4,386 matches
-
nu sunt decât 45 de ani - când în două mari sa loane aristocratice, în salonul prințesei Grigore Suțu din strada Colței și în salonul doamnei Oteteleșanu din Calea Victoriei - astăzi Terasa Oteteleșanu -, trecea întreaga societate de sus a țării. Recepțiunile și balurile acestor două aristocrate ereau evenimente și n-au fost niciodată egalate, necum întrecute. „Tot Bucureștiul“ - după cum se spunea atunci - defila în aceste două case, și nu erea om de rasă, om de naștere boierească sau chiar burghez ajuns sau intelectual
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
om de rasă, om de naștere boierească sau chiar burghez ajuns sau intelectual cu vază care să nu fie invitat la marile serbări date de gazde. împrumut penei lui Claymoor din l’Indépendance Roumaine din anul 1881 amănuntele unui mare bal dat de către prințul Gheorghe Bibescu, de curând venit în țară. A fost un bal costumat care a făcut senzație și despre care s-a vorbit mult în saloanele bucureștene. Costumul francez predomină, firește. Prințul Bibescu, în ducele de Marly, costum
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
vază care să nu fie invitat la marile serbări date de gazde. împrumut penei lui Claymoor din l’Indépendance Roumaine din anul 1881 amănuntele unui mare bal dat de către prințul Gheorghe Bibescu, de curând venit în țară. A fost un bal costumat care a făcut senzație și despre care s-a vorbit mult în saloanele bucureștene. Costumul francez predomină, firește. Prințul Bibescu, în ducele de Marly, costum Ludovic XI, Grigore Canta cuzino (Grigri), în Cromwell, Emanuel Băleanu, în Don Juan, Nicolae
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Delicată atențiune și lecțiune severă pentru toată această lume de sus care, cucerită de mândrețele civilizațiunilor mai înaintate, uita, în viața de toate zilele, și graiul, și portul românesc. De altfel, dacă portul național a fost introdus mai târziu la balurile și solemnitățile noastre, datorim aceasta inițiativei stăruitoare a Doamnei de pe tron. O germană învață pe femeile române ca să-și cinstească și să-și iubească neamul!... Un bal ca acela dat de prințesa și prințul Bibescu nu mai e cu putință
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
portul românesc. De altfel, dacă portul național a fost introdus mai târziu la balurile și solemnitățile noastre, datorim aceasta inițiativei stăruitoare a Doamnei de pe tron. O germană învață pe femeile române ca să-și cinstească și să-și iubească neamul!... Un bal ca acela dat de prințesa și prințul Bibescu nu mai e cu putință astăzi. Acea lume de prinți, acea atmosferă aristocratică a murit. Și a murit pentru totdeauna. La 1 martie, telegraful aduce știrea asasinării țarului Alexandru al II-lea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
rămânând indecisă, o a treia masă. Nu voi da deznodământul acestui duel sui-generis, voi spune numai că, pe vremea aceea, oamenii aveau încă vreme să petreacă în felul acesta, iar la București se putea mânca foarte bine. anul 1882 [Un bal al presei. Serbările prințului George Bibescu. Cestiunea Barrère. Petreceri ale vechiului București. Incidentul Nicolae Blaremberg-George San Marin. Diverse.] un bal al presei La 4 ianuarie, un mare incendiu: circul Krembser, instalat pe Bulevardul Elisabeta, acolo unde sunt astăzi cinematografele Clasic
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
oamenii aveau încă vreme să petreacă în felul acesta, iar la București se putea mânca foarte bine. anul 1882 [Un bal al presei. Serbările prințului George Bibescu. Cestiunea Barrère. Petreceri ale vechiului București. Incidentul Nicolae Blaremberg-George San Marin. Diverse.] un bal al presei La 4 ianuarie, un mare incendiu: circul Krembser, instalat pe Bulevardul Elisabeta, acolo unde sunt astăzi cinematografele Clasic și Vlaicu, ia foc. Focul a fost cu așa mari proporții, încât multă lume a alergat la fața locului. Însuși
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
materialul și din toți numeroșii cai atât de superbi ce avea nu i-au rămas nenorocitului director decât 26 cai. Subscripții și mari serbări au fost angajate imediat. La Teatrul Național, presa a dat, sub președinția prințului G. Bibescu, un bal extraordinar de frumos. Despre balul acesta vom spune câteva cuvinte. Dar în timpul acela ziarele publicau zilnic lungi liste de subscriere pentru românii căzuți victime în marele și dezastruosul incendiu care, în anul precedent, consumase Teatrul Ring din Viena. Balul Comitetului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cai atât de superbi ce avea nu i-au rămas nenorocitului director decât 26 cai. Subscripții și mari serbări au fost angajate imediat. La Teatrul Național, presa a dat, sub președinția prințului G. Bibescu, un bal extraordinar de frumos. Despre balul acesta vom spune câteva cuvinte. Dar în timpul acela ziarele publicau zilnic lungi liste de subscriere pentru românii căzuți victime în marele și dezastruosul incendiu care, în anul precedent, consumase Teatrul Ring din Viena. Balul Comitetului presei în folosul incendiaților de la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
