3,682 matches
-
de informații (Photographic Intelligence Service), în așa numita Medmenham Air Intelligence Unit, o unitate auxiliară de femei a aviației militare britanice. Experiența dobândită în această muncă i-a permis ulterior să se perfecționeze in prospecțiuni arheologice aeriene sau așa numita arheologie aeriană. În 1949 la invitația prietenei și cercetătoarei Suzanne Cassou de Saint Mathurin (1900-1975), Dorothy Garrod a revenit în Franța pentru a conduce săpături arheologice (1949-1968) în locul numit Roc-aux- Sorciers în satul Angles-sur-l'Anglin din departamentul Vienne în partea de
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]
-
Ștefan- (n. 25 martie 1878, Crusova - d. 20 octombrie 1941) a fost un cercetător român în domeniul arheologiei, slavist și eseist, care și-a dedicat energia scoțând la iveala izvoade nestemate ale istoriei neamului. A participat la interpretarea și punerea în valoare a mărturiilor dobândite pe șantierele arheologului Constantin Pârvan în Dobrogea. Specialist mai ales în istoria slavilor
Stoica Nicolaescu () [Corola-website/Science/316604_a_317933]
-
apoi de publicarea și interpretarea acestora. În 1905 publică “Documente slavo-romane”, lucrare premiată de Academia Română. Stoica Nicolaescu a fost membru al mai multor societăți științifice: Societatea Regală Română de Geografie, Societatea Numismatică Română, Societatea Istorico-Arheologică bisericească din Chișinău, Institutul de Arheologie bulgară din Sofia. De asemenea, Academia Bulgară i-a acordat calitatea de membru corespondent.
Stoica Nicolaescu () [Corola-website/Science/316604_a_317933]
-
radiografie medicală cu raze X. UCL este situată în zona Bloomsbury, districtul Camden din centrul Londrei. Campusul principal se află în Gower Street, deși universitatea deține alte 30 de clădiri în zonă. În incinta UCL se alfă și muzeul de arheologie egipteană Petrie, precum și teatrul Bloomsbury, unul din teatrele celebrului West End. În imediata apropiere se află British Museum, British Library, sediul central al "University of London", gările St. Pancras International (punctual terminus pentru trenurile Eurostar) și King’s Cross, cât
University College London () [Corola-website/Science/316724_a_318053]
-
turcească în părțile Aradului și din cauza Reformei religioase, mănăstirea să nu mai fie consemnată ca fiind funcțională. Intrat în atenția arheologilor imediat după anul 2000, a cunoscut campanii de cercetare succesive (sub conducerea medievistului Adrian Andrei Rusu de la Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj) ajutat de un colectiv format din George Pascu Hurezan, Florin Mărginean, Zsuzsanna Kopeczny (Complexul Muzeal Arad), Ileana Burnichioiu (Universitatea Alba Iulia). Cercetările arheologice, care au demarat în anul 2001 au relevat palatal abațial, cimitirul iar în
Mănăstirea Bizere () [Corola-website/Science/316745_a_318074]
-
admitem aceasta”". În perioada 1952-1956, un colectiv de arheologi a efectuat cinci campanii de săpături și au decopertat ruinele. Ei au publicat rezultatele cercetărilor în monografia arheologică "„Cetatea Șcheia”", lucrare care a apărut în anul 1960, sub egida Institutului de Arheologie al Academiei RPR, avându-i ca autori pe Gh. Diaconu și Nicolae Constantinescu. Prin Hotărârea de Guvern nr. 1445 din 28 noiembrie 2007, perimetrele pe care se află siturile arheologice Câmpul Șanțurilor - Cetatea de Scaun (cu o suprafață de 12
Cetatea Scheia () [Corola-website/Science/316794_a_318123]
-
în antichitate. Anume Plinius, povestește în scrierile sale că Nero, care după toate caracterizările vremii era miop, pentru că nu vedea bine la distanță, urmărea luptele dintre gladiatori privind print-un smarald. Pe de altă parte, există o figurina descoperită de arheologii japonezi, ce datează de acum cinci milenii, care are pe fata două lentile uriașe, a căror formă se aseamănă oarecum cu ochelarii din zilele noastre. De asemenea, la începutul erei noastre, chinezii au cunoscut ochelarii, dar îi utilizau împotriva razelor
Ochelari () [Corola-website/Science/316818_a_318147]
-
(n. 28 iunie 1937, București - d.14 mai 2004) a fost un eminent profesor, istoric și numismat român, cercetator al Institutului de arheologie "Vasile Pârvan", cu o vastă activitate în domeniul arheologiei, epigrafiei și numismaticii românești. Între anii 1954-1959 a fost student de excepție al Facultății de Istorie din cadrul Universității din București. Încă de atunci i s-a precizat opțiunea pentru studiul istoriei
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
(n. 28 iunie 1937, București - d.14 mai 2004) a fost un eminent profesor, istoric și numismat român, cercetator al Institutului de arheologie "Vasile Pârvan", cu o vastă activitate în domeniul arheologiei, epigrafiei și numismaticii românești. Între anii 1954-1959 a fost student de excepție al Facultății de Istorie din cadrul Universității din București. Încă de atunci i s-a precizat opțiunea pentru studiul istoriei antice, cu precădere a antichității clasice. A urmat în
