3,713 matches
-
era formată dintr-un singur sat și avea 1236 de locuitori. În comună funcționau o stație de telegraf și poștă, două școli (una de băieți cu 29 de elevi și una de fete cu 25 de eleve) și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna drept reședință a plășii Fetești a aceluiași județ, fiind compusă din satele Gara Fetești și Feteștii Noi, cu 5312 locuitori. În 1931, existau două comune, Fetești (cu satele Buliga, Fetești și Feteștii Noi) și Fetești-Gară
Fetești () [Corola-website/Science/297800_a_299129]
-
e.V. Heidelberg · Președinte al Asociației “Ars Transsilvaniae” - România · Președinte executiv Fundația “Virgil Vătășianu” · Președinte al Asociației pentru Relații Culturale între România și Italia (ARCRI) · din 2001: Președinte al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice 3. Membru în colegii de redacție · Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie (Cluj-Napoca) · Studii și cercetări de istoria artei (București) · Revue Roumaine de l’histoire de l’art (București) · Buletinul Comisiei Monumentelor Istorice · Revista Monumentelor Istorice · Acta Musei Napocensis · Ephemeris Napocensis · Ars Transsilvaniae Manifestări științifice internaționale · 1975
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Monumentelor, seria Muzee, 1975, 12, nr.2, p.73-76. · Vechi icoane din Maramureᗰ (sec. XV-XVIII), în Studii ᗰi Cercetări de Istoria Artei, tom 22, 1975, p.73-94. · Zugravi ᗰi centre româneᗰti de pictură în Transilvania secolului al XVIII-lea, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XIX, 1976, p.103-125. · veche ctitorie românească - biserică din Cicău (jud. Albă), în Acta Musei Napocensis, XIII, 1976, p.285-291. · Vechi icoane româneᗰti din Transilvania (sec. XV-XVI), în Revistă Muzeelor ᗰi Monumentelor, seria Monumente
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
din Transilvania primei jumătăᘰi a secolului al XVIII-lea, în “ᗠtefan Meteᗰ la 85 de ani”, Cluj-Napoca, 1977, p.413-416. · ᗠtefan Zuravul de la Ocnele Mari, în Acta Musei Napocensis, XIV, 1977, p.401- 406. · Inscripᘰii medievale româneᗰti din Transilvania, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXI, 1978, p.307-318. · Biserică ortodoxă din Gârbova de Sus (jud. Albă). Un vechi monument de arhitectură medievală românească, în Acta Musei Napocensis, XV, 1978, p.307- 315. · Vechi inscripᘰii româneᗰti din jud. Mureᗰ
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
românească din sec. XVIII în jurul oraᗰului Turda, în Potaissa, 1978, p.111-113. · Pictură icoanelor din Moisei ᗰi iradierea ei în zonele înconjurătoare în veacul al XVII-lea, în Marmaᘰia, 4, 1978, p.325-340. Inscripᘰii româneᗰti din Transilvania (sec. XIV-XVIII), în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXII, 1979, 265-277. Două ctitorii româneᗰti din sec.al XVI-lea: biserică Sf. Gheorghe ᗰi mănăstirea Lupᗰa, în Acta Musei Napocensis, XVI, 1979, p.621-631. Relaᘰii artistice în pictură românească din Transilvania ᗰi Banat
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Lupᗰa, în Acta Musei Napocensis, XVI, 1979, p.621-631. Relaᘰii artistice în pictură românească din Transilvania ᗰi Banat în sec. al XVIII-lea, în Tibiscus, V, 1979, p.233-236. · Ctitori ᗰi artă românească în Transilvania sec. al XV-lea, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXIII, 1980, p.97-121. Vechea biserică din Galda de Jos (jud. Albă), un monument al arhitecturii medievale româneᗰti din Transilvania, în Acta Musei Napocensis, XVII, 1980, p.517-529. · Mihai Viteazul, ocrotitor al artei ᗰi
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
culturale între ᘠara Maramureᗰului ᗰi celealte ᘰinuturi româneᗰti în sec. XVIII, în Marmaᘰia, V-VI, 1979-1981, p.513-520 (în colaborare cu I. A. Pop). · Artă românească din Transilvania ᗰi legăturile sale cu Moldova din timpul lui ᗠtefan cel Mare, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXIV, 1981, p.171-195. · Pictură vechilor biserici din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului ᗰi Clujului, în Monumente istorice ᗰi de artă religioasă, Editura Arhiepiscopiei, Bucureᗰti, 1982, p.43-52. · Biserici de lemn din ᘠara Maramureᗰului, în Monumente
