24,780 matches
-
Amendamentul său avea 73 de susținători și, în esență, era un apel la Administrație de a-i forța pe sovietici să renunțe la taxele exorbitante de emigrare 1560. Jackson îi spuse lui Flanigan că are de gînd să-și anexeze amendamentul la legea comercială. Se săturase de sovietici. Cu cîtva timp în urmă îi trimisese ambasadorului Dobrînin o scrisoare în care cerea și răspuns. Nu primise încă nici unul. Flanigan îi ceru imediat lui Sonnenfeldt să-l determine pe Dobrînin să răspundă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
îi trimisese ambasadorului Dobrînin o scrisoare în care cerea și răspuns. Nu primise încă nici unul. Flanigan îi ceru imediat lui Sonnenfeldt să-l determine pe Dobrînin să răspundă, "avînd în vedere importanța lui Jackson în această privință"1561. Așteptîndu-se la amendamentul lui Jackson, Nixon l-a trimis pe Shultz la Moscova, pentru a se întîlni cu Brejnev. Deși nu există documente disponibile în care să fie consemnate discuțiile acestora, se pare că Shultz i-a convins pe sovietici că în cazul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
încheierea construcției. În acest răstimp, tehnologia "de ultimă oră" s-a schimbat de mai multe ori. În cele din urmă, după numeroase vizite ale specialiștilor români la sediul firmei General Tire din Akron, negocierile au fost încununate de succes 1581. Amendamentul Jackson Pe 2 aprilie 1973, John Dean a început să depună mărturie în fața comisiei de anchetă a Senatului pentru afacerea Watergate, comisie condusă de Sam Ervin. La opt zile după aceea, președintele a trimis Congresului pachetul său de legi pentru
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Sovietică și "ne-ar permite, de asemenea, să ne îndeplinim angajamentele față de România"1582. În aceeași zi, președintele a trimis Congresului proiectul său de lege, de 124 de pagini și senatorul Jackson, împreună cu alți 76 de susținători au introdus un amendament la legea care interzicea acordarea Clauzei țărilor fără economie de piață și care impuneau restricții de emigrare 1583. Administrația a acționat rapid. Kissinger a vorbit cu Dobrînin și le-a cerut sovieticilor să-i permită să anunțe Congresul că Moscova
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
suspendare a taxelor de învățămînt. El voia mai mult. Moscova trebuia să garanteze un număr minim anual de vize de ieșire din țară și să reducă restricțiile de emigrare pentru toate naționalitățile 1586. Proiectul pentru legea de reformă comercială și amendamentul Jackson curmau efectiv șansa României de a obține o clauză separată. Condițiile comerciale impuse Bucureștiului erau aceleași ca și cele pentru Moscova. Oricum, România nu era amenințată de condiționarea dintre comerț și emigrare. Bucureștiul le permitea evreilor să emigreze. De
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lui Bogdan n-au putut separa problema României, în cursul dezbaterilor ulterioare din Congres. Aceste discuții s-au axat, în primul rînd, pe dreptul Moscovei de a beneficia de Clauză, dar s-au referit, implicit, și la celelalte țări comuniste. Amendamentul lui Jackson l-a înfuriat pe Nixon. El i s-a confesat lui Ehrlichman, spunîndu-i că suporterii lui Jackson sînt "evrei sadea... Eu nu sînt un quaker sadea și ei mă urăsc pentru asta". Nixon voia să trateze cu sovieticii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care nu respectă dreptul cetățenilor la emigrare sau le condiționează emigrarea de anumite taxe nominale. La deschiderea audierilor, Administrația și-a prezentat depoziția în favoarea proiectului de lege care includea și dreptul președintelui de a acorda Clauza, fără restricțiile prevăzute de amendamentul Jackson-Vanik1591. În cursul lunii iunie, la audieri au compărut și o serie de martori reprezentînd interese speciale. Cîțiva dintre ei au pledat în mod special pentru acordarea statutului de Clauză produselor românești. Cei mai importanți martori au fost Confederația Națională
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
obstacol major în calea politicii externe, care ar pune în pericol demersurile pentru pace și reducerea înarmării și ar putea agrava represiunea din URSS". El înțelegea poziția Congresului și era dispus să accepte un compromis rezonabil, ceva mai moderat decît amendamentul Jackson-Vanik. În concluzie, Nixon le-a spus lui Ullman și Schneebeli că oamenii lui sînt "gata să lucreze cu voi la legea aceea"1599. Comitetul de Mijloace și Resurse nu a putut fi influențat de insistențele președintelui. Miercuri, pe 26
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a spus lui Ullman și Schneebeli că oamenii lui sînt "gata să lucreze cu voi la legea aceea"1599. Comitetul de Mijloace și Resurse nu a putut fi influențat de insistențele președintelui. Miercuri, pe 26 septembrie, Comitetul a adăugat un amendament de tip Jackson-Vanik la capitolul V. Singura consolare a Casei Albe era că restricțiile nu se refereau și la credite. Joi, Nixon s-a întîlnit cu liderii republicani ai Camerei Reprezentanților, pentru a-i convinge să scoată amendamentul, pentru că altfel
