7,447 matches
-
pasteurizează prin barbotare de abur timp de 30 de minute la temperatura de 80÷ 90°C, după care se adaugă peste plămada dulce din zaharificator. In continuare procesul decurge în mod similar celui fără melasă, cu deosebirea că extractul final aparent al plămezii fermentate este ceva mai mare (0,5÷1°Bllg), datorită nezahărului din melasă. Cercetările actuale au în vedere creșterea randamentului transformării amidonului în alcool și reducerea costurilor energetice. In acest sens se studiază creșterea concentrației plămezii dulci pînă
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
temperaturi de 25÷27°C, iar temperatura maximă poate ajunge la 31÷32°C. Caracteristic acestei fermentații este aerarea, în special la prepararea drojdiei și la prefermentare, în scopul stimulării activității drojdiei. Datorită conținutului mare de nezahăr al melasei, extractul aparent al plămezilor fermentate este mult mai mare decît la plămezile de cereale sau cartofi. Astfel, pentru plămezile cu concentrație inițială de 20÷22°Bllg, extractul aparent al plămezii fermentate este de 6÷7°Bllg, iar pentru plămezi mai concentrate poate
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
prefermentare, în scopul stimulării activității drojdiei. Datorită conținutului mare de nezahăr al melasei, extractul aparent al plămezilor fermentate este mult mai mare decît la plămezile de cereale sau cartofi. Astfel, pentru plămezile cu concentrație inițială de 20÷22°Bllg, extractul aparent al plămezii fermentate este de 6÷7°Bllg, iar pentru plămezi mai concentrate poate ajunge la 8÷9°Bllg. Plămada fermentată conține 82÷90% apă, 8÷10% substanță uscată, 8,5÷9,5% alcool etilic cu incluziuni, compoziția depinzînd de
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
mult mai mic decât raportul dintre Soare și univesul ceresc. 5. Ziua nu este rezultatul mișcării Soarelui, ci a Pământului (în jurul axei sale). 6. Pământul are mai mult de o mișcare: una în jurul axei sale și una în jurul soarelui. 7. Aparenta mișcare retrogradă a planetelor rezultă din rotația Pământului. Pentru a se convinge de adevărul tezei sale heliocentrice, Copernic face 60 de înregistrări între anii 1513-1516 și 1522-1543. Experiențele au loc într-un mic turn la Frombork, cu instrumente vechi și
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
pământului 17. În anul 1543 publică cartea De revolutionibus, care conține următoarele capitole : * Vedere de ansamblu a teoriei heliocentrice și expunere sumară despre univers. * Principiile astronomiei sferice și lista stelelor (bază a argumentelor dezvoltate în cărțile următoare). * Carte dedicată mișcărilor aparente ale soarelui și fenomenelor asociate lor. * Descrierea Lunii și a orbitelor ei de mișcare. * Expunerea concretă a noului sistem (I). * Expunerea concretă a noului sistem (II). Sistemul solar în concepția ptolomeică Cartea este primită cu un val de critici (refuzul
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
trebui să fie liniara; energia de activare și factorul pre-exponențial pot fi calculate din ecuația acestei drepte. Valorile obținute prin metoda integrală Coats-Redfern, la viteza de încălzire de 10°C/min sunt prezentate în tabelul 3.8. Energia de activare aparentă a primului stadiu de degradare variază, în funcție de complexitatea structurii polimerului analizat, între 119 kJ/mol și 396 kJ/mol. Valoarea cea mai mare a energiei de activare în acest stadiu a fost obținută pentru polimerul 76h, confirmând stabilitatea termică cea
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
activare Ea asociate cu prima etapă de degradare termică au fost determinate prin aplicarea metodei Kissinger, care se bazează pe următoarea ecuație [42]: unde: a = viteza de încălzire, TmaX = temperatura la care pierderea în greutate a fost maximă, n = ordinul aparent al reacției, R = constanta universală a gazelor, A = factorul preexponențial și Wm = masa probei la momentul în care pierderea în greutate este maximă. Valorile Ea au fost calculate din panta dreptei [ln a/Tmax2] funcție de [1/Tmax]. Valoarea Tmax a
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
determinate folosind metoda Coats- Redfern. Aceste rezultate sunt în concordanță cu datele raportate de alți cercetători [43]. Comparația dintre valorile Ea pentru polimerii 76a și 76c sugerează că înlocuirea grupelor izopropilidenice cu grupe hexafluorizopropilidenice conduce la o creștere a energiei aparente de activare a degradării, făcând astfel procesul mai dificil din punct de vedere cinetic. De asemenea, introducerea grupelor termostabile fenilchinoxalinice în catenele macromoleculare (polimerul 76h) mărește energia de activare a degradării sugerând o stabilitate termică mai mare. Astfel, rezultatele obținute
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
