4,649 matches
-
de a influența: * sugestii directe, în cadrul cărora este evidentă intenția experimentatorului de a influența; * sugestii indirecte, caz în care intenția de influențare rămâne ascunsă subiectului. * în funcție de tonul utilizat de cel care sugestionează: * sugestii dure, în cadrul cărora se utilizează un ton autoritar; * sugestii blânde, administrate pe un ton cald și protector. * după gradul de elaborare: * sugestii spontane; * sugestii elaborate, caz în care se simte efortul de a influența. Pentru a fi eficiente în terapie sau în optimizarea comportamentului uman, sugestiile trebuie să
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
de angajare foarte redus, comportament negativist și critic față de ceilalți, interes foarte scăzut pentru problemele școlii. Dimensiunile care descriu comportamentul directorului sunt: - comportamentul suportiv - caracterizat prin grija pentru profesori, deschidere față de sugestiile acestora, respect pentru personalitatea și competența fiecăruia; - comportament autoritar - caracterizat prin rigiditate, supraveghere și control excesiv, respingerea sugestiilor celorlalți; - comportament restrictiv - caracterizat prin împovărarea profesorilor cu sarcini extradidactice, ținând de administrația școlii. Prin combinarea acestor comportamente rezultă patru tipuri de climat școlar: 1. Climatul deschis are ca trăsături principale
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
Climatul deschis are ca trăsături principale cooperarea și respectul. Directorul este deschis la sugestiile profesorilor, face aprecieri frecvente la adresa acestora, le oferă o largă autonomie. Între profesori se manifestă relații colegiale și prietenești. 2. Climatul angajat este determinat de comportamentul autoritar al directorului, care nu respectă competența cadrelor didactice. La rândul lor, profesorii dau dovadă de profesionalism, întrețin relații deschise, se respectă reciproc și cooperează, prețuiesc școala și îl ignoră pe director. 3. Climatul neangajat are caracteristici opuse celui angajat. În timp ce
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
adesea, raportul libertate - autoritate în educație a fost gândit în termeni disjunctivi și antinomici: libertatea se opune autorității. În realitate, este de părere autorul amintit, este vorba despre o pseudo - opoziție, întreținută de puncte de plecare diferite „în vreme ce adepții educației autoritare pornesc de la analiza realității sociale și a cerințelor impuse de aceasta procesului educațional, adepții educației libere invocă particularitățile și caracteristicile naturii umane ca izvor al activității educative“ (E. Păun, 1991, p. 47). Privite astfel, libertatea și autoritatea par două situații
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
în virtutea obiceiului, a faptului că profesorul este prin tradiție expertul în cunoștințe și deținătorul controlului asupra notelor și promovării elevilor. La prima vedere, termenii de autoritate și autonomie par că se exclud reciproc. În ce măsură se poate spune despre un profesor autoritar că stimulează construirea autonomiei elevului? Sau manifestarea autonomiei elevului este posibilă doar în absența autorității profesorului? care sunt indicatorii autorității profesorului și care sunt formele de expresie a autonomiei elevilor? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările firești care apar în cadrul
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
elevului este posibilă doar în absența autorității profesorului? care sunt indicatorii autorității profesorului și care sunt formele de expresie a autonomiei elevilor? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările firești care apar în cadrul abordării acestei teme. După cum observa un autor, „tradiția autoritară este atât de înrădăcinată, încât noi nu reușim să ne gândim la autonomia elevilor decât ca la un fapt care impunea pasivitatea profesorului. În realitate autonomia elevilor pretinde ca profesorul să fie foarte activ în îndeplinirea sarcinii sale, de a
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
deoarece situația politică din 1938 s-a schimbat fundamental. În 1938, regele Carol al II-lea a dizolvat parlamentul și partidele, a modificat administrația de stat și a introdus așa-zisa dictatură regală, care încerca să dea un răspuns corporativ, autoritar, la criza de politică internă. Singura organizație de masă aprobată, reprezentantă a intereselor politice, a fost "Comunitatea Populară Maghiară din România", ca parte a Frontului Renașterii Naționale. În fruntea formațiunii, în locul lui Bethlen György, a fost numit contele Bánffy Miklós
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
I al Angliei și primul rege al Angliei unite. Politica engleză se schimbă. Dacă regina a fost o persoană liberală, echilibrată, dar și vicleană, nu același lucru se poate spune despre noul rege. Iacob era un slab politician, un monarh autoritar ce a încercat să schimbe modul liberal în care era condusă Anglia. Era de asemenea atras de litere și cultură și de o viață de curte extravagantă. S-a spus despre el că a preferat întotdeauna pana spadei. Poporul englez
