KorAP: Find »[drukola/base=bibliografia & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...138 139 140 ...142 >

3,550 matches

Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330

am Încercat să arătăm, descoperirea de vestigii religioase În afara Europei este un stimulent prețios, lărgește perspectiva și impune noi probleme de studiat. De asemenea, conduce la refuzul generalizărilor necondiționate și oferă posibilitatea de a scăpa de tentația explicațiilor universaliste. BibliografieTC "Bibliografie" Anati, E. (1990), „The Alpine menhir-statues and the Indo-European problems”, Bollettino del Centro Camuno di Studi Preistorici, nr. 25-26, pp. 13-44. Anati, E. (coord.) (1975), Valcamonica Symposium ’72. Les religions de la préhistoire, Capo di Ponte. Bar-Yosef, O. și Vandermeersch, B.

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
de la speculația teologică s-a mers la alte experiențe (cum ar fi cea gnostică) și s-a ajuns la unele concluzii justificate 2. Dar preferăm să ne oprim aici, În zorii unei experiențe care depășește cu mult sarcina noastră. BibliografieTC "Bibliografie" Allen, J.P. (1988), Genesis in Egypt. The Philosophy of Ancient Egyptian Creation Accounts, New Haven. Alliot, M. (1949), Le culte d’Horus à Edfou au temps des Ptolèmès, Le Caire. Assmann, J. (1975), Hymnen und Gebete, Zürich-München. Assmann, J., (1989

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
pământului și cerealelor. Centrele sale de cult erau Mari și Terqa, În regiunea de pe cursul mijlociu al Eufratului. Cultul său ajunge să fie practicat constant și de babilonieni, și de asirieni, care, după cum se știe, erau de origine amorită. BibliografieTC "Bibliografie" AA.VV. (1967), Storia Universale Feltrinelli, voll. I-V, Milano. Bottéro, J. și Kramer, S.N. (1992), Uomini e dèi délla Mesopotamia, Torino. Cagni, L. (1969), L’epopea di Erra, Roma. Cagni, L. (1970), „La religione assiro-babilonese”, În G. Castellani (coord

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Pisa. SMEA Studi Micenei ed Egeo-Anatolici, Roma. StBoT Studien zu den Boðazköy-Texten, Wiesbaden. TdH Texte der Hethiter, Heidelberg. UF Ugarit-Forschungen, Neukirchen-Vluyn. VBoT A. Goetze (a cura di), Verstreute Boghazköi-Texte, Marburg 1930. ZA Zeitschrift für Assyriologie und verwandte Gebiete, Leipzig-Berlin. BibliografieTC "Bibliografie" Având În vedere vastitatea bibliografiei științifice legate de religiile anatoliene, indicăm aici doar lucrările cu caracter general și doar câteva dintre lucrările mai recente. A se consulta și definițiile din enciclopedia Reallexikon der Assyriologie, Berlin. Akurgal, E. (1962), L’arte

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
R.I. Mari. Annales de recherches interdisciplinaires. MEE Materiali epigrafici di Ebla, Napoli 1979 sgg. OA Oriens Antiquus. SMSR Studi e Materiali di Storia delle Religioni. RHR Revue d’histoire des religions. UF Ugarit-Forschungen. VT(S) Vetus Testamentum (Supplement to). BibliografieTC "Bibliografie" Preistoria și cadrul istoric general Caquot, A. (1970), „Les religions des Sémites Occidentaux”, În H.-Ch. Puech (coord.), Histoire des Religions, vol. I, Paris, pp. 307 sqq. ștrad. it., În H.-Ch. Puech, Storia delle religioni, vol. II-I, Roma

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
urmat, semnul cel mai evident al unui hiatus Între civilizația miceniană și cea greacă este dispariția scrierii. În această perioadă Întunecată și confuză germinează acele lucruri ce vor constitui trăsăturile specifice ale „noii” religii și ale „noii” civilizații grecești. BibliografieTC "Bibliografie" Lucrări cu caracter general Burkert, W. (1977), Griechische Religion der archaischen und klassischen Epoche, Stuttgart, Berlin, Köln, Mainz ștrad. it., I Greci, vol. I., Preistoria; Epoca minoico-micenea (sino al secolo IX);vol. II, Età arcaica. Età classica, Milano 1984ț. Dietrich

