16,557 matches
-
dezvoltarea anumitor conduite față de semeni, iar în cazul individului amintit anterior se remarcă o inadaptare socială semnificativă (Voinea, 1999). Acești indivizi sunt extrem de refractari la diferite forme de influențe social educative organizate, de cele mai multe ori crează dificultăți în grupul de apartenență. De cele mai multe ori, mediul de provenință al acestor indivizi este unul puternic carențat educativ și moral, având fie deficiențe structurale (familii dezmembrate, absența unui părinte ca urmare a decesului, divorțului, părăsirea căminului conjugal etc.) fie deficiențe funcționale (există structura completă
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
mult de societatea actuală orientează individul în mod predominant către aspectele pecuniare, în timp ce interesul pentru spiritual (cultură, armonie, înțelegere etc.) scade vertiginos. Într-o astfel de societate, adolescentul își va simți nevoile primare satisfăcute pe deplin, însă nevoile afective, de apartenență autentică la un grup sunt ignorate și minimalizate ca valență socială. Lispit de recunoașterea semenilor, de afecțiunea familiei și securitatea căminului, adolescentul va adera cu ușurință la unele grupări la limita delincvenței, găști ce promovează un mod de viață anarhic
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
pentru prosperitatea statului. „N-ar face decât să se ducă și să-și mai cumpere ceva de băut“, își împărtăși opinia, cu voce nazală și o mulțime de „r“-uri, o altă femeie, o bătrână zbârcită, a cărei față trăda apartenența la Confederația Mondială a Sindicatelor Muncitorești. Se pare că ceilalți au fost de acord cu ea, căci grupul și-a continuat drumul, îndepărtându-se. Trebuie să recunosc că nu aș fi refuzat o donație oricât de mică. Pentru un tânăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
-i o glumă, nu? zise Josh. Nu, sunt serioși. E doar marketing, spuse Tom Weller. Astăzi, totul este marketing. Citește restul. Deși echipa franceză nu a afirmat că forma normală a genei stăpânului reprezintă o boală genetică - o „dependență de apartenență“, cum s-a exprimat Narcejac-Boileau - savanții au sugerat, totuși, că presiunile evolutive împing rasa umană spre un conformism din ce în ce mai mare. — Incredibil, spuse Josh. Tipii ăștia din Toulouse țin o conferință de presă și toată lumea vorbește despre povestea lor cu „gena
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
de fapt, gena pentru înțelepciune convențională - gena înțelepciunii convenționale - dar noi nu vrem să spunem asta. Atunci. Ce este bun la gândirea convențională? Cu ce se alege o persoană, dacă alege înțelepciunea convențională? Haideți, repede. Îți dă un sentiment de apartenență. — Nu ieși în relief. — Gândești la fel ca toți ceilalți. — Reduce fricțiunile. — Te integrezi. Înseamnă că citești Times. — Nimeni nu se uită chiondorâș la tine. — Îți simplifică viața. — Fără certuri. Te simți sigur pe tine când îți exprimi o opinie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
a romanului este necesară, caracterizând epoca de alexandrinism cultural specifică postmodernismului. 4. Un „conte philosophique“ despre „cavaleria spirituală“ S-a vorbit mult, la apariția acestui roman, de genul În care ar putea să se Încadreze și s-a polemizat asupra apartenenței posibile la specia așa-zisului conte philosophique. În acest sens, Însuși Eco pare să accepte ideea intenției programatice de a scrie un „roman filosofic“, afirmând În interviul cu Jacques le Goff: „Sono un romanziere della filosofia“ (Mercurio, La Repubblica, 24
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
tunsorilor vechilor babilonieni, uza în scrierile sale de caracterele gotice și folosea cerneală galbenă sau roșie și desena ca blazon distinctiv al personalității sale ”marcante” o coroană regală asiriană. Recuzita sa mai era compusă dintr-un arsenal ce îi susținea apartenența: un scut din argint, încoronat cu o diademă cu trei pentagrame, pe care simbolic erau reprezentate un pocal din aur deasupra căruia era așezat un trandafir purpuriu cu două petale desfăcute peste care se afla o cruce latină; în timpul ceremoniei
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
impersonalitatea („geniul impersonal și fermecător al înțelepciunii tîrgovețe”) și anistoricitatea („helenism neistoric”), din aceeași dorință de a recupera arheologic, prin epurare, abstractizare și esențializare poetică, „geniul” prestigios, universalizabil, dar folclorizat al tradiției locale, conjurînd astfel sentimentul precarității Istoriei și al apartenenței la o cultură periferică „minoră”. Pînă la un punct, neo-păgînismul bizantinizant - în cheie expresionist-folclorică - al lui Lucian Blaga indică aceeași nevoie de recuperare sau de inventare a unei tradiții locale anonime și creatoare, aceeași respingere a complexului periferic, mimetic și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
