7,924 matches
-
fie realizat de echipe cu expertiză metodologică dar care să înțeleagă în același timp hipnoterapiamodul de administrare și mecanismele sale. Studiul ar trebui de asemenea să permită încorporarea metodelor multiple astfel încât să se adreseze tuturor aspectelor terapiei (pp.18-19Ă. Murcott argumentează de asemenea că este foarte probabil că studiile controlate randomizate realizate până acum au fost insuficient de sofisticate pentru a măsura rezultatele terapiilor complementare. Sărăcia dovezilor în favoarea terapiilor complementare probabil ne spune mai multe despre naivitatea metodologiei de cercetare decât
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
cu excepția situației în care se realizează în colaborare cu colegii și într-un centru bine echipat. Acesta este un argument solid în contextul practicii individuale în care hipnoterapeuții doresc să evalueze eficacitatea muncii lor. La un alt nivel, se poate argumenta că studiile rezultatlor se bazează pe o falsă premiză științifică și anume că bucățile de realitate pot fi capturate și cuantificate. Acest lucru este important atunci când discutăm în contextul factorilor curativi nespecifici, care vor fi discutați în acest capitol. Dacă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
idiografică cât și cea nomotetică să fie dezvoltate în cadrul unui pluralism metodologic. Aceasta nu înseamnă că metodele calitative înlocuiesc metodele cantitative mai tradiționale, ci că cele două abordări pot fi combinate în moduri complementare și sinergice. Rennie și Toukmanian (1992Ă argumentează că cele două feluri de cunoaștere, cea paradigmatică și cea narativă, pot fi combinate în cercetarea în două direcții principale: pentru a ne asigura că fiecare echipă de cercetare include cercetători care sunt experți în fiecare modalitate de cercetare; incluzând
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
lucru fără dificultate trebuie să fie încurajați să „facă lucrul respectiv în realitate” dacă acesta este adecvat în ce privește problema de prezentare. Condiții centrale Rogers (1971, 1980Ă subliniază importanța acordată persoanei sau clientului mai degrabă decât problemei sale de prezentare. El argumentează că pentru ca clientul să devină auto-direcționat în cadrul relației terapeutice terapeutul trebuie să arate empatie, congruență și acceptare pozitivă necondiționată. Emaptia În empatie terapeutul examinează împreună cu pacientul acuratețea înțelegerii sale. Această verificare poate fi facilitată acordând atenție limbajului corporal al pacientului
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și ocazional fixând pacienții cu privirea și ordonându-le să doarmă. Treptat, pacienții deveneau agitați și apărea o „criză”. Unii din pacienți țipau, transpirau și intrau în convulsii, și alții le urmau, până când majoritatea celor prezenți își ventilau emoțiile. Mesmer argumenta că magnetismul animal producea criza și că „leacul” era afectat de însăși criză. Trebuie notat de asemenea că Mesmer crea o atmosferă de încredere prin stabilirea unei bune relații cu pacienții, astfel permițându-le să „renunțe la mecanismele de apărare
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
influențate de sugestiile terapeutului, fie deliberate, fie accidentale. Charcot și Bernheim În timpul anilor 1880 a apărut o controversă serioasă între două școli de hipnotism, una reprezentată de Charcot la Salpetriere și celaltă a lui Bernheim la Universitatea din Nancy. Bernheim argumenta că hipnoza este rezultatul sugestiei și insista că oamenii normali pot fi hipnotizați. Punctele sale de vedere au fost inițial preluate de la Liebault (1823-1903Ă care a avut un succes considerabil în tratarea pacienților prin sugestie în transă hipnotică. El le
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
vindecare (o pauză de odihnă de 15-10 de minuteă; te vei trezi? Rossi crede că întrebarea de accesare bazală, în variatele sale forme, poate fi privită ca sine qua non al psihoterapiei în general și al hipnoterapiei în particular. El argumentează că atitudinile pozitive asociate cu Mesmerismul (de exemplu imaginația, speranța și credințaă sunt „stările cele mai ușor observabile asociate cu munca psihobiologică cea mai profundă de optimizare a comunicării minte-corp și de rezolvare cu succes a problemelor, care constituie baza
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
le au și mai ales a „abilităților” lor de producere a fenomenelor hipnotice specifice. În contrast cu acest punct de vedere este acela care sugerează că testarea capacității este un instrument formal important care trebuie folosit în faza inițială a terapiei. Spiegel argumentează că este important ca practicianul să aibă un profil diagnostic al pacientului pentru a determina care este abordarea terapeutică cea mai eficace. Instrumente precum HIP pregătesc pacientul pentru procedurile hipnotice și de asemenea ajută la dezvoltarea relației bazate pe încredere
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