dihalogenuri cu ciclul fenilchinoxalinic. În reacția de substituție aromatică nucleofilă a bisfenilchinoxalinelor fluorurate cu bisfenoli, ciclul fenilchinoxalinic activează atomii de carbon din pozițiile 6- sau 7- substituiți cu atomi de fluor. Inelul pirazinic din grupa fenilchinoxalinică poate stabiliza sarcina negativă aparentă în starea de tranziție, printrun complex Meisenheimer, analog cu grupele funcționale convenționale sulfonică sau carbonil (Schema 4.6) [3]. Schema 4.6. Monomerii difluorurați 1,4- și 1,3-bis[2-(3fenil-6-fluor- chinoxalinil)benzen au fost obținuți prin interacțiunea 1,2-
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
tipice”.Individualitatea lui Ion se compune din convergența a trei coordonate(socialitate,eros,moralitate) și se conturează din intersectarea experiențelor corespunzătoare:socială,erotică și morală. Scriitorul ne introduce în lumea fascinantă a satului,începându-și cartea cu descrierea a horei.Aparenta toropeală determinată de o tăcere bizară din pricina aerului greoi, „‟sufocant reînvie prin dezlănțuirea jocului din ce în ce mai aprins‟‟ executat cu pasiune de băietanii și fetele în straie naționale, parcă magnetizați de ritmul “Someșanei”.Hora românească revelează cititorului o permanentă specificitate națională, izvorâtă
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
de limbă, consultarea Dicționarului Explicativ al Limbii Române mi-a prilejuit identificarea expresiei lingvistice prin care s-a consemnat atât atitudinea față de soartă a omului tradițional , cât și cea a intelectualului. Există în limba română o stratificare înscrisă într-o aparentă coexistență sinonimică, ce ajută la decorarea sau cel puțin la interpretarea, poate, mai adecvată , a faptelor folclorice.Mi-am propus ca în această lucrare să discut despre noțiunile de soartă și destin , cât și despre ecourile temei cercetate în literatura
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mama, tocmeala dintâi n-o mai găsești în urmă"). De fapt, la târg, fata îl recunoaște, fără să-și dea seama, pe cel care i-a fost menit chiar de la naștere. Nimeni nu mai poate schimba nimic, târguiala este doar aparentă, personajele sunt mântuite de destin. Basmul nu se încheie însă cu nunta celor doi. Ciobanul își întreabă nevasta cu care între timp "făcuse patru copii, unul mai chipeș decât altul", de unde provine numele de nord ("care era totodată și un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
îl ia materia prelucrată, modelată, dar și modelul sau prototipul. Există însă și reprezentări care rămân la forme imanente, la nivel material sau mental și se regăsesc ca atare în procesul de memorare și în modalitățile sale specifice: morphē (ordinea aparentă), schḗma (modul în care un lucru se prezintă), týpōsis (urmă, semn lăsat de o lovitură, impresie). Imaginea ne apare, în această perspectivă, drept o formă care se raportează la o experiență trecută, prezentă sau viitoare (Wunenburger
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
actuale (Thomas 18). Instanțele fondatoare corelate de și în imaginar formează ele însele un sistem al "viului", ce manifestă caracteristicile naturii creatoare și, precum ea, sunt încadrate de echilibru, mișcare și ritm. Relația în sine (ritmul) este chiar depășirea unei aparente opoziții, împăcarea contrariilor, (re)stabilirea echilibrului și controlul stării de instabilitate sau al mișcării. Tensiunea creată între diferitele "instanțe" definește complementaritatea lor și, în același timp, le dă sens. Formalizarea sistemului propus de Thomas ajunge la o lectură logico-structurală a
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a autorului, cu adresări directe către cititor, cu la fel de cunoscutul clin d'œil disimulat retoric sau cu atenționările care nu sunt altceva decât îngroșări ale cadrelor, reflectoare puse pe colțuri umbrite ale istoriei, ridicări cinice de cortine, gros-plan-uri sau chiar aparente neglijențe ale camerei de filmat, "uitate" deschise în apartamentele cuplului domnesc. Fie din tainițe, fie chiar din Sala tronului, actul de a edifica, semnat de Voievod, impune, în ordinea acestui "firesc" uman clamat de viziunea cameramanului-autor, abuzul, sacrificarea celuilalt, trădarea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
după împlinirea acestuia, văduvia. Puterea e totul în acest labirint al textului, diseminată în absolut toate personajele, pulsând violent și proliferând uneori monstruos, alteori retrăgându-se alunecos către tron, fără vreo șansă de a-l ocupa din nou. Dislocarea ei, aparenta marginalizare, spulberarea completă apoi și recunoașterea fragmentelor obținute în întreaga rețea a lumii medievale se pot petrece doar dacă centrul caruselului e preluat de altceva, dacă tronul gol e ocupat, legitim sau nu, de altcineva. Dar cine poate sta pe
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mulți parametri: organele implicate în percepție (percepția vizuală /auditivă/tactilă/olfactivă/gustativă), prezența în structura semantică a trăsăturii [± Intenționalitate] și rolul tematic atribuit de verb subiectului. În urma acestor clasificări, distingem trei "utilizări" ale verbelor de percepție: nonintențională, intențională și evidențială (aparentă), pe care le reprezentăm în termenii teoriei cognitive a prototipului, separând membrii prototipici de membrii periferici. Introducând conceptul de gol lexical, arătăm că paradigma verbelor de percepție din limba română este incompletă în comparație cu alte limbi și prezentăm mijloacele compoziționale prin