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
în Monumente istorice ᗰi de artă religioasă, Editura Arhiepiscopiei, Bucureᗰti, 1982, p. 99-130. · Vechi biserici româneᗰti din sec. XIII-XVI, în Monumente istorice ᗰi de artă religioasă, Editura Arhiepiscopiei, Bucureᗰti, 1982, p. 75-98. · piesă necunoscută de argintărie de la Matei Basarab , în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXV, 1982, p.217-221. · Vechi inscripᘰii româneᗰti din Transilvania, în Acta Musei Napocensis, XX, 1983, p.763-770. · Imaginea-document în pictură din Transilvania, în Noi cercetări în domeniul istoriei artei româneᗰti, Bucureᗰti, 1983, p.68-72
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
zona centrală a Transilvaniei în sec. XVIII, în Marisia, XIII-XIV, 1983-1984, p.387-393. · Pictori sălăjeni din sec. al XVIII-lea, în Acta Musei Porolisensis, 8, 1984, p.793- 800. · Răᗰinari, un centru de pictură din secolul al XVIII-lea, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXVI, 1983-1984, p.377-391. Un valoros ansamblu de pictură ᗰi sculptură din secolul al XVIII-lea la Vadul Criᗰului, în Acta Musei Napocensis, XXI, 1984, p.361-372. · Documente privind vechi ctitorii româneᗰti din Transilvania
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXVI, 1983-1984, p.377-391. Un valoros ansamblu de pictură ᗰi sculptură din secolul al XVIII-lea la Vadul Criᗰului, în Acta Musei Napocensis, XXI, 1984, p.361-372. · Documente privind vechi ctitorii româneᗰti din Transilvania, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXVII, 1985-1986, p.475-484. · Breaslă pictorilor români fondată la Gherla în 1777, în Acta Musei Napocensis, XXII-XXIII, 1985-1986, p.611-620. · Ctitoria Sărăcineᗰtilor din Sălaᗰul de Sus (jud. Hunedoara), în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
româneᗰti din Transilvania, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXVII, 1985-1986, p.475-484. · Breaslă pictorilor români fondată la Gherla în 1777, în Acta Musei Napocensis, XXII-XXIII, 1985-1986, p.611-620. · Ctitoria Sărăcineᗰtilor din Sălaᗰul de Sus (jud. Hunedoara), în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXVIII, 1987-1988, p.157-176. (în colaborare cu A. A. Rusu) Noi date privind activitatea unor pictori români în Sălaj în secolul al XVIII-lea, în Acta Musei Porolissensis, XII, 1988, p.883-892. · 500 ani
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
ani de la zidirea bisericii arhiepiscopale din Feleac, ctitoria lui ᗠtefan cel Mare, în Îndrumător bisericesc, Albă Iulia, XII, 1988, p. 29-36. · Pictură veche maramureᗰeană, tezaur de istorie ᗰi artă, în Îndrumător bisericesc, Cluj-Napoca, 1989, p.149-151. · Frescele de la Răchitova, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj- Napoca, XXIX, 1989, 103-115. Expoziᘰia Icoane vechi româneᗰti din Transilvania, un autentic eveniment cultural la Cluj-Napoca, în Revistă Muzeelor, XXVII, 1990, nr. 5, p.3-7. Două decenii de afirmare artistică românească. Epoca lui Inochentie
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
130-131. · Iuliana Dancu, Dumitru Dancu, Pictură ᘰărănească pe sticlă, Ed. Meridiane, Bucureᗰti, 1975, în Studii ᗰi cercetări de istoria artei, tom 24, 1977, p. 152-153. · Cristina Lucia Bica, Iacob Mârza, Psaltirea lui David cu calendar, Ed. Meridiane, Bucureᗰti, 1977, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XXI, 1978, p. 502-503 (în colaborare cu Nicolae Bocᗰan). · André Guillou, Aspetti della civiltà bizantina în Iltalia, în Studia Universitatis, Historia, 1978, fasc. 1, p. 77-78. · Anca Pop Bratu, Pictură Murala maramureᗰeană, Ed. Meridiane
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