este naturală și pacientul nu este conștient de ceea ce se întâmplă nu poate exista în consecință nici un fel de rezistență așa cum s-ar putea întâmpla dacă se folosesc tehnici mai directe. Dat fiind că procesul este natural nu se poate argumenta logic vreo critică la adresa procedurii etice. Într-adevăr, pacientul se angajează într-o relație terapeutică colaborativă și este de acord să coopereze în procesul hipnoterapeutic. În abordarea hipnotică a lui Erickson inducția hipnotică se realizează prin utilizarea asociațiilor personale ale
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
viață experiențială (p.14Ă. Cu toate acestea terapeuții trebuie să fie vigilenți în mod constant în ce privește validitatea informației accesate prin semnalizarea ideodinamică. Rossi și Cheek sugerează că există o secvență în trei stadii implicată în reamintirea validă a materialului. Ei argumentează că înainte de ridicarea degetului apar modificări ale respirației, frecvenței pulsului și reacțiilor emoționale care demonstrează o orientare internă asupra momentului unei experiențe importante. Semnalele ideodinamice apar de obicei la numai câteva secunde după apariția acestei amintiri fiziologice. Raportarea verbală a
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de funcții, trăsături și capacități psihocomportamentale, exprimate în categorii calitative sau valori cantitative bine determinate. O asemenea paradigmă, elaborată în cadrul fizicii și mecanicii clasice, unde asigură o maximă posibilitate de predicție, a fost transplantată și pe terenul psihologiei, pentru a argumenta și demonstra operația de măsurare-evaluare și predicție, și în sfera fenomenelor psihocomportamentale specific umane. Dar, pentru ca aceasta să capete consistență reală, trebuia pusă pe primul plan latura constantă, invariantă a realității psihice și neutralizată sau chiar ignorată latura instabilă, variabilă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
excelență chiar dacă suntem înconjurați de mediocritate. Acum, în 2004, când examinăm amănunțit prezentul Catedrei de Psihologie din Universitatea de Vest din Timișoara, afirmăm că schimbările majore care determină viitorul ei s-au petrecut deja, irevocabil și ireversibil. Studiul de față argumentează această certitudine. În încercarea de a se adapta într-o lume în continuă schimbare, învățământul superior românesc are nevoie mai mult ca oricând de manageri cu abilități de conducere, de lideri care produc schimbările necesare cu o „forță prietenoasă sau
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
o arie mai îngustă a mediului, pe când celelalte se risipesc pe o arie mai largă (Vlăsceanu, 1999). Rezultatele cercetărilor au sugerat că organizațiile „generaliste” au cerințe diferite și un potențial diferit de supraviețuire în comparație cu cele mai specializate. De exemplu, se argumentează că există o probabilitate mai mare de supraviețuire a organizațiilor cu servicii generalizate într-un mediu variabil și cu fluctuații periodice. Dimpotrivă, organizațiile cu o strategie specializată au o probabilitate mai mare de supraviețuire într-un mediu relativ stabil, cu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
perioada 16-18 aprilie 2004 am organizat o sesiune de dezbateri privind politicile de combatere a corupției instituționale și de implementare eficientă a educației pro-environmentale, cu scopul de a analiza politicile formulate de cercetători în prima etapă a proiectului. Participanții au argumentat pro și contra adoptării unei anumite politici, unei anumite soluții și au evidențiat probleme care vor putea apărea în momentul implementării. Scopul principal al acestei etape a fost de a implica studenții în activități de informare și dezbatere cu privire la integrarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
După afișarea mediilor generale, conducerea facultății s-a confruntat cu o problemă: studenți din ani diferiți (II și III) care s-au văzut a fi primii cinci sub linia burselor de studiu au întocmit în scris un protest în care argumentau și solicitau transformarea burselor sociale în burse de studiu. Ei au manifestat atitudini de ostilitate (atacuri verbale) față de studenții care au depus cererea pentru a primi burse sociale”. Dezbateți în echipă situația prezentată! Structurați o decizie de soluționare a conflictului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
capcanelor pe care anumite forme de facilitare comunitară la implică nu poate fi decât benefică pentru sporirea performanțelor sociale ale acestui gen de inginerie sau intervenție socială. La fel se pune problema și pentru evaluare. În continuare, vom detalia și argumenta acest aspect. Puncte critice în facilitarea comunitară Riscurile majore pe care o facilitare comunitară deficitară și le asociază par să fie cel puțin următoarele trei: înșelarea așteptărilor comunitare; favorizarea agenției de dezvoltare comunitară în raport cu populația locală; stimularea pasivității populației din