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
1 și 2.4 ), poezia a Început totuși să piardă orice legătură cu divinitatea inspiratoare, până când În spatele ei a rămas doar poetul cu meșteșugul lui, pornit deja p drumul la capătul căruia va deveni un simplu născocitor de istorisiri. BibliografieTC "Bibliografie" Opere cu caracter general Brelich, A. (1985), I Greci e gli dèi, Napoli. Burkert, W. (1977), Griechische Religion der archaischen und klassischen Epoche, Stuttgart, Berlin, Köln, Mainz ștrad. it., I Greci, vol. I, Preistoria; Epoca minoico-micenea (sino al sec. IX

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
religionswissenschaftlicher Grundbegriffe, hrsg. von Hubert Cancik — Burkhard Gladigow — Karl-Heinz Kohl, Stuttgart 1988 sgg. NSc Notizie degli Scavi. RD M. Terentius Varro, Antiquitates Rerum Divinarum, ed. Cardauns. RuK G. Wissowa, Religion und Kultus der Römer. RVV Religionsgeschichtliche Versuche und Vorarbeiten. BibliografieTC "Bibliografie" Alföldi, A. (1965), Das frühe Rom und die Latiner, ed. germ. Darmstadt 1977. Altheim, F. (1930), „Griechische Götter im alten Rom”,În RVV, nr. 22/1, Giessen. Altheim, F. (1931), „Terra Mater”, În RVV, nr. 22/2, Giessen. Altheim, F.

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
cu puterile nevăzute ș...ț. De fapt, Într-adevăr, orice lucru se roagă conform rangului pe care Îl ocupă În natură și cântă laudele culmii seriei divine căreia Îi aparține, laudă spirituală sau laudă rațională ori fizică sau sensibilă. BibliografieTC "Bibliografie" AA.VV. (1966), Porphyre, „Entretiens sur l’antiquité classique”, nr. XII, Fondation Hardt, Geneva. AA.VV. (1973a), Le culte des Souverains dans l’Empire romain, „Entretiens sur l’antiquité Classique”, nr. XIX, Fondation Hardt, Geneva. AA.VV. (1973b), Les syncretismes

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
vezi Yamauchi, 1990, pp. 458 sqq.) nu sunt rare, mai ales În ultimele studii, este greu de imaginat că gândirea gathică nu ar fi exercitat, În special prin dualismul sau prin escatologia sa, nici o influență asupra iudaismului de după exil. BibliografieTC "Bibliografie" Abegg, E. (1945), „Nietzsches Zarathustra und der Prophet des alten Iran”, În Nietzsche. Conferences prononcées à Genève sous les auspices de la Fondation Marie Gretler, Erlenbach, Zürich, pp. 64 sqq. Amiet, P. (1986), L’âge des échanges inter-iraniens 3500-1700 avant J.

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
unor congrese naționale și internaționale (cf. Boyce, 1979, pp. 226 sq.) care cooperează cu asociații și instituții diverse tocmai pentru a dezbate problemele actuale ale credinței. BibliografieTC "Bibliografie" Pentru titlurile care nu se regăsesc În această bibliografie, să se consulte bibliografia de la capitolul precedent. Alram, M. (1986), Nomina Propria Iranica in Nummis (Iranisches Personennamenbuch), Viena. Ambashthya, B.P. (coord.) (1976), Contributions on Akbar and the Parsees, Patna. Andreas, F.C. (1904), Die Entstehung des Awesta-Alphabetes undsein ursprünglicher Lautwert”, În Verhandlungen des XIII. internationalen

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
India cât și la Roma ca victimele să fie doar animale domestice: cai, boi, oi, capre, iar la Roma chiar și porci. Sunt totuși excluse animalele sălbatice, concordanță care se poate explica ușor prin continuarea unei practici comune străvechi. BibliografieTC "Bibliografie" Benveniste, E. (1932), Les classes sociales dans la tradition avestique”, În Journal Asiatique, 221, pp. 117 sqq. Benveniste, E. (1969), Le vocabulaire des institutions indo-européennes, Paris ștrad. it., Il vocabolario delle istituzioni indoeuropee, Torino, 1963ț. Benveniste, E.și Renou, L.

