5,509 matches
-
noastre. Fiecare trebuie lăsat să joace piesa lui, în interesul superior al țării”. Spre deosebire de comuniști, care vedeau în mareșalul Ion Antonescu doar «un instrument german», cercurile apropiate de Iuliu Maniu aveau altă percepție: mareșalul Ion Antonescu reprezenta „o puternică personalitate, animată de un înalt patriotism și de o dorință arzătoare de a servi țara; în fața istoriei, rolul d-lui. mareșal Antonescu este fixat, el rămânând re-eliberatorul Basarabiei și Bucovinei și afirmând în fața lumii voința poporului român de a-și stăpâni teritoriile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Anexă 1 ACORD COMERCIAL între Guvernul României și Guvernul Republicii Panama Guvernul României și Guvernul Republicii Panama, denumite în continuare părți contractante, animate de dorința comună de a promova și dezvolta relațiile comerciale între cele două state, baza respectării principiilor de independență și suveranitate națională, de neamestec în treburile interne și de egalitate în drepturi, au convenit următoarele: Articolul 1 Părțile contractante își
HOTĂRÎRE nr. 838 din 19 decembrie 1991 pentru aprobarea Acordului comercial şi a Acordului de cooperare economică şi tehnica dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Panama. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108084_a_109413]
-
aceeași valoare. Pentru Guvernul României, Constantin Fota Pentru Guvernul Republicii Panama, Julio E. Linares Anexă 2 ACORD de cooperare economică și tehnică între Guvernul României și Guvernul Republicii Panama Guvernul României și Guvernul Republicii Panama, denumite în continuare părți contractante, animate de dorința de a consolida și intensifica cooperarea economică și tehnică între cele două state pe baza egalității și avantajului reciproc, ținînd seama de posibilitățile oferite de economiile lor avînd în vedere interesul comun de a promova și încuraja dezvoltarea
HOTĂRÎRE nr. 838 din 19 decembrie 1991 pentru aprobarea Acordului comercial şi a Acordului de cooperare economică şi tehnica dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Panama. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108084_a_109413]
-
28 aprilie 1998, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României. p. PREȘEDINTELE SENATULUI CRISTIAN SORIN DUMITRESCU ACORD COMERCIAL între Guvernul României și Guvernul Republicii Columbia Guvernul României și Guvernul Republicii Columbia, denumite în cele ce urmează părți, animate de dorința comuna de promovare și intarire a relațiilor comerciale dintre cele doua tari, ținând seama de posibilitățile oferite de economiile lor pentru dezvoltarea continua a schimburilor comerciale, afirmând angajamentul lor de a respecta principiile și obligațiile multilaterale în conformitate cu cele
LEGE nr. 104 din 26 mai 1998 pentru ratificarea Acordului comercial dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Columbia, semnat la Bucureşti la 31 iulie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120860_a_122189]
-
afacerilor externe, Lazăr Comănescu, secretar de stat PROTOCOL între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind crearea Comisiei mixte interguvernamentale de colaborare și parteneriat activ între România și Republică Ungară Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare, denumite în continuare părți, animate de dorință realizării unui parteneriat activ în domeniul relațiilor politice, economice, culturale, interumane și în alte domenii, în concordanță cu prevederile Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Republică Ungară, semnat la 16 septembrie 1996 la Timișoara
HOTĂRÎRE nr. 206 din 19 mai 1997 pentru aprobarea Protocolului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind crearea Comisiei mixte interguvernamentale de colaborare şi parteneriat activ între România şi Republica Ungara, semnat la Budapesta la 12 martie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118111_a_119440]
-