77-78. · Anca Pop Bratu, Pictură Murala maramureᗰeană, Ed. Meridiane, Bucureᗰti, 1982, în Acta Musei Napocensis, XX, 1983, p. 927-928. · Horia Medeleanu, Valori de artă veche românească în colecᘰia Mănăstirii Sfanțul Simion Stâlpnicul din Arad-Gai, Editura Episcopiei Aradului, Arad, 1986, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XVIII, 1987-1988, p. 681- 683. · Ioana Cristache-Panait, Biserici de lemn, monumente istorice din Episcopia Albă Iuliei, mărturii de continuitate ᗰi creaᘰie românească, Ed. Episcopiei Ortodoxe Române, Albă Iulia, 1987, în Anuarul Institutului de Istorie
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
Arad, 1986, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj-Napoca, XVIII, 1987-1988, p. 681- 683. · Ioana Cristache-Panait, Biserici de lemn, monumente istorice din Episcopia Albă Iuliei, mărturii de continuitate ᗰi creaᘰie românească, Ed. Episcopiei Ortodoxe Române, Albă Iulia, 1987, în Anuarul Institutului de Istorie ᗰi Arheologie Cluj- Napoca, XXIX, 1988-1989, p. 614-618. · Costanza Segre Montel, Fulvio Zuliani, La pittura nell’Abazia di Nonantola. Un refettorio affrescato di età romanica, Comune di Nonantola, Assessorato alla Cultură, 1991, 192 p., în Ars Transsilvaniae
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
aceasta ia naștere, în 1930, la Cluj, pe lîngă Muzeul limbii române, sub conducerea lui Mușlea. Întîia îndatorire a viitoarei instituții consta în organizarea unor culegeri sistematice din întreaga țară, prin chestionare și specialiști trimiși pe teren, precum și publicarea unui „Anuar al Arhivei de folclor”. În cele șapte volume ale Anuarului - apărute în perioada 1932-1945 - au putut fi tipărite atât monografii folclorice cât și studii legate de istoria folclorului și a folcloristicii românești. Mușlea publică astfel lucrările Academia Română și folclorul, Ion
Ion Mușlea () [Corola-website/Science/307187_a_308516]
-
limbii române, sub conducerea lui Mușlea. Întîia îndatorire a viitoarei instituții consta în organizarea unor culegeri sistematice din întreaga țară, prin chestionare și specialiști trimiși pe teren, precum și publicarea unui „Anuar al Arhivei de folclor”. În cele șapte volume ale Anuarului - apărute în perioada 1932-1945 - au putut fi tipărite atât monografii folclorice cât și studii legate de istoria folclorului și a folcloristicii românești. Mușlea publică astfel lucrările Academia Română și folclorul, Ion Bianu și folclorul, Ovid Densusianu, folclorist precum și monografia Cercetări folclorice
Ion Mușlea () [Corola-website/Science/307187_a_308516]
-
constante pentru determinarea masei moleculare: „constanta Longinescu”. De asemenea G. G. Longinescu a colaborat la foarte multe reviste de specialitate, între care: "Jurnalul de Chimie-Fizică" (1905-1906), "Buletinul Societății Științifice a Academiei Române", "Societatea Română de Știință", "Buletinul de Chimie Pură Aplicată", "Anuarul Universității din Iași" și multe altele, precum și la diverse reviste străine de prestigiu din Franța, Anglia, Italia, Germania, Statele Unite și numeroase alte țări ("Zeit Anclyt", "Chemie", "Chemical Review", etc). „Știința înseamnă muncă și munca înseamnă cinste.” O stradă din Focșani
Gheorghe Gh. Longinescu () [Corola-website/Science/307196_a_308525]
-
istoric literar și cultural", în vol. "Portrete și cărți. I", Cluj-Napoca, 2005, "209-218"; Cuvintele de origine autohtonă în limba română". Acad. Eugen Simion, "Acad. Gheorghe Mihăilă, un eminent slavist", „Academica”, anul XVI, serie nouă nr. 47, februarie 2006, "53-65"; Academia Română, "Anuar 2007", București, "58": "Acad. Gheorghe Mihăilă", membru titular al Academiei Române din 2004 (corespondent - 1993); "Чуждестранна българистика през XX век. Енциклопедичен справочник (Bulgarian Studies Abroad in the 20th Century. Encyclopedic reference Book)", Sofia, Academic Publishing House, 2008, "357-358" ("Mihăilă, Gheorghe", articol
