3,633 matches
-
intelectuală a sociologului și istoricului H.H. Stahl, evaluări privind semnificația istorică și contemporană a contribuțiilor sale la codificarea tehnicii monografiei sociologice, la redactarea „monografiei sociologice exemplare” a satului Nerej (Vrancea), la construcția unei noi paradigme de analiză istorică bazată pe „arheologia socială”. În mod paradoxal, originalitatea științifică a operei profesorului Henri H. Stahl a fost mai larg și mai complet percepută în afara țării decât în propria sa țară. Oricărui fenomen i se pot găsi explicații dintre cele mai diverse și cu
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Franța, Italia, SUA. Explicația constă în faptul că demersul teoretic și metodologic urmat de profesorul Stahl este puțin utilizat de istoricii români, care rămân încă foarte atașați de istoria evenimențială și de documentele istorice scrise. A scrie istoria pe baza „arheologiei sociale” nu este o metodă la îndemâna oricărui istoric. Este necesară o pregătire complexă de sociologie, istorie, etnografie, arheologie, drept pentru a putea reconstitui structurile sociale și politice din elementele materiale. În esență, profesorul Stahl susține că succesiunea modurilor de producție
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
utilizat de istoricii români, care rămân încă foarte atașați de istoria evenimențială și de documentele istorice scrise. A scrie istoria pe baza „arheologiei sociale” nu este o metodă la îndemâna oricărui istoric. Este necesară o pregătire complexă de sociologie, istorie, etnografie, arheologie, drept pentru a putea reconstitui structurile sociale și politice din elementele materiale. În esență, profesorul Stahl susține că succesiunea modurilor de producție în teritoriile care formează România nu urmează schema clasică elaborată de istoricii francezi ai Restaurației și dezvoltată de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de lecturi ale unor texte de propagandă culturală sau ale unor produse literare din două epoci distincte ale comunismului românesc: perioada de la început a lui Dej (instaurarea și consolidarea democrației populare) și comunismul târziu al epocii Ceaușescu. Autorii întreprind o „arheologie intelectuală”, dezgroapă fragmente din ceea ce s-a fabricat în literatură, film, teatru cu scop propagandistic, încearcă să identifice modul în care productele cultural-artistice ale epocii au fost impregnate ideologic pentru a servi „instaurării simbolice a regimului comunist”. Nu se rezumă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
178 din 17 martie 2011 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 304 din 3 mai 2011. Articolul 6 (1) Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică este eliberată de către direcția de specialitate din cadrul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, în urma consultării Comisiei Naționale de Arheologie, în condițiile legii și ale prezentei proceduri. ... (2) Comisia Națională de Arheologie supune aprobării ministrului culturii și patrimoniului național planul anual al cercetărilor arheologice sistematice din România, care cuprinde lista șantierelor arheologice sistematice și a responsabililor științifici. ... (3) Autorizația pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227335_a_228664]
-
3 mai 2011. Articolul 6 (1) Autorizația pentru cercetare arheologică sistematică este eliberată de către direcția de specialitate din cadrul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, în urma consultării Comisiei Naționale de Arheologie, în condițiile legii și ale prezentei proceduri. ... (2) Comisia Națională de Arheologie supune aprobării ministrului culturii și patrimoniului național planul anual al cercetărilor arheologice sistematice din România, care cuprinde lista șantierelor arheologice sistematice și a responsabililor științifici. ... (3) Autorizația pentru cercetare arheologică preventivă, autorizația pentru supraveghere arheologică, autorizația pentru diagnostic arheologic și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227335_a_228664]
-
responsabililor științifici. ... (3) Autorizația pentru cercetare arheologică preventivă, autorizația pentru supraveghere arheologică, autorizația pentru diagnostic arheologic și autorizația pentru utilizarea detectoarelor de metale sunt eliberate de către direcția de specialitate din cadrul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național. ... Articolul 7 Comisia Națională de Arheologie propune emiterea autorizațiilor pentru cercetare arheologică sistematică, la solicitarea instituțiilor organizatoare, în baza atribuțiilor stabilite de actele normative în vigoare, în conformitate cu Metodologia privind atestarea personalului de specialitate din domeniul cercetării arheologice și înscrierea sa în Registrul arheologilor, cu Regulamentul săpăturilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227335_a_228664]
-
sa în Registrul arheologilor, cu Regulamentul săpăturilor arheologice din România, cu Strategia națională în domeniul cercetării arheologice, aprobate prin ordin al ministrului culturii și patrimoniului național, precum și cu prevederile prezentei proceduri. Articolul 8 (1) Instituția organizatoare propune Comisiei Naționale de Arheologie desemnarea unui arheolog în calitatea de responsabil științific de șantier. ... (2) Comisia Națională de Arheologie poate refuza nominalizarea unui arheolog în calitatea de responsabil științific de șantier în următoarele situații: ... a) încetarea raporturilor de muncă din cadrul instituției organizatoare a cercetării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227335_a_228664]
