5,546 matches
-
inferior”. Medicii chirurgi din colectivul spitalului sunt membri activi ai Asociației Chirurgilor Plasticieni din România, European Burn Asssociation (EBA), International Society of Aesthetic Plastic Surgery (ISAPS), European Society of Aesthetic Plastic Surgery (ESAPS), International Plastic, Reconstructive and Aesthetic Society (IPRAS), Balcanic Aesthetic, plastic and Reconstructive Society (BAPRS). Dacă în urma cu mai puțin de 15 ani în România, chirurgia plastică în general și arsurile în special erau privite cu reținere, acest fapt s-a schimbat fundamental în zilele noastre-celelalte specialități chirurgicale au
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de dezmierdări și de daruri, când de amenințări, nestând la îndoială pentru a ațâța revolte militare și a alcătui societăți secrete, nedându-se înapoi nici de la mijloace și mai drastice, îi permit a se servi de popoarele slave din Peninsula Balcanică ca de niște auxiliari adesea prețioși. În caz de izbândă a Rusiei, nu încape îndoială că ele se vor trezi, pe neașteptate și fără a fi fost întrebate, supuse ale țarului drept-credincios, iar până atunci vor fi fost oarbele lui
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
favorabilă. Granițele „războiului rece” nu se lăsau așa de ușor doborâte... Târgu-Jiu, decembrie 2013 prof. dr. Gheorghe Nichifor CAPITOLUL I Câte ceva despre Iugoslavia „pretitoistă” Teritoriul fostei Iugoslavii cuprindea circa 250.000 kilometri pătrați, fiind așezat în partea vestică a Peninsulei Balcanice, cu o largă deschidere la Marea Adriatică. La nord se mărginește cu Munții Alpi, iar spre est se apropie de lanțul munților Carpați, Balcani și Rodopi. Locuitorii majoritari aparțin popoarelor sudslave (sârbi, croați, slavo-macedoneni și slovenia, alături de care au conviețuit de-
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
raționamente, pe care le vom descifra la timpul potrivit. În toamna anului 1939, imediat după declanșarea războiului, guvernul iugoslav și-a exprimat neutralitatea. Neaderând însă la propunerile privind crearea unui bloc al neutrilor a contribuit din plin la încetarea Antantei Balcanice, alianța regională din care făcea parte din 1934. O serie de negocieri precipitate au condus-o către aderarea la Axa și foarte repede la dispariția să de pe harta Europei. La 17 aprilie 1941, armata iugoslavă a capitulat în fața atacurilor conjugate
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
lui Hitler. Urmărea imediată a acestei stări de fapt este prezentarea deformata a personalității lui I.B. Tito de către propagandă din U.R.S.S. și țările satelite. Reorientarea politică spre Occident, cu schimbările de natură administrativă, constituțională și noul sistem de alianțe balcanice, este văzută ca o mare greșeală. Pentru Stalin, Iugoslavia „era unul din pionii tablei de șah pe care manevră vizavi de occidentali”. Interesul său, ca și în cazul Cehoslovaciei și Ungariei era de a face, fie și provizoriu, „un tărâm
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
El își dispută cu Italia, Triestul, cu Austria, sudul Carintiei și cu Grecia o parte din Macedonia. Sub influiența iugoslavă se află aproape în totalitate Albania, unde partizanii lui Tito organizaseră mișcarea de rezistență. Avea în plan constituirea unei federații balcanice, din care, pentru început, urma să facă parte numai Iugoslavia și Bulgaria. Dacă și alte țari s-ar fi alăturat ar fi fost, cu mari șanse, liderul principal al zonei, „ceea ce l-ar fi pus pe picior de cvasiegalitate cu
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
deși unele soluții au fost identificate, urmând ca la momentul oportun „țările de democrație populară, inclusiv Grecia, să le aplice”. Foarte repede, la 1 februarie, se dezicea și de această idee. Hotărându-se să se ocupe personal de constituirea federației balcanice, Stalin a convocat la 10 februarie 1948 o conferință sovieto-bulgaro-iugoslavă, la care Tito a refuzat să participe, trimițându-l la Moscova pe Kardelj, adjunctul său. Abordând un ton autoritar și arogant, liderul sovietic a pretins constituirea fără întârziere a noii
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
a lui Tito, Kostov, Rajk și Gomulka”. Mai este de avut în vedere, cu mare atenție, daca nu cumva liderul comunist român a fost implicat la sfârșitul anului 1947 și începutul celui următor în discuțiile care urmăreau constituirea unei federații balcanice, de care așa cum am văzut bulgărul Gheorghi Dimitrov s-a dezis. Nu sunt certitudini dacă între Tito și Pătrășcanu au avut loc contacte pe această problemă, dar multă vreme mass-media iugoslavă a păstrat o tăcere desăvârșită cu privire la procesul intentat fostului
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
demascata complet că o bandă de fasciști, ucigași și spioni” se intitulează un articol publicat de P. Iudin, la 9 decembrie 1949. Accentul cade de la început pe aspecte vizând reorientarea politicii externe a guvernului de la Belgrad, cu deosebire în Peninsula Balcanică. Implicarea de partea „monarhofasciștilor” greci este privită ca un autentic act de trădare, pentru care vor da socoteală în fața „proletariatului universal”. La O.N.U. delegația iugoslavă formată din Kardelj, Djilas și Bebler, „spioni americani patentați”, a găsit potrivit să