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
celebrau mai ales În păduri sau În locuințele private, Însă există și informații despre câteva edificii folosite doar În scopuri sacre, iar săpăturile arheologice au scos la lumină rămășițe ale unui mic număr de sanctuare din mileniul I d.Hr. BibliografieTC "Bibliografie" Benveniste, E. (1967), „Les relations lexicales slavo-iraniennes”, În To Honor Roman Jakobson. Essays on the Occasion of His Seventieth Birthday, Haga, Paris, vol. I, pp. 197 sqq. Biezais, H. (1972), „Die himmlische Götterfamilie der alten Letten”, În Acta Universitatis Upsaliensis

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Mastrelli, 1951). Dacă nu ar fi existat reguli precise pentru rugăciune, jertfă, ofrandă, sacrificiu, aceste versuri nu ar fi avut nici un rost. Dar și acesta este un domeniu al religiei germanice În care tăcerea izvoarelor nu permite nici măcar presupuneri. BibliografieTC "Bibliografie" Behm-Blancke, G. (1983), „Kult und Ideologie”, În AA.VV., Die Germanen, vol. I, Berlin, pp. 363 sqq. Campanile, E. (1981), Studi di cultura celtica e indoeuropea, Pisa. Campanile, E. (1988), „Tradizione storiografica romana e ideologia indoeuropea”, În E. Campanile, Alle

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
El Medina și religia populară 100 20. Magia și prevederea 102 21. O teocrație 104 22. Experiența nubiana: reinstituirea ortodoxiei 105 23. Epoca saitică Între arhaic și modern 106 24. Egiptenii și grecii 107 25. Egiptul se deschide lumii 108 Bibliografie 111 Religia Mesopotamiei (Luigi Cagni) 113 1. Primele mărturii: din paleoliticul mijlociu până la sfârșitul calcoliticului 113 1. Credințele oamenilor din Mesopotamia În paleoliticul mijlociu (cca 120 000-35 000 Î.Hr.): Înhumarea În peșteri 113 2. Aspecte al vieții religioase În

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Ghicirea și profeția 166 6. Magia, jurămintele (vrăjile, exorcismele) și amuletele 167 7. Apendice: mențiuni despre religia elamiților, a hurriților și a amorieilor 168 1. Religia elamiților 168 2. Mențiuni despre religia hurriților 169 3. Mențiuni despre religia amoreilor 169 Bibliografie 170 Religiile anatoliene (Franca Pecchioli Daddi și Anna Maria Polvani) 173 1. Introducere 173 2. Dezvoltarea istorică 177 3. Panteonul 185 4. Panteonul de la ¾attușa și panteonurile locale 190 5. Cultul 192 1. Raportul om-zeu 192 2. Sărbători și ritualuri

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
și Anna Maria Polvani) 173 1. Introducere 173 2. Dezvoltarea istorică 177 3. Panteonul 185 4. Panteonul de la ¾attușa și panteonurile locale 190 5. Cultul 192 1. Raportul om-zeu 192 2. Sărbători și ritualuri 196 6. Mitul 203 Abrevieri 206 Bibliografie 207 Religiile Siriei și Palestinei (Paolo Xella) 211 1. Introducere 211 2. Epoca bronzului 214 1. Ebla 214 2. Mari și amoriții 217 3. Emar 219 4. Ugarit 220 3. Epoca fierului 227 1. Fenicienii și cartaginezii 227 2. Arameii

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
3. Emar 219 4. Ugarit 220 3. Epoca fierului 227 1. Fenicienii și cartaginezii 227 2. Arameii 233 4. Statele naționale: amoniți, moabiți, edomiți, filisteni 242 1. Amoniții 242 2. Moabiții 245 3. Edomiții 246 4. Filistenii 247 Abrevieri 248 Bibliografie 249 LUMEA CLASICĂ Religiile preelenice din Creta și micene (Paolo Scarpi) 257 1. Dificultatea de a distinge 257 2. Universul minoic: Creta preelenică 258 1. Nașterea civilizației minoice 258 2. Starea documentelor: imagini fără cuvinte 259 3. Formele cultului 260

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
declinul cetății 301 3. Dinamici și orientări 302 1. Un politeism pentru cetate 302 2. Supraevaluarea mitului și limitele ritului 304 4. Olimpian și misteric 307 5. Orientarea crizelor: arta prezicerii viitorului 313 6. Operatorii: preoți, ghicitori și poeți 316 Bibliografie 318 Religia etruscă (Mario Torelli) 321 1. Izvoarele și reconstituirea religiei etrusce 321 2. Protoistoria și concepțiile religioase cele mai vechi 322 3. Elenizarea cultului și definirea panteonului 326 4. Experiența religioasă etruscă 330 Bibliografie 335 Religia romană (Hubert Cancik

