5,885 matches
-
respiratorii de somn la o vârstă mai tânără față de rasa albă. De asemenea, la estasiatici și la locuitorii insulelor din Pacific s-a constatat o prevalență crescută a SAOS. Elementele anatomice craniofaciale, care cresc riscul de apariție a SAOS, sunt: bolta palatină înaltă și îngustă, vălul palatin alungit, bărbia mică (micrognație) și situată posterior (retrognație), precum și o distanță mare între incisivii superiori și cei inferiori. La copil, aceste caractere se pot transmite genetic și se pot accentua odată cu creșterea, mai ales
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
sindrom Pierre-Robin etc. •Examinarea aparatului cardiovascular și respirator: - măsurarea tensiunii arteriale; - monitorizarea tulburărilor de ritm; - ascultația zgomotelor cardiace (accentuarea zgomotului în focarul pulmonarei este caracteristică hipertensiunii arteriale pulmonare). •Afecțiuni ORL: - hipertrofie amigdaliană, - overjet-ul incisivilor superiori, - luetă prea lungă sau bifidă, - boltă palatină ogivală, - edem sau eritem al palatului moale. 4. CHESTIONARUL EPWORTH Evaluează gradul somnolenței diurne. Pacienții trebuie să noteze o serie de situații în care ar putea adormi, cu cifre de la 0 la 3, astfel: 0 - niciodată; 1 - șanse mici
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
înserării și, în momentul când prințul se apropie de casă, se descătușă brusc și se revărsă. În clipa când el pornise avântat din loc, după oprirea de câteva secunde, se afla chiar în dreptul porții, chiar la intrarea dinspre stradă a bolții. Și deodată văzu un om în profunzimea bolții, în semiântuneric, chiar lângă primele trepte ale scării. Omul părea să aștepte ceva, dar dispăru repede. Prințul nu-l putuse vedea bine pe acest om și, desigur, n-ar fi putut spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de casă, se descătușă brusc și se revărsă. În clipa când el pornise avântat din loc, după oprirea de câteva secunde, se afla chiar în dreptul porții, chiar la intrarea dinspre stradă a bolții. Și deodată văzu un om în profunzimea bolții, în semiântuneric, chiar lângă primele trepte ale scării. Omul părea să aștepte ceva, dar dispăru repede. Prințul nu-l putuse vedea bine pe acest om și, desigur, n-ar fi putut spune cine-i. Pe deasupra, pe aici puteau trece mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
om era cu siguranță Rogojin. Peste o clipă prințul se repezi pe scări în urma acestuia. Inima i se oprise în loc. „Acum se rezolvă toate!“ își spuse el cu o stranie presimțire. Scara pe care prințul dăduse buzna în fugă, de sub bolta porții, ducea în coridoarele de la parter și etajul întâi, de-a lungul cărora erau amplasate camerele hotelului. Această scară, ca la toate clădirile vechi, era din piatră, întunecoasă, îngustă și șerpuia împrejurul unui stâlp gros din piatră. Pe primul palier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Eminescu a avut revelația clipei de iubire (de eternitate). Dar omul e mereu în pericol de a rata ora de iubire. De aceea, femeia din Pe lângă plopii fără soț... nu face ca lumea să fie lumen, ca să se aprindă pe boltă o stea, semn al eternității în eon. Eșecul iubirii eminesciene are aceeași pricină ca în Așteptându-l pe Godot. E grăitor că, în finalul Luceafărului, fata fericită alături de iubitul ei descoperă că numai ei doi, fără lumina divină, hyperionică, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
eminesciene, dincolo de antitezele hegeliene, care nu ies din logica terțului exclus. Și, în fine, Eminescu face un exercițiu de tip pullback, retrăgându-se din pădurea lumii, pentru ca să vadă pădurea în ghindă, adică pădurea în arheu. Geniul eminescian se retrage pe boltă, în ipostază hyperionică, de unde poate cuprinde liniștit înțelesurile lumii, sau se retrage din scenă, în lumea-teatru, undeva în colț, spre a petrece în sine și a vedea "ce e rău și ce e bine". Și, ca să nu mai lungesc vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Bibliotecii Centrale Universitare (datând din 1908), de la căminul Avram Iancu XE "Iancu" , până la Facultatea de Chimie, Complexul Clinicilor sau Institutul de Zoologie. Să nu uităm nici faptul că viața universitară clujeană se bucură de privilegiul de a fi adăpostită sub bolțile unor edificii și mai vechi, multe dintre ele numărând două veacuri de istorie, lucru cu care nu se poate lăuda, nici pe departe, vreo altă universitate din țară. Așa sunt palatul Toldalagi-Korda sau palatul Teleki XE "Teleki" , sedii ale serviciilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