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
prin toate mijloacele (școli, presa, cinema etc.)” Referindu-se la Iugoslavia, consideră că în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale angloamericanii „mizau pe două cărți”. Prima dintre ele îl lua în calcul pe Draja Mihailovici, în perspectiva constituirii unei Federații Balcanice sub egida lor. El ar fi mărturisit faptul că a luat legătura cu Iuliu Maniu „conform directivelor primite de la Londra”, federația respectivă urmând a fi „un bloc antisovietic”. Cea dea doua variantă îl avea ca pion principal pe Tito, „pentru
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
București a Biroului Informativ, ce a „prevenit” popoarele iugoslave și partidele comuniste de pretutindeni „de politică acestei clici ce restaurează capitalismul”. Anglo-americanii, în concepția propagandei de la București, ar fi dorit ca prin intermediul lui Tito să realizeze o federație de state balcanice, care să intre sub influența lor, transformând zona într-o bază de atac împotriva Uniunii Sovietice. Deși după „eliberarea Iugoslaviei de către armata sovietică” s-au creat toate condițiile pentru răsturnarea „vechii orânduiri”, la „ordinul imperialiștilor americani”, Partidul Comunist Iugoslav a
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
lanțul lung al trădărilor pe care Tito și bandă lui leau comis față de clasa muncitoare din Iugoslavia și față de mișcarea muncitoreasca internațională”. În spiritul epocii, este acuzat de convingeri troțkiste, aflându-se în legătură cu Bella Kun și Valețki, membrii ai Secretariatului Balcanic al Internaționalei Comuniste până în 1935. „Tito - declară autorul - mi-a împărtășit convingerile sale troțkiste, vorbindu-mi totodată despre neplăcerile pricinuite de aceste convingeri, si, în legătură cu aceasta și-a exprimat ură pe care o nutrea față de Partidul Comunist (bolșevic) al U
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
limpede astăzi, ei erau încă de pe atunci cei mai înverșunați dușmani ai mișcării de eliberare națională”. Oricât de contradictoriu ar părea, planurile celor două tabere din anii războiului (Anglia - S.U.A. și Italia - Germaniaă conțin elemente comune: „de a dezbina popoarele balcanice și de a înnăbuși orice fel de mișcare de eliberare națională și de a pregăti înrobirea totală a țărilor balcanice”. În ce priveste războiul propriu-zis, s-au produs confuzii și mișcări grave cum ar fi: învrăjbirea țărânilor contra orășenilor, transferarea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
părea, planurile celor două tabere din anii războiului (Anglia - S.U.A. și Italia - Germaniaă conțin elemente comune: „de a dezbina popoarele balcanice și de a înnăbuși orice fel de mișcare de eliberare națională și de a pregăti înrobirea totală a țărilor balcanice”. În ce priveste războiul propriu-zis, s-au produs confuzii și mișcări grave cum ar fi: învrăjbirea țărânilor contra orășenilor, transferarea celor mai bune unități de partizani din Șerbia spre Bosnia Răsăriterană, departe de liniile de comunicație principale și de obiectivele
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
cea mai importantă a activității de propagandă. Ideea fluturata cel mai adesea este perspectiva declanșării unui nou război mondial, la inițiativa S. U. A. și a aliaților ei din N.A.T.O., statul vecin având rolul unui cap de pod în Peninsula Balcanică. A vorbi, la numai câțiva ani de la terminarea celui mai sângeros conflict din istoria umanității, despre astfel de amenințări, putea deveni o adevarată lovitură propagandistica. Recunoaștem și noi că asemenea abordări transmise de la București, din inițiativa Kremlinului, nu puteau să
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
teamă poporului iugoslav” nu ar fi fost semnat vreun acord în acest sens. S-a pus însă problema colaborării militare în caz de război. Articolul este însoțit de o caricatură, foarte probabil preluată din presa centrală, înfățișându-i pe liderii balcanici sărutând mâna ministrului american și făcându-i adânci plecăciuni. Chestiunea este reluată în luna decembrie cu mai multe amănunte. „Imperialiștii americani - susține publicația târgujiana - încurajează prin tot felul de mijloace activitatea agentului lor din Balcani și continuă să-l înzestreze
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
fost primul șef al unui stat comunist care a fost acceptat să rostească o alocutiune în fața Parlamentului Iugoslaviei. Merită reținută pentru această perioadă angajarea României în ofensivă pentru pace a sovieticilor, ce se limitează la o dublă inițiativa în Peninsula Balcanică: destindere generală și crearea unei zone denuclearizate. Pentru această la 10 septembrie 1957 au fost trimise note circulare Albaniei, Bulgariei, Greciei, Turciei și Iugoslaviei în vederea organizării unei conferințe la nivel de premieri. Primele două țări au acceptat imediat, grecii și