claudelian (v. nr. 64). Volumele lui Desnos, Delteil, Soupault sînt, și ele, prompt recenzate: „contimporanii” nu au rămas datori, deși simpatia pentru suprarealismul francez este mai curînd conjuncturală, bazată pe afinități de suprafață, pe receptivitatea la avangarda europeană și pe apartenența comună la „spiritul nou”. Complexul nerecunoașterii externe se manifestă uneori la Contimporanul printr-un complex de superioritate, ilustrat - compensator? - prin teza „precursoratului” autohton în materie de avangardism. Iată - în acest sens - o notiță din numărul 47: „M. Seuphor. Carnet Bric-a-brac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Iorga), se acutizează odată cu avansul modernizării social-culturale și cu apariția „crizelor” de adaptare aferente într-o societate cu mai multe viteze, intrată tîrziu în modernitate, marcată de clivaje identitare și de necesitatea autodefinirii. Dacă în cazul romantic-clasicizantului Vasile Alecsandri conștiința apartenenței la „ginta latină” impulsiona activitatea de mediator a acestuia între cultura franceză și cea română (fără deschideri, însă, către modernitatea postromantică), la antiacademistul Alexandru Macedonski, nevoia afirmării în Occidentul latin modern (Valonia, Franța, Italia) devine obsedantă și nevrotică, eforturile sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și, nu în ultimul rînd, Ernest Renan, de la care poetul și gazetarul român împrumută definiția nonetnicistă a națiunii și a patriotismului. Totuși, oricît de recondiționat, discursul despre „naționalism și tradiție” rămîne obsedant în cazul său. (Și) din acest motiv, frustrarea apartenenței la o cultură „minoră”, periferică, a Europei a fost discutată pornind de la textele lui Ion Vinea și B. Fundoianu în relație cu ideile mai tinerilor Eugen Ionescu și Emil Cioran. În mod semnificativ, teza „modernismului românesc de export” și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
din era materialistă Ca pe o veche poveste omenească. E o poveste tristă, dar noi nu vom fi cu adevărat triști Căci nu mai semănăm cu oamenii aceia. Născuți din carnea și din dorințele lor, noi am proscris categoriile și apartenențele lor, Noi nu le cunoaștem bucuriile, nici suferințele, Noi am abandonat Cu detașare Și fără nici un efort Universul lor de moarte. Putem acum să scoatem din uitare Istoria amară pe care-o moștenim, O nouă Împărțeală s-a săvârșit sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
constă în faptul că „familia se prezintă ca un sistem de relații originare în devenire, în complexitatea interacțiunii dintre componenții ei și ambientul extern”, și este „locul unde se structurează și se consolidează de la început identitatea personală și sensul de apartenență la un grup unit prin legături de solidaritate și de iubire”. Specialiștii în educația familială reclamă faptul că educația copiilor din partea părinților nu înseamnă umplerea unui recipient gol, ci conștiința de a se afla în fața unei valori personale irepetabile, fapt
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
stațiunilor. Pornind de la aceste criterii, stabilite în momentul descrierii tipologiei ceramicii, credem că le putem folosi ca punct de reper și pentru încadrarea mai exactă în timp a siturilor respective. Totodată, unele piese de excepție au permis clarificarea datărilor și apartenența etnică a inventarelor respective; ca exemplu, poate fi luată catarama cu trei lobi de la Dodești, caracteristică începutului de secol VII, pentru spațiul avar, care ulterior s-a răspândit prin intermediari în spațiul Moldovei. Autorii cercetărilor celor opt stațiuni oferă datări
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
uneori, dar care nu se mai disting astăzi datorită procesului de degradare), incizate pe piciorul și arcul piesei. Conform stării actuale a obiectului, motivele decorative amintite nu se mai regăsesc (pl. XVII/2), însă ele au existat și indică posibila apartenență a mormântului unui creștin. Din punct de vedere tipologic, piesa vestimentară se încadrează primei jumătăți a secolului V, fapt ce nu ne împiedică să considerăm că putea fi purtată și în a doua parte a veacului respectiv, fiind similară, ca
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
generalizarea fenomenului menționat, întrucât nu existau bariere (piedici) care să fi marginalizat comunitățile bazinului bârlădean de restul regiunii, mai ales că arealul amintit a fost expus valurilor slave. Ritualul înhumării la mormintele de pe teritoriul Moldovei menține aceleași caracteristici, incerte privind apartenența etnică și religioasă a defuncților: poziția scheletului pe spate, orientat V-E, cu mâinile pe lângă corp sau pe abdomen. Inventarul lipsește sau este sărăcăcios (maxim două obiecte de port), păstrând aceleași obiecte de podoabă sau vestimentare: brățări din bronz (M2-Secueni
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
diferențe între modul de înmormântare al defuncților din zona bazinului și cei din restul Moldovei. Spre deosebire de scheletul din mormântul de la Fundu Văii, cel de la Dănești are o cataramă bizantină, de tip Sucidava, cu simbol creștin, specifică secolului VI, care indică apartenența la religia creștină a persoanei înmormântate. Întrucât viața spirituală a comunităților din Bazinul Bârladului, pentru secolele V/VI-VII, nu include dovezi ale practicării incinerației, am optat să preluăm aceste informații din descoperirile aflate în restul Moldovei, un spațiu adiacent