Gavril Dejeu Ministru de stat, ministrul afacerilor externe, Adrian Severin ACORD de colaborare interdepartamentala în domeniul arhivistic între Arhivele Naționale ale României și Arhivele Naționale din Ungaria Arhivele Naționale ale României și Arhivele Naționale din Ungaria, denumite în continuare părți, animate de năzuința comună a continuării, consolidării și dezvoltării relațiilor de colaborare reciproc avantajoase dintre instituțiile arhivistice din România și din Republică Ungară, ținând seama de prevederile legislației din cele două țări și de practică arhivistica internă și internațională, au convenit
HOTĂRÎRE nr. 214 din 19 mai 1997 pentru aprobarea Acordului de colaborare interdepartamentala în domeniul arhivistic dintre Arhivele Naţionale ale României şi Arhivele Naţionale din Ungaria, semnat la Bucureşti la 8 noiembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118148_a_119477]
-
-o gaură-n bilet! tot mai liniștit fără, mototolești o hîrtie, ai dat-o controlorului și te-ai întors pe partea cealaltă, la somn de voie, dezalcoolizare, faceți găuri unde știți! mustața stă pleoștită, chelia crește! dacă sîntem domnișoară mai animăm pustiul cu băieți, urc spre etajul vagonului pînă la penultima treaptă și mă întorc în vîrful picioarelor, dar tot pustiu locul, bîjbîie gesturi de confuzie bahică pe sticlă, de afară miros de hoit prin definiție și, primenirea aerului, dispare și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
regretatul George Muntean spunea: „Omul acesta grav, mediu de statura, sobru în gesturi și în îmbrăcăminte, gospodar și devotat familiei care îl înconjura la rându-i cu dragoste înțelegându-i îndeletnicirile și greutățile legate de ele, conștiincios în îndatoririle publice, animat de un patriotism fierbinte și de un civism exemplar. Să-i păstrăm recunoștință pentru darul de a scrie, ce 1-a îndepărtat poate de la multe bucurii ale vieții, să-1 cinstim cum se cuvine. (...) Numele său a intrat cu modestie și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93307]
-
oferi finuț-ei/ului mici/mari “atenții”, însă dacă botezul se rezumă doar la acest lucru, este o problemă, deoarece se dă un sens nepotrivit acestuia. Lucrurile materiale le vor bucura ochii finuților dar sunt efemere, pe când învățatura religioasă le va “anima” sufletul pe tot parcursul vieții. Ca și părinți, simțim în adâncul sufletului nostru că prin botez i se transmite copilului protecție divină. Știm că, pe parcursul vieții lui, trebuie să-i înlesnim cunoașterea adevăratelor valori ale existenței umane. Iar când acesta
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
august 1646, cardinalul Carafa retulit se egisse cum Generali Soc. Jesu... et Generalem ei exhibuisse copiam duarum litterarum Archiepiscopi marianop. et Vicarii Apostolici Moldaviae, in quibus multa de fructu Patrum Societatis scribit, et quae de eis Romae referentur ex mali animi motu quam zelo ecclesiarum et catholicae fidei denuntiari testatur. În sesiunea din 30 septembrie 1647 cardinalul Carafa a citit scrisorile Episcopului Bandini. Referente (...) litteras Archiepiscopi Marcianopolitani de contentionibus inter Patres Societas Jesu et Minores Conventuales... in quibus testimonium perhihebat Patres
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
oricărui personaj istoric să îi fie atribuite mobiluri, intenții și loialități naționale. După cum arată convingător L. Boia (1997, pp. 22-26), cărturarii Școlii Ardelene nu îl naționalizează pe Mihai Viteazul. În portretul biografic și tabloul personalității schițate de aceștia, Mihai este animat în acțiunile sale nu de scopuri naționale, ci de ambiție personală. Și în acest punct, intelectualii Școlii Ardelene sunt fideli liniei istoriografice trasate de cronicarii moldoveni ai secolului al XVII-lea, pentru care Mihai era un cuceritor și nicidecum un
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
convingerea francezilor și nu numai era că "învățătorul prusac este cel care a câștigat războiul [franco-prusac]" (Reisner, 1922, p. 82). Educația învânat patriotică își dovedea astfel, pe câmpul de bătălie, finalitățile naționale. "Scóla nu este un amfiteatru de esperiențe in anima vili", avertizează inspectorul. Și cum să fie pruncii creaturi lipsite de valoare pe care să se poate experimenta pedagogic la voie? Dimpotrivă, miza pedagogică pusă în joc în școală este însăși viitorul neamului, propășirea lui politică ori damnarea sa istorică