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
iar percepția nonintențională, prin verbul see. Fiecare dintre celelalte trei modalități de percepție (tactilă, gustativă, olfactivă) "dispune" de un verb comun care, în structuri sintactice diferite, exprimă opoziția percepție nonintențională - percepție intențională - percepție evidențială. Modalitatea de percepție Nonintențională Intențională Evidențială (Aparentă) Vizuală Tinerii văd bine. M-am uitat la un film. Privește munții. Vedem filmul la cinema. Andrei arată obosit. Auditivă Aud zgomote. Ascult muzică. Muzica sună bine. Tactilă Simt frigul la mâini. L-a atins ușor pe umăr ca să-l
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
senzorial a simți, urmat de un substantiv abstract care codifică o proprietate fizică 26. Această "limitare" în folosirea verbului a simți doar pentru cele trei tipuri de percepție fizică poate fi pusă în legătură cu natura lor chimică. Paradigma verbelor de percepție aparentă/evidențială este incompletă, lipsind unitățile care să exprime percepția gustativă și percepția tactilă. 6. Concluzii Din ilustrarea comparativă a exprimării modalităților de percepție în română și în engleză, prin includerea în comparație doar a lexemelor prototipice, se observă asimetria dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de receptare a evenimentelor, defășurat cu ajutorul altui organ de simț decât cel destinat văzului, domeniul cognitiv (a vedeaIII), unde verbul desemnează procese fizice proiectate și "vizualizate" mental, și un domeniu vizual contrafactiv, unde sensurile verbului sunt atribuite unei percepții vizuale aparente (a vedeaIV). În continuare, fiecare dintre domeniile semantice menționate mai sus subordonează alte sensuri, delimitate pe baza "claselor de obiecte" în care se încadrează entitățile care funcționează ca determinări ale verbelor de percepție. Revenind la discuția din Pustejovsky (1995) (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
creative. (după Mihaela Roco, 2004, pp. 109-110) a) Blocaje de tip emoțional - teama de a nu comite greșeli, de a nu părea extravagant; - teama de a nu fi în minoritate; - capacitatea slabă de a se destinde; - dorința aproape patologică pentru aparenta securitate a cunoscutului și a evidentului;dificultatea de a schimba modelul de gândire;dependența excesivă față de opiniile altora b) Blocaje de ordin cultural - dorința de a se conforma modelelor sociale; - dorința de apartenență;tendința de a reacționa conform principiului „totul
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
în acest început. Viermele se află în însăși inima omului. Acolo trebuie căutat. Acest joc mortal, care duce de la luciditatea în fața existenței la evaziunea în afara lumii, trebuie urmărit și înțeles. O sinucidere are multe cauze și, în general, cele mai aparente nu sunt și cele mai eficace, foarte puțini oameni se sinucid (ipoteza nu e totuși exclusă) fiindcă așa au hotărât. Criza este aproape întotdeauna declanșată de ceva incontrolabil. Jurnalele vorbesc adesea de "necazuri intime" sau de o "boală incurabilă"1
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Husserl și de fenomenologi. De altminteri, am mai făcut aluzie la ea. Într-o primă etapă, metoda lui Husserl neagă demersul clasic al rațiunii. Vom repeta ceea ce am arătat mai sus. A gândi nu înseamnă a unifica, a face familiară aparenta sub chipul unui mare principiu. A gândi înseamnă a învăța din nou să vezi, să-ți dirijezi conștiința, să faci din fiecare imagine un loc privilegiat. Altfel spus, fenomenologia refuză să explice lumea, dorindu-se doar o descriere a experienței
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
tocmai prin această "intenție". Dar cuvântul nu implică nici o idee de finalitate; el este utilizat în sensul de "direcție", neavând decât o valoare topografică. La prima vedere, s-ar părea că nimic din cele arătate nu contrazice spiritul absurd. Această aparentă modestie a gândirii care se mărginește să descrie ceva ce își refuză să explice, această disciplină voluntară din care decurge, în chip paradoxal, îmbogățirea profundă a experienței și renașterea lumii în toată prolixitatea ei, sunt tot atitea demersuri absurde. Cel
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
figurat în mulțimea imaginilor acestui pământ. Pentru mine însă, nu s-a schimbat nimic. Nu regăsesc aici gustul concretului, sensul condiției umane, ci doar un intelectualism atât de nestăvilit încât generalizează însuși concretul. În zadar ne-am mira de paradoxul aparent care conduce gândirea la propria ei negare pe căile opuse ale rațiunii umilite și ale rațiunii victorioase. De la Dumnezeul abstract al lui Husserl la Dumnezeul necruțător al lui Kierkegaard, distanța nu-i atât de mare. Rațiunea și iraționalul duc spre
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]