-
cercetării arheologice, aprobate prin ordin al ministrului culturii și patrimoniului național, precum și cu prevederile prezentei proceduri. Articolul 8 (1) Instituția organizatoare propune Comisiei Naționale de Arheologie desemnarea unui arheolog în calitatea de responsabil științific de șantier. ... (2) Comisia Națională de Arheologie poate refuza nominalizarea unui arheolog în calitatea de responsabil științific de șantier în următoarele situații: ... a) încetarea raporturilor de muncă din cadrul instituției organizatoare a cercetării arheologice; ... b) abandonarea cercetării arheologice pentru o perioadă mai mare de 3 ani; ... c) neexercitarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227335_a_228664]
-
mai mult de două șantiere arheologice sistematice în același an; ... f) nedepunerea fișei tehnice la direcția de specialitate din cadrul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, în termen de 6 luni de la data finalizării cercetării arheologice. ... Articolul 9 (1) Comisia Națională de Arheologie poate propune Ministerului Culturii și Patrimoniului Național suspendarea organizării unui șantier arheologic sistematic sau, după caz, schimbarea instituției organizatoare a cercetării arheologice sistematice, chiar dacă instituția organizatoare dorește continuarea cercetărilor, în următoarele situații: ... a) cercetarea arheologică sistematică nu corespunde obiectivelor cuprinse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227335_a_228664]
-
sau .shp; ... d) ortofotoplanul (1:5.000) în format digital și cuprinzând și fișierul de georeferențiere, pentru zona în care se desfășoară șantierul arheologic; ... e) programul multianual de cercetare arheologică sistematică, care va fi supus spre aprobare Comisiei Naționale de Arheologie în cazul în care este vorba de o cercetare arheologică nouă (sau dacă nu au mai fost făcute cercetări arheologice în precedenții 3 ani); ... f) proiectul anual de cercetare arheologică sistematică care va fi supus spre aprobare Comisiei Naționale de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227335_a_228664]
-
în cazul în care este vorba de o cercetare arheologică nouă (sau dacă nu au mai fost făcute cercetări arheologice în precedenții 3 ani); ... f) proiectul anual de cercetare arheologică sistematică care va fi supus spre aprobare Comisiei Naționale de Arheologie; ... g) declarație din partea instituției organizatoare cu privire la asumarea obligației de a asigura paza permanentă a sitului arheologic, pentru siturile arheologice de interes prioritar, sau la organizarea măsurilor de protecție a celorlalte situri arheologice, după caz. ... (2) În formularul prevăzut la lit.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227335_a_228664]
-
din ORDINUL nr. 2.178 din 17 martie 2011 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 304 din 3 mai 2011. (2) În cazul autorizației de cercetare arheologică sistematică, termenul prevăzut la alin. (1) se calculează de la data consultării Comisiei Naționale de Arheologie. ... Articolul 18 (1) Decizia de respingere a solicitării poate fi contestată în termen de 5 zile de la data comunicării. ... (2) Contestațiile se analizează, în termen de 10 zile de la depunerea lor, de către o comisie numită prin ordin al ministrului culturii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227335_a_228664]
-
centrul raional Taraclia, R. Moldova) În 1988, în apropierea satului Tvardița au fost descoperite două falere din argint aurit aparținând unui tezaur care datează din prima jumătate a sec. I î.Hr. al cărui conținut a fost depus la Institutul de Arheologie și Etnografie al Academiei de Științe din Moldova. În urma analizei stratigrafice realizate de echipa de arheologi care s-a deplasat în locul descoperirii tezaurului sarmatic s-a constatat că falerele provin dintr-o groapă dreptunghiulară amplasată la distanța de 40 m
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
în spațiul unde au fost identificate cele două falere au scos la iveală alte piese ale tezaurului care se află și astăzi în satul Tvardița, deși raportul privind cercetările arheologice cu descrierea completă a pieselor lipsește din arhiva Institutului de Arheologie din Chișinău. Tezaurul de la Tvardița cuprinde obiecte de inventar specifice culturii sarmatice: două amfore din Cos; un bol ceramic modelat la roată realizat din pastă fină de culoare roșie și firnis de aceeași culoare, fiind ornamentat cu motive fitomorfe, având
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
Ideologii ce sunt forjate din concepte precum modernismul și postmodernismul în fapt, simple expresii stilistice între gândirea sa, moderni și antimoderni. Referitor la gândirea sa, pot spune că este una a omului și a intelectualului contemporan asaltat de probleme, iar "arheologia sa" se dezvoltă pe direcția unor întrebări de genul: De ce așa-numita "politică modernă" creează, peste tot și în orice timp istoric, conflicte și probleme spre deosebire de ceea ce vechii greci înțelegeau prin acest concept (estompare a conflictelor și rezolvare a problemelor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