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este cea care explică și de ce istoria românilor este presărată cu conflicte domestice, lupte intestine și chiar crime fratricide: "ele nu proveniaŭ decât din dorința de a se întruni toțĭ în un singur stat" (ibidem). Ideea că românii au fost animați din cele mai vechi timpuri de un instinct al unirii este reflectată în intențiile unioniste și planurile de întregire naționale urmărite de marile figuri eroice ale trecutului românesc. Această temă, pe care o vom numi "motivul unității intenționale", o vom
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la Domnie, ca și Lupu, statu în calea planurilor acestuia". Duelul dintre cei doi domnitori rivali este astfel tranșat în favoarea naționalistului Vasile Lupu. Masterplanul său de unificare națională îl elevează în fața provincialului învățat Matei Basarab, care, în lipsa iluminării naționale, este animat de motive personale în a-și asigura prelungirea domniei și se opune Providenței întrupate în politicile militare ale lui Lupu. Procesul de naționalizare nu este limitat doar la protagoniști istorici moldavi. Însăși simbolul statalității muntene, obscura figură a lui Radu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a cărui idee monomanică este reductibilă, în ultimă instanță, la ortodoxism, și iv) legionarismul, care, amalgamând elemente prelevate din diversele curente de extrema dreaptă aflate în circuitul intelectual al interbelicului, s-a concretizat într-o vibrantă mișcare socială de masă animată de idealul înfăptuirii revoluției naționaliste, în urma căreia neamul românesc ar fi mântuit ca rezultat al "împăcării României cu Dumnezeu" - după expresia "Căpitanului" Corneliu Zelea Codreanu (Ornea, 1996, p. 220). Dincolo de rivalitățile și inamicițiile precipitate de competiția pentru impunerea propriei formule
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
reafirmarea BOR ca unica depozitară instituțională a spiritualității românești. Reapărând pe scena publică în calitate de autoritate morală și călăuză spirituală în vreme de criză, BOR a favorizat totodată tendințele ultranaționaliste ale românismului ortodoxist de sorginte interbelic, ale cărui pulsații reîncepeau să anime suflarea intelectuală postdecembristă. Dezbărată de controlul statal represiv, BOR și-a redescoperit vocația naționalistă, devenind în scurt timp platforma instituțională care a servit coagulării tendințelor extremiste și a viziunilor de extremă-dreapta în politica românească. Asocierea dintre extrema dreapta și BOR
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care l-a slujit, Biserica a avut în Evul Mediu un important rol în domeniile vieții sociale, juridice și culturale a Țărilor Române" (Scurtu et al., 1999, p. 30). Credința creștin-răsăriteană constituie astfel principiul spiritual al ontologiei națiunii, principiul care animă spiritual ființa poporului român. Datarea timpului istorie este creștinizată, formula "î.e.n./e.n." introdusă în 1947 odată cu manualul de Istoria României (acronimizată ulterior în Istoria R.P.R.) al lui M. Roller încheindu-și lunga carieră de jumătate de secol. În locul ei este
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și tratate. În ceea ce privește prezentarea cursului la concursul de conf. și prof. este o inechitate. Unii au ajuns aici fără doctorat, fără cursuri. Iar pentru generația actuală s-a cerut și doctorat, iar acum se cere și curs. Prin aceasta se animă promovarea cadrelor tinere"16. Peste un an, într-o ședință a Comitetului pe Centru, din 13 octombrie 197317, Zolyneak 18 face următoarele observații: unii profesori sunt exigenți cu studenții și mai puțin exigenți cu ei înșiși: nu au cursuri litografiate
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