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pe care a instaurat-o cu sabia în sânul societății politice a vremii"21. Cu alte cuvinte, catolicismul a sacrificat libertatea duhovnicească, spirituală în favoarea unui formalism, a unei credințe instituționalizate, punând prioritar accentul pe această unitate văzută a Ecclesiei. Tendințele autoritare ale credinței exterioare au expulzat principiul major al libertății interioare, "cu care fusese înfrățit în comunitatea originară de iubire, în autoritatea liber consimțită". Acest principiu care s-a constituit ulterior autonom și antagonic, ca spirit de protest, de eliberare, marchează
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pornindu-se de la principiul just al creării unor asemenea instituții pentru studenți, ci nu pentru profesori, cum se întâmplă astăzi, în mod abuziv, la noi, profesorii nemaifiind în slujba elevilor săi. Această disfuncționalitate vine pe fondul atribuirii unor prerogative profesorale autoritare, în dauna unui echilibru firesc între dascăl și student. Introducerea legii lustrației, ca o prelungire a actului de condamnare publică a comunismului, este o urgență a societății românești, reprezentând o condiție sine qua non a realei primeniri. În învățământul universitar
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
I.M.). Discursul asupra lui Roland Barthes îi prilejuiește și o autopoziționează în economia discursului creației, nu fără a-i recunoaște și criticii ambiguitățile ce o însoțește: ""Tradițional" sau "nou", "modern" discursul critic este global resimțit, de orice cititor, ca discurs autoritar legitimat de presupoziția că el este deținătorul unui adevăr. Impus în mod deschis, explicit sau, dimpotrivă, prin strategii subtile ce pot lăsa impresia unei neutralități, acest adevăr este perceput de scriitor ca emanînd de la o instanță ce nu-i este
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și îl domină. În acest sens, criticul este totdeauna Tatăl, Profesorul, Judecătorul. Este una din legile ineluctabile ale genului, și eu însămi, și fără voia mea, văd cum acest text al meu, pe măsură ce se constituie, se instituie și ca text autoritar ce se proclamă deținător al unui adevăr". Cel care, cum spune Georges Poulet, a înfăptuit în lumea spirituală o revoluție coperniciană, după el, lumea conștiinței și, prin urmare, cea a poeziei, a literaturii, nu mai sînt ca înainte este totodată
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
înlemnit în tăcerea bibliotecii pînă cînd ridică ochii el să te vadă. - Aicea erai? Bată-te să te bată! Șezi colea... Și te bate pe umăr, întinzîndu-ți o mînă caldă și prietenească. I.E. Torouțiu nu cunoaște "jena" și nici distanța autoritară. E tînăr și prietenos. Căci arta e mereu tînără. Și înseamnă, în sensul ei cel mal înalt, dăruire. Torouțiu e un om care nu bîrfește și nu știe ce e critica negativă. Are în această privință poate școala germană. E
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
competență ideologică și acțională și “intelectuali” (termen peiorativ, semnificând extracția burgheză, apartenența la ideologiile noncomuniste). Cadrele aveau misiunea de a “milita” pentru politica partidului în orice sector de activitate, de a implementa “conștiința socialistă”, comportamentele valorizate fiind cel paternalist și autoritar. Cadrele de partid girau “propaganda” de partid, conduceau “învățământul ideologic” sau “de partid”, supravegheau activitatea specialiștilor, organizau ședințele de “critică și autocritică”, dirijau manifestările festive (mitinguri) și dovedeau “vigilență revoluționară” (Gheorghiu, 1992). Cadrele de partid - viitoarea nomenclatură - se formau, la
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
Totalitarisme / 82 4. Regimuri tradiționale / 84 5. O concluzie parțială / 85 Capitolul 3. De la democrație la autoritarism / 87 1. Care tranziții? / 87 2. Criza și colaps democratic: definiții / 88 3. Criza și colaps democratic: dinamica / 90 4. Tranziție și instaurare autoritară / 93 5. De la instaurare la consolidare / 99 6. Durabilitatea și criza autoritară / 107 Capitolul 4. De la autoritarism la democrație / 117 1. Prima instaurare / 117 2. Tranziția / 123 3. Instaurarea democratică: dimensiunile schimbării / 126 4. Instaurarea democratică: factori explicativi / 133 5
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
3. De la democrație la autoritarism / 87 1. Care tranziții? / 87 2. Criza și colaps democratic: definiții / 88 3. Criza și colaps democratic: dinamica / 90 4. Tranziție și instaurare autoritară / 93 5. De la instaurare la consolidare / 99 6. Durabilitatea și criza autoritară / 107 Capitolul 4. De la autoritarism la democrație / 117 1. Prima instaurare / 117 2. Tranziția / 123 3. Instaurarea democratică: dimensiunile schimbării / 126 4. Instaurarea democratică: factori explicativi / 133 5. Există o teorie a tranziției sau a instaurării? / 139 Capitolul 5. Între
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
230 4. Atenția îndreptată spre rezultat: satisfacție și legitimitate / 238 5. Două dimensiuni de fond / 243 6. Modele ale democrației "bune" și opusele lor / 248 Concluzii. Construcția calității / 253 1. Care sunt problemele? / 253 2. Cum este posibilă depășirea tradițiilor autoritare? / 254 3. Există un design constituțional pentru o "bună" democrație? / 265 4. "Ancorele" sunt esențiale pentru o democrație "bună"? / 274 5. Factorul internațional este un obstacol în calea "bunei" democrații? / 277 6. Un studiu care trebuie continuat / 280 Referințe bibliografice