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
adăugat un amendament de tip Jackson-Vanik la capitolul V. Singura consolare a Casei Albe era că restricțiile nu se refereau și la credite. Joi, Nixon s-a întîlnit cu liderii republicani ai Camerei Reprezentanților, pentru a-i convinge să scoată amendamentul, pentru că altfel nu putea pune în aplicare acordul comercial sovieto-american și nici nu-și putea îndeplini angajamentul față de România 1600. La cîteva ore după aceea, Comitetul de Mijloace și Resurse a luat în discuție posibilitatea scutirii României de amendamentul de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
scoată amendamentul, pentru că altfel nu putea pune în aplicare acordul comercial sovieto-american și nici nu-și putea îndeplini angajamentul față de România 1600. La cîteva ore după aceea, Comitetul de Mijloace și Resurse a luat în discuție posibilitatea scutirii României de amendamentul de emigrare 1601. Discuția, însă, n-a durat mult. România putea fi scutită doar dacă nu încălca amendamentul, dar în acest caz, scutirea nici n-ar mai fi fost necesară. Congresul era din ce în ce mai interesat de drepturile omului. În 1973, Comisia
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
angajamentul față de România 1600. La cîteva ore după aceea, Comitetul de Mijloace și Resurse a luat în discuție posibilitatea scutirii României de amendamentul de emigrare 1601. Discuția, însă, n-a durat mult. România putea fi scutită doar dacă nu încălca amendamentul, dar în acest caz, scutirea nici n-ar mai fi fost necesară. Congresul era din ce în ce mai interesat de drepturile omului. În 1973, Comisia pentru Organizații și Mișcări Internaționale a Comitetului pentru Afaceri Externe al Camerei Reprezentanților arăta că "politica noastră externă
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
decembrie, ambele camere au aprobat legea, ceea ce reflecta convingerea Congresului că președintele trebuie să refuze orice fel de ajutor economic sau militar oricărei țări străine care recurge la suprimarea sau încarcerarea cetățenilor săi din motive politice 1603. Unii din susținătorii amendamentului Jackson-Vanik împărtășeau această "convingere a Congresului" și considerau taxele de emigrare excesive ca fiind o încălcare a drepturilor omului. În consecință, puțini aderau la ideea scutirii unei țări precum România de la o lege care promova drepturile omului. În această vreme
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Kissinger. Însă audierile de confirmare ca secretar de stat și preluarea funcției lui Rogers au durat mai mult decît era de așteptat, așa încît Kissinger nu a putut veni. Deși unii autori consideră că pledoaria sa ar fi putut modifica amendamentul Jackson-Vanik, nu prea sînt dovezi care să susțină această ipoteză. Kissinger și Nixon credeau că amendamentul este, în primul rînd, rezultatul campaniei purtate de evreii care-i influențaseră pe congresmeni. Nici unul nu și-a dat seama că acest amendament se
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai mult decît era de așteptat, așa încît Kissinger nu a putut veni. Deși unii autori consideră că pledoaria sa ar fi putut modifica amendamentul Jackson-Vanik, nu prea sînt dovezi care să susțină această ipoteză. Kissinger și Nixon credeau că amendamentul este, în primul rînd, rezultatul campaniei purtate de evreii care-i influențaseră pe congresmeni. Nici unul nu și-a dat seama că acest amendament se bucura de sprijinul Organizației Sindicatelor Industriale și Conferinței Americane a Muncii, al congresmenilor care se opuneau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
modifica amendamentul Jackson-Vanik, nu prea sînt dovezi care să susțină această ipoteză. Kissinger și Nixon credeau că amendamentul este, în primul rînd, rezultatul campaniei purtate de evreii care-i influențaseră pe congresmeni. Nici unul nu și-a dat seama că acest amendament se bucura de sprijinul Organizației Sindicatelor Industriale și Conferinței Americane a Muncii, al congresmenilor care se opuneau destinderii sovieto-americane și al numeroșilor activiști pentru drepturile omului. Pe 3 octombrie, Comitetul a înaintat proiectul de lege la Camera Reprezentanților, spre aprobare
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Proiectul permitea Statelor Unite să lărgească în mod dramatic sfera comerțului, mai ales în ce privește economiile de piață. Administrația fusese frustrată doar în privința "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru țările fără economie de piață. Versiunea finală a proiectului, votată de Comitet, includea amendamentul Jackson-Vanik sub forma Capitolului IV. Singura derogare de la amendament era cea referitoare la credite, și aceasta datorită unei mici diferențe de voturi. Se putea reveni, însă, asupra acestei chestiuni, printr-un vot unanim al Camerei, în plen1606. Camera Reprezentanților se
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