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
misterii, filozofi 355 3. Religiones 360 1. Clasificarea cultelor romane 360 2. Cultul 367 3. Cultul imaginilor 371 4. Sacrificiul 374 4. Istoria intelectuală a religiei romane 379 1. Mit („fabula”), literatură, artă 379 2. Teologia filozofilor 383 Abrevieri 390 Bibliografie 390 Religiile lumii eleniste (Giulia Sfameni Gasparro) 395 1. Coordonatele problemei: tradiție și inovații 395 1. Cadrul istoric 395 2. Elenismul: caractere generale și linii de orientare 396 3. Cosmopolitism și individualism 398 4. Religii etnico-naționale și cosmopolite: o tipologie

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
și G³th³ 455 2. Perioada și patria lui Zoroastru 457 3. Omul Zoroastru 459 4. Inovația 461 5. Cele două existențe 463 6. Dualismul 464 7. Concepția despre divin 467 8. De la dualism la escatologie: aspecte etice și sociale 471 Bibliografie 476 Religia zoroastriană (Gherardo Gnoli) 483 1. Izvoarele 483 1. Avesta 483 2. Literatura pahlavi 489 3. Alte izvoare 494 2. Idei, credințe și practici religioase 496 1. Trăsături specifice 496 2. Teologia: panteonul și pandemoniul 498 3. Cosmogonia și

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
și pandemoniul 498 3. Cosmogonia și cosmologia 501 4. Soteriologia și escatologia 503 5. Obiceiuri, rituri, sărbători 506 3. Dezvoltarea istorică 514 1. Perspectiva istorică 514 2. De la origini la secolul al III-lea d.Hr. 515 4. Parsismul 526 Bibliografie 537 EUROPA PRECREȘTINĂ Religia indo-europenilor (Enrico Campanile) 549 1. Metodologia reconstrucției religiei indo-europene 549 1. Ideologia indo-europeană 549 2. Izoglose lexicale 551 2. Zeii primei funcții 551 3. Zeul celei de-a doua funcții 555 4. Zeii celei de a

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
Ideologia indo-europeană 549 2. Izoglose lexicale 551 2. Zeii primei funcții 551 3. Zeul celei de-a doua funcții 555 4. Zeii celei de a treia funcții 556 5. Clasele sociale și sacerdoțiul În lumea indo-europeană 558 6. Sacrificiul 560 Bibliografie 563 Religia slavilor și a balticilor (Enrico Campanile) 565 1. Religia slavilor 565 1. Izvoare 565 2. Culte naturaliste? 567 3. Zeii principali 569 4. Tripartitism slav? 572 6. Lumea de „dincolo” 574 7. Sacerdoțiul 574 8. Știința profeției 575

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
4. Tripartitism slav? 572 6. Lumea de „dincolo” 574 7. Sacerdoțiul 574 8. Știința profeției 575 9. Temple și jertfe 576 2. Religia balticilor 576 1. Izvoarele 576 2. Zeii principali 577 3. Preoții și jertfele. Locuri de cult 580 Bibliografie 580 Religia celților (Enrico Campanile) 583 1. Problema izvoarelor 583 2. Panteonul galic antic 586 3. Divinitățile galice și divinitățile insulare 589 4. Imaginea celților În lumea clasică 591 5. tăierea capetelor 592 6. Jertfa umană 594 7. Pharmakòs În

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
5. tăierea capetelor 592 6. Jertfa umană 594 7. Pharmakòs În religia galică 596 8. Lumea de „dincolo” 598 9. Cultul matroanelor 600 10. Preoții 601 11. Regele ca personaj sacru 603 12. Zeii britaniei 606 13. Zeii Irlandei 607 Bibliografie 609 Religia germanilor (Enrico Campanile) 611 1. Numele de „zeu” 611 2. Mitul originilor 612 3. „Interpretatio romana” a religiei germane antice: divinitățile majore 613 4. Spațiile sacre 615 5. Divinități antice „periferice”: mamele 617 6. Preoții 619 7. Religia

[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]