Gheorghe Mihăilă () [Corola-website/Science/307204_a_308533]
-
Studiul geometric al curbelor uzuale", "Curs de trigonometrie plană", "Trigonometria sferică", "Lecțiuni de calcul diferențial și integral" (primul curs de analiză matematică în limba română), "Curs elementar de algebră" (cinci ediții), "Curs de cosmografie", "Elemente de geodezie". A publicat primul "Anuar al Universității din Iași", „precedat de o ochire retrospectivă asupra învățămîntului superior din Iași” (1896). În 1883 a fost unul dintre fondatorii revistei "Recreații științifice", prima revistă cu profil matematic din România (publicație continuată de "Gazeta Matematică"). Contribuțiile sale în
Neculai Culianu () [Corola-website/Science/307213_a_308542]
-
Tribuna" din Sibiu. Între 1895-1901, Goldiș este secretar al "Societății pentru crearea unui fond de teatru român", sprijină mișcarea teatrală a românilor transilvăneni publicând articole pe această temă, preocupându-se de alcătuirea de repertorii adecvate echipelor de artiști amatori, inițiind anuarul societății și stimulând permanent strângerea de mijloace bănești necesare creării fondului propus. Din anul 1897 devine colaborator permanent al ziarului "Tribuna poporului" din Arad unde semnează articolul redacțional, susținând alături de Vasile Lucaciu și Ioan Russu-Șirianu noua orientare politică a românilor
Vasile Goldiș () [Corola-website/Science/307229_a_308558]
-
Naționale Autonome a Mexicului (UNAM). Devine apoi profesor de antropologie și decan al Institutului de Cercetări Antropologice al UNAM. A fost secretar-general al Departamentului de Doctorate în Antropologie din cadrul UNAM (1959-1964), vicepreședinte al Academiei Mexicane de Științe (1963-1964), editor al Anuarului de Antropologie (1964-1969), membru al Comitetului Executiv al Asociației Americane a Antropologiștilor (1964-1967), președinte al Societății Mexicane a Biologilor Umani (1986-1988). În anul 1969, exploratorul norvegian Thor Heyerdahl l-a invitat pe Santiago Genovés să navigheze pe nava de papirus
Santiago Genovés () [Corola-website/Science/308495_a_309824]
-
referent și de consilier al Direcției Muzeelor și Colecțiilor a Ministerului Culturii (1993-1998), respectiv la înființarea, restaurarea și conservarea caselor memoriale, la organizarea de sesiuni/colocvii/mese rotunde pe teme de specialitate etc., susținând comunicări/expuneri, unele fiind publicate în anuarele muzeelor ori în „Revista muzeelor”. Membru al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România. Membru al Uniunii Scriitorilor din ianuarie 2007. Cartea este structurată în trei părți: "Străbunii" (p.7-68), "Părinții" (p.69-98) și "Tinerețea lui Ion Barbu - Dan Barbilian" (p.
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Fundurile a județului Vaslui și era formată din satele Scheia-Căpotești, Scheia-Pojorăști, Căuești și Găunoasa, având în total 1418 locuitori. În comună existau două biserici, o școală și numeroase cariere de piatră. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Negrești a aceluiași județ, având în compunere satele Căuești, Găunoasa, Satu Nou și Șcheia plus cătunul Ciuroaia, populația fiind de 1900 de locuitori. În 1931, comuna era alcătuită din satele Căuești, Găunoasa, Șcheia
Comuna Șcheia, Iași () [Corola-website/Science/308115_a_309444]
-
armeană, rusă. Este inclus în antologiile germane "Um etwas Zeit zu Retten" (Berlin, 2003) și "Abgenutzter Engel - Zehn rumänische Dichter" (Dionysos Verlag, Kastellaun, 2003). Revista spaniolă "Serta" include într-unul din numerele anului 2000 unul din eseurile sale despre poezie . Anuarul pentru 2004 al orașului Düren (Germania) a publicat un eseu despre poezia sa (“Rumänische Impressionen. Vasile Baghiu und seine Gedichte aus Langenbroich”) semnat de Achim Jaeger, iar revista "Dichtungsring" îi publică, de asemenea, două poeme . Revista vieneză "Buchkultur" îi publică
Vasile Baghiu () [Corola-website/Science/306864_a_308193]