comerțului, mai ales în ce privește economiile de piață. Administrația fusese frustrată doar în privința "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru țările fără economie de piață. Versiunea finală a proiectului, votată de Comitet, includea amendamentul Jackson-Vanik sub forma Capitolului IV. Singura derogare de la amendament era cea referitoare la credite, și aceasta datorită unei mici diferențe de voturi. Se putea reveni, însă, asupra acestei chestiuni, printr-un vot unanim al Camerei, în plen1606. Camera Reprezentanților se aștepta să adopte legea în jurul datei de 17 sau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a menționat că a primit asigurări de susținere a "Clauzei" pentru România atît din partea cîtorva congresmeni, cît și din partea președintelui. Fiind întrebat dacă discutase cu senatorul Jackson, Ceaușescu a răspuns afirmativ și a încercat să schimbe subiectul. La întrebările privind amendamentul Jackson-Vanik, el a răspuns în mod retoric: Ce ați spune dvs. și poporul american dacă alte țări ar introduce la legile lor amendamente care să condiționeze relațiile cu Statele Unite de rezolvarea unor probleme interne ale SUA?"1624 Ceaușescu și-a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
discutase cu senatorul Jackson, Ceaușescu a răspuns afirmativ și a încercat să schimbe subiectul. La întrebările privind amendamentul Jackson-Vanik, el a răspuns în mod retoric: Ce ați spune dvs. și poporul american dacă alte țări ar introduce la legile lor amendamente care să condiționeze relațiile cu Statele Unite de rezolvarea unor probleme interne ale SUA?"1624 Ceaușescu și-a petrecut restul zilei întîlnindu-se cu reprezentanți ai unor importante firme americane, printre care General Electric, Singer Sewing Machine, International Telephone and Telegraph, Pratt
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
întîrzierea este "necesară... pentru a ajunge la o soluționare în problema Orientului Mijlociu"1630. Totuși, cîțiva reprezentanți ai Administrației, în special Shultz și Flanigan, insistau ca președintele să prezinte proiectul Camerei, spre aprobare. Deși legea avea să fie adoptată cu tot cu amendamentul Jackson-Vanik, președintele putea spune că nu poate accepta așa ceva și putea exercita presiuni asupra Senatului, în vederea anulării acestor prevederi. În particular, el îi putea asigura pe sovietici că va opune un veto asupra proiectului de lege dacă Senatul refuza să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
decît atît, negociatorii americani aveau nevoie de o mai mare autoritate, garantată de acest proiect, la întrunirile GATT, care se apropiau. Și în sfîrșit, președintele putea foarte bine să admită că amînarea discutării proiectului nu putea împiedica Congresul să anexeze amendamentul Jackson-Vanik la alte legi. Pe scurt, deși amendamentul Jackson-Vanik nu era binevenit, adoptarea legii era mai importantă 1631. Pe 3 decembrie, Nixon i-a cerut președintelui Camerei Reprezentanților, Carl Albert, să programeze dezbaterea proiectului Legii reformei comerciale înainte de Crăciun. În
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai mare autoritate, garantată de acest proiect, la întrunirile GATT, care se apropiau. Și în sfîrșit, președintele putea foarte bine să admită că amînarea discutării proiectului nu putea împiedica Congresul să anexeze amendamentul Jackson-Vanik la alte legi. Pe scurt, deși amendamentul Jackson-Vanik nu era binevenit, adoptarea legii era mai importantă 1631. Pe 3 decembrie, Nixon i-a cerut președintelui Camerei Reprezentanților, Carl Albert, să programeze dezbaterea proiectului Legii reformei comerciale înainte de Crăciun. În scrisoarea sa, el cerea Camerei să renunțe la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cerut președintelui Camerei Reprezentanților, Carl Albert, să programeze dezbaterea proiectului Legii reformei comerciale înainte de Crăciun. În scrisoarea sa, el cerea Camerei să renunțe la Capitolul IV și să aprobe legea 1632. Pe 11 decembrie, Camera Reprezentanților a votat pentru adoptarea amendamentului Vanik, cu o majoritate de 319 la 80, incluzînd și o prevedere care condiționa acordarea creditelor de procedurile de emigrare. Apoi a votat, cu 272 la 140, pentru aprobarea Legii reformei comerciale, cu tot cu amendament. Liberalii și conservatorii se coalizaseră pentru
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Camera Reprezentanților a votat pentru adoptarea amendamentului Vanik, cu o majoritate de 319 la 80, incluzînd și o prevedere care condiționa acordarea creditelor de procedurile de emigrare. Apoi a votat, cu 272 la 140, pentru aprobarea Legii reformei comerciale, cu tot cu amendament. Liberalii și conservatorii se coalizaseră pentru a pune bețe în roate Casei Albe, în demersurile acesteia către destindere. Acum proiectul urma să ajungă la Senat și la Jackson. Noul an a debutat cu alegerea unui nou vicepreședinte, Gerald Ford, pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]