Albert, trufia militară a leșilor, armurile strălucitoare, orgia, dorința de expansiune, de cealaltă parte: mînie reținută, simplitate, veșminte modeste, dialog În șoaptă... Acolo (În tabăra română): „misterul și tăcerea” pădurii, „flăcări triste”, lucirea, din cînd În cînd
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
structura personalității educatoarei poate umple și nivela ca un liant legăturile fragilizate ale acestor părinți cu unitatea preșcolară. Educatoarele trebuie să manifeste optimism, bunăvoință, echilibru, impulsivitate scăzută, capacitate de adaptare, tenacitate; factorii afectivi crescuți (afecțiune, blândețe, entuziasm și voioșie, expresivitate); ambiție și curaj, rezistență la stres și persistență În atingerea scopului și depășirea piedicilor; de asemenea, trebuie să cunoască particularitățile psihice și psiho-sociale ale persoanelor cu handicap și să elaboreze pe aceasta bază cele mai eficiente strategii corectiv recuperatorii și educațional-incluzive
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – UN MOD DE EDUCAȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Veronica NECULA, Dorina MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2128]
-
doamnei Valsamaky-Farfara. Deși căsătorit, Pomponescu avea un cămin foarte întunecat. Nevastă-sa, de o vârstă cu el, devenise de câțiva ani infirmă printr-o anchiloză și-l doctriniza din fotoliul ei, cu concursul mamei ministeriabilului, femeie viguroasă și plină de ambiție. O bună parte din infatuarea lui Pomponescu se datora acestor femei, care nu admiteau pentru el alt regim moral decât acela stabilit de ele. Astfel, după părerea lor, a fi fost și a fi ministru era cea mai mare onoare
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
anume diminuări de venituri și a unei baterii de masă reduse, serviciul în casa Hergot lua proporții. Erminia punea pe masă tot soiul de glastre pline cu preparate reci, printre care glastra cu smântână era nelipsită. Eterica de altădată avea ambiția murăturilor delicate, precum ardeii umpluți cu varză, conopida, ciupercile. Ea le mânuia și le oferea cu cea mai mare grijă, ca o farmacistă medicamentele, însă mânca și ea din ele, cu voluptate, nu afecta în nici un fel disprețul de materie
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de terme publice și alte asemenea monumente de interes colectiv. Exercițiile pe care le propune studenților sunt numai în acest sens. Pe acest punct de vedere constructivist, cred că arhitectul Ioanide poate fi câștigat pentru o politică dinamică. 4. Ce ambiții nutrește? Se poate spune că arhitectul Ioanide este lipsit de orice ambiție de ordin social, poziția pe care o ocupă, de profesor la Școala de Arhitectură și de arhitect cu renume, fiindu-i suficientă. Însă are ambiția de a face
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
care le propune studenților sunt numai în acest sens. Pe acest punct de vedere constructivist, cred că arhitectul Ioanide poate fi câștigat pentru o politică dinamică. 4. Ce ambiții nutrește? Se poate spune că arhitectul Ioanide este lipsit de orice ambiție de ordin social, poziția pe care o ocupă, de profesor la Școala de Arhitectură și de arhitect cu renume, fiindu-i suficientă. Însă are ambiția de a face lucrări de mare importantă, cum am spus mai sus, de a-și
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dinamică. 4. Ce ambiții nutrește? Se poate spune că arhitectul Ioanide este lipsit de orice ambiție de ordin social, poziția pe care o ocupă, de profesor la Școala de Arhitectură și de arhitect cu renume, fiindu-i suficientă. Însă are ambiția de a face lucrări de mare importantă, cum am spus mai sus, de a-și lega numele de o operă de mari proporții. 5. Are greutăți bănești, e sensibil pe latura pecuniară? Se pare că arhitectul Ioanide, din cauza vieții cam
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cred că sunt singurul care am rezistat și n-am colaborat cu nimic. Când un profesor sau un director de revistă încuraja la "Poșta redacției" pe un coleg al meu, acesta se roșea de plăcere. Pentru ce? Gândesc că din ambiție, din setea de glorie. Ce prostie! Gloria intelectualului - dacă gloria merită atenția noastră - e cea mai mizerabilă de pe lume și-mi pare bine că n-am nici un stil, nici o însușire literară. Sper că nenorocul nu va face ca aceste rânduri
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Shakespeare, în special pentru scena asasinării lui Caesar în Senat. Eu luasem rolul lui Brutus, căruia Caesar îi zice: "Et tu, Brute?" După căderea lui Caesar aveam să vorbesc calm poporului, rugîndu-l să nu se înspăimînte, să nu fugă, întrucît ambiția plătise. Îmi plăceau și strigătele lui Cinna către popor: Liberty, Freedom! Tyranny is dead! Run hence, proclaim, cry it about the streets.1 Ca să mă obișnuiesc cu mânuirea pumnalului, am lovit de două ori perna. Am auzit pe mama zicînd
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
învățam despre marele voievod Hangerliu... Cine dă ființelor mediocre atâta instinct de adaptare? În-tr-adevăr, prințesa Hangerliu, persoană bonomă și caritabilă, de înfățișarea cea mai modestă în relațiile diurne, nutrea un amor propriu voievodal cu totul deplasat și era de o ambiție de putere nemăsurată, revelabilă în intonația groasă a vorbirii, semănată cu "dă ce, pă ce" în pretenția de a fi o prințesă autentic "rumînă" până și în pronunție. Ea se vâra în toate, intriga politicește și, deși era admisă la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fură de părere că un bărbat matur ar fi mai indicat ca secretar decât o femeie, și astfel fu propus Hagienuș, a cărui prezență ilară printre atâtea femei surprindea pe neinițiat. Aurora Suflețel făcea parte și ea din acest comitet. Ambiția doamnei Pomponescu, născută prin imitație, era de a juca un rol semioficial în materie de asistență și de a atrage la reuniunile ei o seamă de notabilități feminine. Adunarea se începea prin lectura unui proces-verbal, făcută de Hagienuș, apoi degenera
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
răsunătoare și divizor de partide, cu toate că el însuși era șeful unui mic partid, cu ajutorul căruia pătrundea în Parlament fără întrerupere. Acum, primind modesta însărcinare de primar de cartier, dădea un concurs echivoc guvernului, revervîn-du-și oricând dreptul de critică, și avea ambiția foarte sinceră de a muta în mahalaua lui tot Bucureștiul. Primarul voia să imite pe Herriot, edil permanent al Lionului. Poziția lui era de altfel mai puternică decât a unui ministru și era menajat acolo pentru orice eventualități, în scopul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]