un bal extraordinar de frumos. Despre balul acesta vom spune câteva cuvinte. Dar în timpul acela ziarele publicau zilnic lungi liste de subscriere pentru românii căzuți victime în marele și dezastruosul incendiu care, în anul precedent, consumase Teatrul Ring din Viena. Balul Comitetului presei în folosul incendiaților de la circ și al românilor săraci s-a dat pe la sfârșitul lui ianuarie. Comitetul era astfel compus: Președinte: prințul George Bibescu. Vicepreședinți: George Filipescu, Emil Costinescu, Theodor Aman, Emile Galli. Secretari: Frédéric Damé, Tătăranu, I.Șt.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
E. de Herz, Hubsch, C. Io nescu, Tache Ionescu, Gr. Crisenghi, Iacob Lahovary, maior Lamotescu, C. Manu, Al. Marghiloman, M. Marghiloman, Marinescu-Bragadir, Moroianu, Al. Moruzzi, C. Năcescu, Obedenaru, C. Polizu, Romniceanu, Rubini, Petre Săvescu, Socec, Al. Steriadi, N. Țincu. Acest bal, atât de strălucit, cum n-a mai fost altul în București, s-a dat la 21 ianuarie. Regele, însoțit de prințul de Monaco, care se afla în București în călătorie de studii, a vizitat balul. Cu acest prilej ziariștii din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Al. Steriadi, N. Țincu. Acest bal, atât de strălucit, cum n-a mai fost altul în București, s-a dat la 21 ianuarie. Regele, însoțit de prințul de Monaco, care se afla în București în călătorie de studii, a vizitat balul. Cu acest prilej ziariștii din comitet au redactat un ziar, Caritatea, cu coperta ilustrată de Theodor Aman. Hârtia a fost dată gratuit de I. V. Socec, marele librar, iar Carol Göbl a oferit tiparul. Regina Carmen Sylva a publicat câteva
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
să uite că a fost intim cu cineva.“ „Lingușitoria este omagiul pe care un spirit mic îl dă altuia.“ „Bunătatea tinereții e îngerească. Bunătatea bătrâneții e dumnezeiască.“ „Poetul și păianjenul iau firul măruntaielor lor spre a dura clădirile ae riane.“ Balul a produs un beneficiu net de 37 000 lei, care a fost împărțit pe jumătate între Krembser și românii săraci. Din cauza intrigilor și a campaniei dusă din partidul liberal împotriva sa și a reformelor sale democratice, în special împotriva legii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
germanofilă. Serbările din Cișmigiu și marele lor succes, precum și alte serbări proiectate de Comitetul de caritate pus sub președinția prințului, erau privite cu neîncredere și cu invidie chiar. Căci din banii adunați, atât de la Cișmigiu cât și din alte subscripții, baluri etc., s-au trimis în toate unghiurile țării și prin multe sate ajutoare bănești, toate pe numele prințului Bibescu. Prințul își făcea astfel, pe nesimțite, o popularitate care dedea de bănuit. Acesta a fost unul din motivele care a îndemnat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Cuțarida, Tilică Orăscu al 2-lea. Publicul era foarte pasionat după aceste întreceri sportive; la 9 ianuarie s-au înregistrat 1 700 intrări plătite, ceea ce era foarte mult pentru vremea aceea. Epoca de care mă ocup era și epoca marilor baluri în casele particulare ale boierilor noștri. Fiindcă au dispărut boierii, au dispărut și balurile. Astăzi toată lumea petrece prin sălile otelurilor și restaurantelor, organizând ceaiuri dansante și alte chermeze cu scop de binefacere. Iată programul acestor serbări pentru luna februarie 1883
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la 9 ianuarie s-au înregistrat 1 700 intrări plătite, ceea ce era foarte mult pentru vremea aceea. Epoca de care mă ocup era și epoca marilor baluri în casele particulare ale boierilor noștri. Fiindcă au dispărut boierii, au dispărut și balurile. Astăzi toată lumea petrece prin sălile otelurilor și restaurantelor, organizând ceaiuri dansante și alte chermeze cu scop de binefacere. Iată programul acestor serbări pentru luna februarie 1883, după Claymoor: Joi 3 februarie, mare serată la otelul prințului Bibescu. Sâmbătă 5 februarie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
toată lumea petrece prin sălile otelurilor și restaurantelor, organizând ceaiuri dansante și alte chermeze cu scop de binefacere. Iată programul acestor serbări pentru luna februarie 1883, după Claymoor: Joi 3 februarie, mare serată la otelul prințului Bibescu. Sâmbătă 5 februarie, mare bal mascat la Operă (adică Teatrul Național). Toate benoarele au fost reținute. Se vorbește de o mare bandă de „bebei“ și de „bone“ care vor asista la această serbare. Marți 6 februarie, mare reprezentație de gală dată de prințesa Elena Bibescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