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Pe urmă, data e prea săritoare în ochi, prea cu intenție: 15 februarie. Și de ce n-a spus servitoarei atunci unde se duce? De ce nu mi-a lăsat un bilet? Rămân îndelungată vreme ros de îndoială. Da: pe urmă singur argumentez în favoarea ei. Probabil se împăcase cu Anișoara și eu nu știam. Ca să aducă ulterior scrisoarea, i-ar fi trebuit prea multe complicități și nici nu avea certitudinea că aș fi găsit-o. De asemenea, ce motiv ar fi avut să
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
securității noastre naționale. Cu cât mai mare este amenințarea, cu atât mai mare este riscul inacțiunii - și cu cât mai urgentă acțiunea anticipată pentru a ne apăra, chiar dacă rămâne o incertitudine cu privire la timpul și locul atacului inamic”. Criticii administrației Bush argumentează că nu se face o distincție clară între războiul preventiv și cel de preempțiune. Teoreticienii administrației argumentau că războiul de preempțiune este inițiat când o țară străină este în mod clar pe punctul de a ataca. Decizia Israelului de a
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
cu cât mai urgentă acțiunea anticipată pentru a ne apăra, chiar dacă rămâne o incertitudine cu privire la timpul și locul atacului inamic”. Criticii administrației Bush argumentează că nu se face o distincție clară între războiul preventiv și cel de preempțiune. Teoreticienii administrației argumentau că războiul de preempțiune este inițiat când o țară străină este în mod clar pe punctul de a ataca. Decizia Israelului de a porni războiul în iunie 1967 contra vecinilor arabi este un exemplu clasic. În ceea ce privește războiul preventiv, acesta este
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
mai ales din cauza terorismului, teoria lui Huntington a fost reluată de unii autori pentru a descrie conflictul dintre lumea sau civilizația occidentală și islamism. Aici se impun două observații, una care privește religia și alta modernitatea. Istoricul american Walter Clement argumentează că nici un conflict major cu potențial de război nu poate fi caracterizat ca război între religii. În 1914, Berlinul protestant s-a aliat cu Viena catolică și cu Istanbulul islamic, iar Rusia ortodoxă s-a aliat cu Franța catolică și
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
să vă definiți stilul comunicativ pe baza celor rezultate din aplicarea acestui test (cu valoare strict orientativă). Citiți dialogul următor și delimitați etapele comunicării interpersonale, așa cum apar acestea reflectate în text. Caracterizați comunicarea dintre personaje în fiecare dintre etapele delimitate, argumentând cu elemente din text. EL: Bună... Nu ne-am cunoscut la seminarul de comunicare? EA: Ba da. Mă mir că mă ții minte. Am chiulit cât am putut. EL: Și eu. Mă enerva profesorul. EA: De aia am chiulit și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
tb=date&id=8288& PRID=ag) Alegeți o emisiune din programele de radio sau de televiziune și caracterizați-o sub aspectul specificului comunicării media. Alegeți o personalitate publică și caracterizați stilul său comunicativ pe baza dimensiunilor prezentate la 3.7. Argumentați punctele de vedere exprimate. Citiți textele următoare, adaptate după Liliana Ionescu Ruxăndoiu (coord.), Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus și tipologie, Editura Universității, București, 2002. Rezolvați următoarele cerințe: (i) identificați în cele cinci texte tipuri de comportamente comunicative; (ii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
În societățile individualiste, oamenii s-ar putea simți singuri și izolați, ar putea dezvolta comportamente antisociale sau să se atârne de dorința de a se afilia unui grup”. 23. Estimați poziția culturii române pe axa individualism - colectivism. Încercați să vă argumentați punctul de vedere. Gândiți-vă, de pildă, la: relațiile de familie (familia extinsă), hora/șezătoarea/apartamentul de bloc, prietenia/amiciția; la expresii cum ar fi noi și-ai noștri; aveți-vă ca frații; a fi în rândul lumii; a urma
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
-ți părinții că și ei te ajută; Necuviința fiului este rușinea tatălui; Prietenia este cel mai de preț lucru; Sângele apă nu se face; Unirea face fericirea etc. 24. Estimați poziția culturii române pe axa masculinitate - feminitate. Încercați să vă argumentați punctul de vedere. Gândiți-vă, de pildă, la: rolurile în cadrul familiei, la expresii de tipul bărbatu-i capul, dar femeia gâtul; în casă la noi cântă cocoșul, nu găina; Bărbat fără femeie, cal fără frâu; femeie fără bărbat, barcă fără
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mai bogată, distanța față de putere s-a redus. În situații de sărăcie și de acces limitat la resurse este mai ușor de menținut o distanță mare față de putere”. 26. Estimați poziția culturii române privind distanța față de putere. Încercați să vă argumentați punctul de vedere, având în vedere relațiile dintre șefi și subordonați, expresii de tipul egalitate, dar nu pentru căței; a-și peria șefii. 27. Încercați să estimați poziția culturii române privind gradul de acceptare a incertitudinii. Argumentați, gândindu-vă, de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]