epistemic!) pentru orice intelectual, indiferent de afinitatea sa ideologică. Folosirea conceptului "structură" în mai multe paragrafe din cărțile sale i-a adus reputația (falsă!) de filosof structuralist. Într-un e-mail, Hayden White argumenta că dacă Cuvintele și lucrurile (1966) și Arheologia cunoașterii (1969) nu sunt structuraliste în nucleul lor narativ, atunci care sunt structuraliste? Oricum, între Foucault, Barthes și Derrida nu prea există legături de sens. Ideea de "structură" are totuși o dublă semnificație în scriitura foucauldiană, aceea de "instituții", dar
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
din anii '70. Michel Foucault, preocupat de acest parteneriat antiuman (politică + psihiatrie), spunea că a încercat "să analizeze cum, în fazele inițiale ale societăților industriale, un aparat particular a fost stabilit împreună cu un sistem pentru separarea normalului de anormal"24. Arheologia științelor umane ar avea de stabilit studiul "mecanismelor puterii" care au în ele politici ale trupului, conțin acte și forme de comportament 25. Constituirea științelor sociale este legată de disciplină și normalizare. Psihanaliza apare ca o formă de control light
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de activități sociale. Iluzia puterii ca obiect de posedat provine din concepția kantiană. Puterea nu funcționează pe principiul bipolar Cei care o au/Cei care nu o au... Mai degrabă este un joc circular, difuz, tranzitoriu, ceea ce implică o întreagă "arheologie" a descifrării raporturilor sau a relațiilor de putere din cadrul societății; a raporturilor putere-rezistență. Pentru gânditorul din Königsberg, puterea este un obiect de posedat 92. Puterea se deține, spune Kant. În realitate, puterea nu se deține, ci se exercită prin legi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
asemenea, discursul este ansamblul de enunțuri din aceeași formațiune discursivă "pentru care este posibilă definirea unui ansamblu de condiții de existență"148. Discursurile se întemeiază pe ceea ce Foucault numea pozitivități. Conceptul de "pozitivitate" comportă accepțiuni diferite în terminologia foucauldiană. În Arheologia cunoașterii (1969), pozitivitatea înseamnă: 1) descrierea enunțurilor "nu prin referire la interioritatea unei intenții, a unei gândiri sau a unui subiect, ci conform dispersiei unei exteriorități"149; 2) descrierea enunțurilor printr-un "cumul de performanțe verbale"150; 3) "o condiție
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
occidentală vizează principiul prin care relațiile dintre oameni și lucruri devin vizibile, produc adevărul și dreptatea. Vizibilul poate fi exprimat printr-un lizibil, la fel cum lizibilul (arhivelor) ne conduce spre un soi de vizibilitate. În schimb, ceea ce Foucault numea "arheologia cunoașterii" face trimiteri la unele idei de-ale sale: 1) demonstrația științifică se manifestă ca un ritual; 2) existența unor indivizi istoric calificați "în funcție de un anumit număr de modalități"164; 3) adevărul nu se descoperă, ci se produce într-un
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
producție de adevăr (adică diverse modalități prin care se pot produce adevăruri în acord cu societatea, faptele și oamenii); 4) adevărul aparține indivizilor "istoric calificați" iar producerea lui este un ritual social-politic; 5) schițarea unui subiect universal al cunoașterii. Această arheologie a unei altfel de cunoașteri se pronunță pentru studierea, pentru analiza "structurilor formale"165, a funcționării ideologice a unei științe 166, a conceptelor metaforice și încărcate de imaginar ce au dobândit "statut și funcție"167 de concepte științifice. Într-adevăr
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de cunoașteri se pronunță pentru studierea, pentru analiza "structurilor formale"165, a funcționării ideologice a unei științe 166, a conceptelor metaforice și încărcate de imaginar ce au dobândit "statut și funcție"167 de concepte științifice. Într-adevăr, o altfel de arheologie a cunoașterii, care se instituie social-politic prin practici discursive. Iluzia eliminării exprimării metaforice și a "limbajului literar" din cunoașterea istorică este, într-un fel, anulată de "opera" metaforică a lui Foucault. Metafora și limbajul "literar" sunt, poate, cele mai prețioase
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pe lângă faptele rezultate din acțiuni umane, mai sunt și fapte de discurs, evenimentele de limbaj, adică rarități ale spusului, ceea ce face "ca realul și ficțiunea să se echivaleze"195. Faptele de discurs și evenimentele de limbaj sunt semnele unei noi arheologii istorice pentru tratarea spusului istoric. Concepția lui Foucault despre istorie destramă iluzia ricoeriană, și anume că istoria se află printre științele umane și, în consecință, poate fi tratată cu metodele hermeneuticii, cu diverse tehnici de interpretare pentru un dat sau
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și aplicate pe conținuturi istorice, nu a fost nici avangarda filosofiilor și a curentelor intelectuale, ci un raport inclasabil între acestea și cunoașterile din trecut. Metodele lui Foucault în investigarea spusului din trecut, ceea ce gânditorul francez desemna prin "arhivă", prin "arheologie", prin "descriere arheologică" sau "tehnici enunțiative", provin dintr-o propensitate teoretică. Ele au însemnătate doar dacă sunt puse în valoare prin noi cercetări istorice și printr-o altfel de percepție a documentelor, a cărților de istorie. Nu decelarea ficțiunii din
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]