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
acord, sub rezerva că toate statele din Balcani să participe. Era evident că acțiunea diplomației românești a fost sortită eșecului. Acordul Atenei și Ankarei de a primi baze de rachete NATO a determinat România să reia propunerea organizării unei conferințe balcanice, sub garanția unei mari puteri, la 8 iunie 1959. Era desigur rezultatul vizitei lui Hrușciov în Albania, unde liderul sovietic condamnase amplasarea de rachete americane în Italia și avertizase cu o replică sovietică dacă Grecia ar fi acceptat și ea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
faptul că în apropierea țării sale erau rachete, și-a dat din nou acordul în principiu, dar grecii au respins propunerea, în timp ce turcii au ignorat-o. Reacția negativă a celor două state, Grecia și Turcia, evidențiază faptul că între țările balcanice apăruse o prăpastie generată de faptul că diplomația lor acționa cu prioritate potrivit intereselor blocurilor de care aparțineau. De la revoltă din Ungaria, regimul comunist bucureștean a depășit oarecum ceilalți sateliți ai Moscovei, în ceea ce privește promovorea reformei poststaliniste, făcând eforturi considerabile pentru
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
sovietic, Leonid Brejnev a vizitat Sofia. Cu această ocazie i se reamintește că liderul de la Belgrad intenționase încă din 1948 să federalizeze sudul Dunării, „cu unicul scop de a pune mâna pe Bulgaria”. Obiectivul său ar fi fost ademenirea țărilor balcanice către mișcarea de nealiniere, parafând cu fiecare dintre ele tratate bilaterale. „Sincer să fiu, cel mai mult mă tem de strategia precisă a lui Tito, decât de vorbele lui Ceaușescu” - comenta conducătorul comuniștilor bulgari. „Și pe noi ne îngrijorează intenția
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
ele tratate bilaterale. „Sincer să fiu, cel mai mult mă tem de strategia precisă a lui Tito, decât de vorbele lui Ceaușescu” - comenta conducătorul comuniștilor bulgari. „Și pe noi ne îngrijorează intenția Iugoslaviei și României de a coaliza un bloc balcanic” - a răspuns Brejnev. Este clar că la adăpostul discuțiilor despre dezarmare, sovieticii aveau motive să bănuiască tentativele Chinei de a coagulă o coaliție de state esteuropene îndreptată împotriva U.R.S.S. La aniversarea „Zilei Republicii” din 30 decembrie 1978, România a
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
sunt nevoit să plec la Atena. Este plăcerea mea să conversez cu un jurnalist experimentat dintr-o țară de care pe noi românii ne leagă o tradiție multiseculară și o colaborare, aș spune, reciproc avantajoasă, în contextul raporturilor bilaterale sau balcanice, europene, internaționale, în general. Cu toate acestea, mă simt obligat să vă amintesc faptul că autoritățile române sunt reprezentate în Cipru la nivel de însărcinat cu afaceri ad-interim. Deci, vă rog să respectați decizia șefilor mei și în eventuala publicare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
culmea fericirii. În zilele următoare, eram informat că prim-ministrul Greciei, Constantin Mitsotakis, efectua o vizită oficială în Republica Cipru. Vizita se constituia într-un eveniment deosebit, important nu numai pentru cele două state grecofone, ci și pentru toate statele balcanice, pentru toate statele din zona Mediteranei. În programul vizitei erau incluse o expunere în Camera Reprezentanților, în cadrul unei sesiuni speciale a Parlamentului cipriot, și o recepție în onoarea premierului, oferită de ambasadorul Greciei. Prezența mea la cele două activități diplomatice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
le-au transmis bogomililor. înainte de a discuta structura și semnificația mitului cosmogonic românesc, Eliade are în vedere mai multe versiuni ale sale: bulgare, transilvănene, ruse, ucrainene, letone, bucovinene, poloneze, baltice, mordvine etc. . Se oprește în mod special la câteva variante balcanice, mai ales românești. Observă înainte de toate un fapt mai ciudat în narațiunea mitică, pe care îl numește oboseala lui Dumnezeu („Dumnezeu, când se trezește, observă că Pământul se întinsese atât de tare că nu mai era loc pentru Ape. Neștiind
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]
-
o preistorie considerabilă, „atestată atât în speculațiile indiene asupra consangvinității devas-asuras, cât și în credințele mai arhaice asupra bi-unității divine” . Această situație conduce acum la o altă concluzie provizorie. Mai întâi, ideea unei influențe iraniene asupra folclorului religios din spațiul balcanic nu poate fi cu totul exclusă . Apoi, trebuie luată în considerare și o a doua posibilitate, cea a existenței unei concepții religioase arhaice în chiar acest spațiu spiritual. Cum spune Eliade, „este de asemenea probabil că de mai multe ori
Naraţiune şi dramă în mitologia cosmogonică românească. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Lucia Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1378]