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
anii 1954-1959 a fost student de excepție al Facultății de Istorie din cadrul Universității din București. Încă de atunci i s-a precizat opțiunea pentru studiul istoriei antice, cu precădere a antichității clasice. A urmat în anii III-V secția de arheologie și istorie veche, activând și în cercul studențesc de specialitate, a devenit membru al Societății de Studii Clasice și a participat la o serie de campanii arheologice. După terminarea studiilor este repartizat ca profesor la școala generală din comuna Lunca
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
la școala generală din comuna Lunca Banului (jud. Vaslui), a predat istoria, limba română și educația fizică. A continuat să studieze si a ținut mereu legătura cu specialitatea, colaborând strâns cu Muzeul din Huși și cu Institutul de Istorie și Arheologie din Iași. Cu sprijinul colegilor ieșeni, dar mai ales al marilor săi profesori de la București, a fost transferat la Muzeul de arheologie din Constanța, unde a funcționat între anii 1961-1965. Anii petrecuți în această instituție de profil au fost decisivi
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
a ținut mereu legătura cu specialitatea, colaborând strâns cu Muzeul din Huși și cu Institutul de Istorie și Arheologie din Iași. Cu sprijinul colegilor ieșeni, dar mai ales al marilor săi profesori de la București, a fost transferat la Muzeul de arheologie din Constanța, unde a funcționat între anii 1961-1965. Anii petrecuți în această instituție de profil au fost decisivi în formația viitorului savant. A participat la cercetări arheologice spectaculoase - în Constanța, Mangalia, Histria și Adamclisi, a studiat inscripții antice (piese lapidare
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
tainele numismaticii antice și bizantine. Din acești ani datează primele sale contribuții științifice tipărite. După o scurtă activitate didactică la liceul constănțean "Mircea cel Bătrân" (septembrie 1965 - februarie 1966), a obținut prin concurs un post de cercetător la Institutul de arheologie "Vasile Pârvan" din București, instituție căreia îi va rămâne devotat toată viața. În 1971 devine cercetător principal (gradul III) și membru în consiliul stiințific al Institutului (între 1982-1990 a fost președinte al acestuia). Gh. Poenaru-Bordea a avut o intensă activitate
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
ca și la cercetarea celor mai multe castre din valea Oltului sau a celor de la Sâmbotin și Bumbești-Jiu. A prezentat contribuții la trei congrese internaționale de studii asupra frontierelor romane (1972, 1976 și 1979) și a devenit membru al Comisiei Internaționale de Arheologie de la Roma, a fost colaborator statornic al publicațiilor "Bulletin analythique d'histoire romaine" (Strasbourg) și "Fasti archaeologici" (Roma). În domeniul epigrafiei, interesul său s-a împletit cu preocuparea pentru istoria economică a cetăților pontice. A studiat intens amforele ștampilate, domeniu
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
acest domeniu), apreciate și peste hotare, și a contribuit la formarea altor specialiști. Domeniul în care a dat măsura deplină a capacităților sale si care l-a consacrat definitiv a fost numismatica antică. Repartizat la Cabinetul numismatic al Institutului de arheologie "Vasile Pârvan", Gh. Poenaru-Bordea a putut aprofunda studierea monedelor grecești, romane, barbare și bizantine, alături de nume prestigioase ale domeniului. A cunoscut și studiat cu precădere monedele grecești ale zonei Mării Negre și ale Peninsulei Balcanice. Mai rar a abordat descoperiri din
Gheorghe Poenaru-Bordea () [Corola-website/Science/315110_a_316439]
-
(n. 15 octombrie 1960 în Cantiano, Italia) este o actriță, fotomodel și moderatoare elvețiană. Ea a studiat arheologia și este aleasă Miss Elveția în anul 1982. La concursul de frumusețe Miss Universe din anul 1982 ocupă locul al patrulea. În Germania ea devine cunoscută prin moderarea galei "Goldene Roșe von Montreux" și prin relațiile pe care le are
Lolita Morena () [Corola-website/Science/318554_a_319883]
-
Çiragan (1863-1867),- Palatul Küçuksu (1856), pe maslul asiatic, - Palatul Yldiz (Palatul Stelei), din a doua parte a sec. al 19-lea, - Rumeli Hisari (1452), - Anadolu Hisari (sec.al 14-lea, Baiazid I-ul, pe malul asiatic, Moscheea Ortaköy, - Muzeul de Arheologie (1881-1908), - Podul Galata (1836), reconstruit recent, - Fântâna Impăratului german Wilhelm al II-lea (1895), - Turnul lui Baiazid (1828), etc. La 29 octombrie 1923, Atatürk a proclamat Republica Turcia, fiind ulterior ales drept primul ei președinte la Ankara, orașul declarat ca