că, pe timpul verii, se vor organiza acțiuni în cadrul CCTS și în cluburile din institutele de învățământ superior. Iată ce se pregătea în 19712: - "expuneri de probleme ale politicii interne ale PCR, evocări ale tradițiilor de luptă ale poporului și partidului" (animate de către activiști, cadre didactice și jurnaliști); - "spectacole săptămânale ale formației de mini-teatru a Casei Tineretului și Studenților"; - "seri de poezie și dezbateri literare"; - "manifestări muzicale" de toate genurile; - "program săptămânal de cinematecă"; - "concursuri pe diferite teme"; - "seri de dans"; - "competiții
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
trad. Andrei Cornea, Editura Humanitas, București, 2009. (4) Metaphysics, translated by W. D. Ross, eBooks@Adelaide, 2007. Aristotel, Etica nicomahică, trad. Stella Petecel, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988. Aristotel, Fizica, trad. N. I. Barbu, Editura Moldova, Iași, 1995. Aristotel, De anima, trad. N. I. Ștefănescu, Editura Științifică, București, 1996. Aristotel, Politica, trad. Alexander Baumgarten, Editura IRI, București, 2001. Aslam, Constantin, Palimpsestul identității românești, Editura Crater, București, 2000. Aubenque, Pierre, (1) Le problème de l'être chez Aristote, PUF, 1962 (2) Problema ființei
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
luate împreună și socotite, în mod necesar, doar în unitatea lor. Cf. Günter Patzig, Silogistica aristotelică; I, 2. 55 Cf. Topica, 100 a 100 b. 56 Cf. Ibidem, 101 b. 57 A se vedea, în acest sens, și Aristotel, De anima, Cartea a III-a. 58 Aristotel țintește către asemenea sensuri, de exemplu atunci când vorbește despre "intelectul activ" (De anima etc.), folosind o analogie cu "natura", susținând că acesta apare ca un fel de topos al formelor de cunoaștere, așa cum natura
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Cf. Topica, 100 a 100 b. 56 Cf. Ibidem, 101 b. 57 A se vedea, în acest sens, și Aristotel, De anima, Cartea a III-a. 58 Aristotel țintește către asemenea sensuri, de exemplu atunci când vorbește despre "intelectul activ" (De anima etc.), folosind o analogie cu "natura", susținând că acesta apare ca un fel de topos al formelor de cunoaștere, așa cum natura este "rezervorul" (sau potențialul) de genuri, de "tipuri" ale lucrurilor, amândouă nefiind, din această perspectivă, decât "temei" al lucrurilor
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la Agigea” după o lungă perioadă de umbră, praf și uitare. Existența mea la Agigea a fost plină de experiențe, unele plăcute, altele nu, dar cu multe provocări. Împreună cu profesorul meu și alți câțiva oameni din domeniu, am reușit să animăm laboratoarele de cercetare, stațiunea prindea viață sau cel puțin așa simțeam noi. O satisfacție deosebită aveam în momentul în care specialiștii din Țară sau din străinătate erau plăcut surprinși de ce vedeau la Agigea și ne îndemnau să mergem mai departe
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de Imanishi drept Shutaisei. Ființele vii pot fi înțelese numai împreună cu mediul din care fac parte, împreună cu care au evoluat. Deci, este vorba de o evoluție atât a ființelor cât și a mediului, o coevoluție. Ființele acționează asupra mediului, îl animează, transformându-l într-o extensie a sinelui. După cum afirma Imanishi (2002): Organismul guvernează și controlează nu numai propriul corp, ci și mediul înconjurător. Ființa vie este stăpânul propriului mediu; mai mult decât atât, ea își identifica propriul mediu într-un
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
la Cluj la începutul celui de-al doilea an universitar, setos să mă strivească. Întoarcerile la facultate la sfârșit de vacanță de vară însumau de obicei un mănunchi de reîntâlniri cu prieteni și aranjamente administrative desfășurându-se într-o atmosferă animată de emoții și bucurie. De astă dată însă bucuria nu a fost de lungă durată. La câteva zile după începerea cursurilor ne-am trezit, fără nicio pregătire prealabilă, în prezența unui anunț informându-ne că Ministerul Învățământului a hotărât transferul
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]