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sunt și fibulele digitate, din bronz, de la Negulești-Dealu Morii (Bacău), Vinderei, Budești-Crețești, Vutcani și Bălteni (Vaslui) (pl. XVIII). Întrucât, problematica tipologiei acestor fibule a fost îndelung analizată, iar recent un studiu amplu a reluat și îmbunătățit noile teorii referitoare la apartenența și circulația respectivului tip de obiect, nu se va insista cu detaliile descriptive asupra celor cinci exemplare, care se împart astfel: Negulești - tipul I: fibule digitate cu mască umană pe picior, varianta a treia fibule cu placa piciorului romboidală și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
că ele au fost produse în lumea bizantină. Inițial, multe dintre fibulele „digitate” au fost considerate ca provenind exclusiv din spațiul slav (teoriile lui J. Werner, B. A. Râbakov, Vl. Popović ș.a.), însă ulterior, multe argumente au condus spre o apartenență carpato-balcanică (studiile lui I. Nestor, A. Petre, D. Gh. Teodor etc.) a obiectelor respective. Din acest punct de vedere, credem că și cele cinci fibule amintite sunt de origine bizantină. Nu excludem posibilitatea ca ele să fi fost aduse prin intermediul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
singurii furnizori ai multor obiecte originare de la sudul Dunării de Jos, ulterior imitate de meșterii zonali. 4. AUTOHTONI ȘI ALOGENI. CONTACTE ȘI INFLUENȚE După trecerea în revistă a inventarelor siturilor cercetate și descrierea ceramicii, ca element preponderent, se impune discutarea apartenenței lor etnice. Cu alte cuvinte, în două dintre cele opt stațiuni autohtone (Dodești și Tăbălăești), s-a constatat existența ceramicii locale, dar au fost descoperite și exemplare de origine slavă (prin tehnica realizării și formă), modelate la mână, a căror
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
prin menținerea unor forme mai vechi, precum vasul-borcan, cel mai răspândit recipient din spațiul românesc, cunoscut și păstrat ulterior, datorită evoluției sale, sub denumirea de oală. Spre deosebire de recipientul amintit, tipsia, prezentă în inventarele siturilor, provoacă teorii diferite, îndeosebi legate de apartenența etnică. O primă variantă se referă la originea autohtonă a vasului, deoarece forme apropiate s-au găsit în cetățile dacice din Moldova, încă dinaintea pătrunderii slavilor. De altfel, cele mai vechi tipsii (tigăi) datează încă din secolele V-III î. Hr
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de vase borcan s-au găsit amestecate cu cele specifice tipsiilor, ce aveau fundul gros, marginea scundă sau înălțată (Dagâța), rareori ornamentată cu alveole (Dănești). Decorul alveolat, caracteristic spațiului geto-dacic, s-a perpetuat în timp, fapt ce denotă cu certitudine apartenența etnică locală a vaselor respective. În câteva stațiuni s-a identificat și ceramică cu specific slav, la Dănești (reprezintă 15% din totalul materialului ceramic) și Simila (30% din întregul inventar ceramic), argumente în favoarea asimilării enclavelor slave din apropierea stațiunilor autohtone. Interesante
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vasului) - pl. LIX/3a-c. Materia primă din care s-au executat cele două măști umane este de factură locală, tipul respectiv de gresie fiind folosit la construirea cuptoarelor, râșnițelor și a altor unelte casnice. Acest argument indică în mod cert apartenența etnică a celor „doi artiști locali”. Cele două figuri umane (pl. LIX/1, 2) constituie până în prezent, pentru această perioadă de timp, singurele reprezentări de acest gen, din mediul autohton, est-carpatic. Aceste dovezi, dar și altele, ce vor fi descrise
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Vechi (descoperit întâmplător în 1961 sau 1965), informațiile sunt puține, însă orientarea (NV-SE) și componența inventarului (un cosor-cuțit din fier, cu un dinte, folosit la viticultură și câteva săgeți din fier, ultimele pierdute - pl. LXXII/16), par să indice apartenență ambilor defuncți la populația veche românească, din secolele X-XI, asemănător altor două descoperiri de la Băneasa și Berești, județul Galați. Numărul mare (9 din 11) al mormintelor cu defuncți alogeni este justificat dacă luăm în calcul prezența grupurilor de migratori, care
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
componența inventarului le certifică ca aparținând unor turanici, pecenegi sau uzi. Această situație ne determină să fim rezervați în atribuirea unor autohtoni creștinați, a acelor schelete, lipsite de inventar și orientate V-E. Cu alte cuvinte, argumentele unei siguranțe în privința apartenenței etnice și religioase trebuie să fie aduse de obiectele din inventar. În cazul creștinilor, obiectele lipsesc sau nu reprezintă arme, în timp ce inventarele nomazilor sunt dominate de arme și elemente de harnașament (pumnale, cuțite, arcuri, vârfuri de săgeți și lance; zăbale
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]