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
Mihai Eminescu nr. 56. În prezent muzeul posedă aproximativ 1000 (una mie) de exponate: fotografii, documente istorice, amuniții din I-ul și al II-lea Război Mondial, tablouri din expoziția personală a lui Victor Țîbrigan, obiecte de etnografie, cult și arheologie. Sub custodia AO „Memoria” se află și Fântâna Eroilor (6 km depărtare de comună, fiind săpată de ostașii români în timpul luptelor din iunie-iulie 1941) precum și Troița ridicată în anul 2004 în memoria celor căzuți pe câmpul de luptă și instalată
Muzeul ostașului român „Memoria” () [Corola-website/Science/318719_a_320048]
-
45% din populația localității . Prin Decizia nr. 133 din 2 martie 1995, Rada Supremă a Ucrainei a schimbat denumirea satului din cea de Dubivka în cea purtată anterior de Oprișeni . În anul 2003 a fost înființat în sat Muzeul de Arheologie și Etnografie "Maximilian Hacman". În prezent, satul are 2.408 locuitori, preponderent români. Satul are mai multe întreprinderi agricole, întreprinderi private și unități comerciale, precum și școli de meserii și o școală generală medie (de nivel I-III). În martie 2013
Oprișeni, Adâncata () [Corola-website/Science/316169_a_317498]
-
i (în berberă "Igwanciyen", în spaniolă "Guanchos") sunt băștinașii berberi din arhipelagul Canarelor, înainte de sosirea europenilor. Au dispărut ca popor și cultură, dar au lăsat urme în actuala populație precum și în domeniul arheologiei. Din limba guanșă au rămas destule toponime, nume de familie și câteva expresii care confirmă apartenența sa la limbile berbere. i însă nu au fost niciodată islamizați, ceeace dovedește că, dacă au avut vreodată contacte cu arabii, acestea au rămas
Guanși () [Corola-website/Science/320059_a_321388]
-
de firma germană Dräger AG în anul 1998, ce folosește amestecuri respiratori azot-oxigen (Nitrox) supraoxigenate prefabricate. Aparatul Dolphin I, a fost conceput pentru a fi utilizat în scufundări civile cu caracter sportiv (scufundare în peșteri, explorări de epave, biologie marină, arheologie subacvatică etc.) și este o variantă mai perfecționată a aparatului Atlantis I. Amestecul respirator Nitrox este furnizat la debit constant de un detentor treapta a II-a pentru consum de oxigen mai mare în cazul unei activități subacvatice mai intense
Dräger Dolphin () [Corola-website/Science/320070_a_321399]
-
doctorantura aceleiași facultăți ca antisovietic și naționalist (1983). Reușește să se angajeze doar în calitate de colaborator științific inferior la muzeul de studiere a ținutului din orașul Istra (1984 - 1985), din mai 1985, a fost ales șef al sectorului de istorie veche, arheologie și etnografie la același muzeu. Este printre protagoniștii evenimentelor de la Uniunea Scriitorilor din Moldova din martie - mai 1987, care pun începutul "Mișcării Democratice" din Republica Moldova. În perioada mai 1987 - martie 1990 a reprezentat Uniunea Scriitorilor din Moldova la secretariatul Uniunii
Valeriu Matei () [Corola-website/Science/320120_a_321449]
-
patriarhului Sofronie sau ale lui Anastasius Sinaita), poezie (în special cea a lui Sofronie și a lui George Pisida), corespondențe, tratate apologetice, manuale militare (în special "Strategikon" începutul secolului al VII-lea) și alte surse non-literare, cum ar fi epigrafie, arheologie sau numismatică. Nici una dintre aceste surse nu conțin vreo relatare coerentă despre oricare campanie musulmană de cucerire, dar unele surse conțin detalii neprețuite care nu apar nicăieri în altă parte.
Războaiele Bizantino-Arabe () [Corola-website/Science/320205_a_321534]
-
sau nu anterior neutri, ei au fost cu siguranță influențați de Caracalla pentru a deveni, ulterior dușmani notorii ai Romei. Această relație reciprocă antagonistă este, probabil, motivul pentru care scriitorii romani au persistat în ai numi pe alamanii "barbari": "sălbatici". Arheologia, cu toate acestea, arată că aceștia au fost în mare parte romanizați, au trăit în case în stil roman și au utilizate artefacte romane, femeile alemanice au adoptat moda romană a tunincei chiar mai devreme decât bărbații. Cele mai multe dintre ele
Alemani () [Corola-website/Science/320220_a_321549]
-
de către arheologi. Baruch Halpern, profesor de studii iudaice la Pennsylvania State University și conducător al excavațiilor de la Megiddo de-a lungul mai multor ani, i-a lăudat pe autori drept „cea mai curajoasă și mai stimulativă sinteză de Biblie și arheologie din ultimii cincizeci de ani”, iar cercetătorul biblic Jonathan Kirsch, scriind în "Los Angeles Times", a denumit cartea drept „o evaluare brutal de cinstită asupra a ceea ce arheologia ne poate spune și nu ne poate spune despre corectitudinea istorică a
Biblia dezgropată () [Corola-website/Science/321138_a_322467]