bandă de „bebei“ și de „bone“ care vor asista la această serbare. Marți 6 februarie, mare reprezentație de gală dată de prințesa Elena Bibescu la Teatrul Național, cu grațiosul concurs al mai multor persoane din societate. Miercuri 9 februarie, mare bal țărănesc al Societății Furnica. Joi 10 februarie, bal la otelul Suțu. Vineri 11 februarie, mare bal la d. Ion Marghiloman. Mai multe recepțiuni cu ceai la legațiunea Rusiei. În ultimele zile ale carnavalului, mare bal la George Cantacuzino. Camerele votează
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
asista la această serbare. Marți 6 februarie, mare reprezentație de gală dată de prințesa Elena Bibescu la Teatrul Național, cu grațiosul concurs al mai multor persoane din societate. Miercuri 9 februarie, mare bal țărănesc al Societății Furnica. Joi 10 februarie, bal la otelul Suțu. Vineri 11 februarie, mare bal la d. Ion Marghiloman. Mai multe recepțiuni cu ceai la legațiunea Rusiei. În ultimele zile ale carnavalului, mare bal la George Cantacuzino. Camerele votează revizuirea Constituției după dezbateri violente și foarte agitate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
reprezentație de gală dată de prințesa Elena Bibescu la Teatrul Național, cu grațiosul concurs al mai multor persoane din societate. Miercuri 9 februarie, mare bal țărănesc al Societății Furnica. Joi 10 februarie, bal la otelul Suțu. Vineri 11 februarie, mare bal la d. Ion Marghiloman. Mai multe recepțiuni cu ceai la legațiunea Rusiei. În ultimele zile ale carnavalului, mare bal la George Cantacuzino. Camerele votează revizuirea Constituției după dezbateri violente și foarte agitate. C.A. Rosetti e tot în streinătate, dar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
societate. Miercuri 9 februarie, mare bal țărănesc al Societății Furnica. Joi 10 februarie, bal la otelul Suțu. Vineri 11 februarie, mare bal la d. Ion Marghiloman. Mai multe recepțiuni cu ceai la legațiunea Rusiei. În ultimele zile ale carnavalului, mare bal la George Cantacuzino. Camerele votează revizuirea Constituției după dezbateri violente și foarte agitate. C.A. Rosetti e tot în streinătate, dar partizanii săi din Parlament încep să ia atitudini neprietenești față de guvern. Pe de altă parte, opoziția de toate nuanțele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
regina Elisabeta au așteptat pe oaspeți la Comana. De la gara Filaret la Palatul Regal, regina și arhiducesa au mers în trăsură închisă, regele și arhiducele în trăsură deschisă, amândouă înhămate à la Daumont. Au fost prânzuri, serbări și un mare bal la Teatrul Național. Revista militară hotărâtă la Băneasa nu s-a putut face din cauza ploaiei. După încetarea ploaiei, defilarea s-a făcut prin fața Palatului Regal, regele și arhiducele luând poziție în fața corpului de gardă. Au defilat toate trupele prezente în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
încetarea ploaiei, defilarea s-a făcut prin fața Palatului Regal, regele și arhiducele luând poziție în fața corpului de gardă. Au defilat toate trupele prezente în Capitală din Corpul 2 armată. Regina și arhiducesa au primit defileul de la una din ferestrele palatului. Balul de la Teatrul Național a fost organizat cu o intenție deosebită; toate doamnele ereau în costum național românesc. în vestibul, prințul Dimitrie Ghica, înconjurat de unii dintre miniștri și alți demnitari a primit pe Regele care dedea brațul arhiducesei, iar Regina
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pe care puteau sta în picioare alte două persoane. Cu aceste sănii se făceau plimbările de-a lungul străzii Domneasca, strada principală, din centru, de la Piața Costache Negri pînă la Grădina Publică și înapoi. În zilele de sărbătoare, ca la baluri, în loc de confeti și serpentine, bulgării de zăpadă, aruncați de la o sanie la alta, făceau distracția gălățenilor, bineînțeles, a celor avuți. Trăsurile cu un cal nu erau ținute de muscali. Orașul Galați era întins o parte pe vale, la malul Dunării
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
el, lîngă părinții mei. 5 Sora mea, Margareta, mai mare ca mine, care moștenise talentul mamei la pian, și-a făcut studiile la pensionatul Notre Dame de Sion, la Galați. N-a fost fericită în viață. Încă de la primul ei bal de domnișoară, a contractat o dublă pneumonie, care i-a îmbolnăvit plămînii pentru toată viața. Ani după ani, de atunci, și-a petrecut zilele prin diferite sanatorii, fără să-și poată recăpăta sănătatea pierdută. Venind ocupația sovieto-comunistă, luîndu-i orice mijloc
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]