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
părțile lumii. Astfel, subiectul merită mai mult decât o analiză pripită sau interesată. Mai degrabă, merită să se facă un efort de analiză și înțelegere, care să meargă dincolo de constatarea evidentă a succesului formelor democratice și aparenta înfrângere a regimurilor autoritare 1. Într-adevăr, profesorul Leonardo Morlino surprinde democratizarea ca o tranziție de la regimurile nedemocratice, în special autoritare, la regimuri democratice diferite, cât și eventualele procese succesive de instaurare, de consolidare, crize sau chiar creștere a calității democratice. În consecintă, precizează
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
se facă un efort de analiză și înțelegere, care să meargă dincolo de constatarea evidentă a succesului formelor democratice și aparenta înfrângere a regimurilor autoritare 1. Într-adevăr, profesorul Leonardo Morlino surprinde democratizarea ca o tranziție de la regimurile nedemocratice, în special autoritare, la regimuri democratice diferite, cât și eventualele procese succesive de instaurare, de consolidare, crize sau chiar creștere a calității democratice. În consecintă, precizează profesorul Morlino, o analiză a procesului democratizării trebuie să plece de la definiția regimurilor care fac obiectul analizei
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
părțile lumii. Astfel, subiectul merită mai mult decât o analiză pripită sau interesată. Mai degrabă, merită să se facă un efort de analiză și înțelegere, care să meargă dincolo de constatarea evidentă a succesului "formelor democratice" și aparenta înfrângere a regimurilor autoritare. Astfel, pentru a schița succint subiectul, democratizarea cuprinde atât tranziția de la regimuri nedemocratice, în special autoritare, la regimuri democratice diferite, cât și eventualele procese succesive de instaurare, de consolidare, de crize sau chiar de creștere a calității democratice. În consecință
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
să se facă un efort de analiză și înțelegere, care să meargă dincolo de constatarea evidentă a succesului "formelor democratice" și aparenta înfrângere a regimurilor autoritare. Astfel, pentru a schița succint subiectul, democratizarea cuprinde atât tranziția de la regimuri nedemocratice, în special autoritare, la regimuri democratice diferite, cât și eventualele procese succesive de instaurare, de consolidare, de crize sau chiar de creștere a calității democratice. În consecință, o analiză a democratizării trebuie să plece de la definiția regimurilor care fac obiectul analizei, pentru a
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Primul este "inventarea" modernei liberal-democrații de masă - care, deja, începuse să se întrevadă în secolul al XIX-lea -, împreună cu "inventarea" tuturor principalelor tipuri de regimuri politice care se vor vedea de-a lungul secolului XX (mai ales regimurile totalitare și autoritare). Explicația rezidă în "simplul" fapt că politica, în secolul XX, capătă, definitiv, o dimensiune care era necunoscută în trecut: dimensiunea orizontală a participării maselor. Anticipată în câteva țări, în scurte momente, sau chiar pentru câteva decenii din secolul al XIX
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
posibil în mod concret deoarece, între jumătatea secolului și anii '70 și '80, se "închid", sau eșuează definitiv, trei dintre principalele alternative la democrație cunoscute pe parcursul decadelor anterioare: totalitarismul de dreapta, erodat în cel de-al Doilea Război Mondial, regimurile autoritare, militare sau de alt tip (lichidate în urma transformărilor economice și sociale care au intervenit sau au fost provocate de enormele costuri sociale determinate de aceste regimuri în statele în care ele s-au format). În final, după căderea Zidului Berlinului
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
costuri economice și sociale enorme cetățenilor guvernați. Asta nu exclude faptul că, în anumite zone (ca Orientul Mijlociu sau Africa de nord și centrală) sau chiar în cele în care religia musulmană e prezentă cu precădere, este bine împământenită o alternativă autoritară, cu o prezență puternică a religiei la nivelul ideologiei și a guvernării, care pare să conserve o anumită stabilitate. Nu se exclude nici faptul că, în anumite zone ale Asiei, se poate observa o alternativă care încearcă să combine o
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
stabilitate. Nu se exclude nici faptul că, în anumite zone ale Asiei, se poate observa o alternativă care încearcă să combine o recunoaștere (deloc substanțială) a drepturilor civile, sociale și politice cu creșterea economică și stabilitatea politică. Capitolul dedicat regimurilor autoritare va trata aceste alternative. Așadar, în termenii pe care i-am expus, o analiză exhaustivă a proceselor de democratizare poate lua în considerare o varietate largă de cazuri în arii diferite ale lumii, acoperind o perioadă de cel puțin un
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]