băutură făcută pentru a tăia setea. Efectul său este ambiguu: el Înveselește inima, dar poate Îngreuia trupul și Întuneca mintea. Putem trăi fără vin, putem bea apă, dar, pentru omul biblic, pământul acoperit de curpeni de vie și umbrit de bolte este binecuvântat. Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele. Cel ce rămâne În Mine și Eu În el, acesta aduce roadă multă. Seva trece din butuc În viță. Harul, energia divină care vine de la Tatăl prin Fiu, este puterea roditoare care
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se trec în revistă zeitățile păgâne care alcătuiesc un sobor mitologic. Regele ajunge în camera de baie după ce traversează salonul lui Venus. Din nou, apelăm la numerologia sacră. Așa cum am mai menționat, planeta Venus, în drumul său de-a lungul bolții cerești trasează o pentagramă. De aici, din punct de vedere simbolic-numerologic, numărul 5 este asociat cu planeta Venus. În plus, numărul 5 este regăsit cu adânci conotații și în religia creștină. Numele lui Iisus este adesea asociat cu numărul 5
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
este potențat de dimensiunile diferite ale celor trei bazine de apă, aflate în imediata vecinătate a Marelui Canal. Ideea Parterului de Apă se află în strânsă legătură cu cosmologia antică. Scopul acestuia este de a arăta, alegoric, traseul soarelui pe bolta cerească, pe perioada fiecărui anotimp, simbol completat și de către bazinele celor Patru Anotimpuri care sunt dispuse paralel cu axa centrală. într-o lucrare apocrifă, cronicarul francez anonim povestește:„când Le Nôtre și-a trasat ideile, l-a adus pe Ludovic
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ideilor și a reprezentărilor despre univers s-au conturat în câteva discipline științifice, cu metodologie de investigație specifice fizicii: Astronomia (mecanica cerească) - este știința despre univers dezvoltată cel mai de timpuriu, astfel încât începuturile ei ar putea fi identificată cu observațiile bolții cerești, efectuate de către magii chaldeeni, apoi o întâlnim la civilizațiile antice (hinduși, chinezi, egipteni, greci, evrei, romani etc.); în sensul modern astronomia datează de la Sir Isaac Newton (1643 - 1727) și prin descoperirea legii atracției universale în 1686, ea este o
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
roteau în jurul său, așa cum rezulta din experiența imediată ) o prejudecată puternic înrădăcinată, ce a stat și la originea geocentrismului). Pe de altă parte, Pământul părea un câmp întins și plat, mărginit de hotarele orizontului și deasupra sa, omul zărea o boltă, ca un acoperământ de cristal, pe care circulau aștrii mai mari ori mai mici, ce păreau să dea ocol Terrei. Atât planeta noastră cât și cerul erau socotite că "stau" pe ceva, că se "sprijină" pe un suport sau altul
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
totul diferit de Pământ, un presupus "lăcaș al zeilor", spre deosebire de lăcașul terestru al "oamenilor muritori". O astfel de imagine astronomică naivă era cea egipteană, unde Pământul era o tăblie întinsă, aflată în centrul Universului, mărginită de munți în toate părțile, bolta cerească fiind sprijinită pe acești munți. Și la mayași cerul era socotit a se sprijini pe patru "purtători". Un alt mit al antichității, Pământul era înfățișat ca o insulă întinsă, așezat pe spatele a trei balene, plutind în oceanul imens
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
Pământul era înfățișat ca o insulă întinsă, așezat pe spatele a trei balene, plutind în oceanul imens. Unul din miturile babiloniene, are un oarecare progres, Pământul fiind conceput convex și nu plat, dar și la ei deasupra lui se află "bolta solidă" de care sunt aninate stelele, cu Soarele cel mai important astru, care era presupus a circula în fiecare zi, printr-un jgheab special al bolții, de la răsărit la apus. Noaptea, Soarele se întoarce, pe un jgheab subteran, de la apus
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
fiind conceput convex și nu plat, dar și la ei deasupra lui se află "bolta solidă" de care sunt aninate stelele, cu Soarele cel mai important astru, care era presupus a circula în fiecare zi, printr-un jgheab special al bolții, de la răsărit la apus. Noaptea, Soarele se întoarce, pe un jgheab subteran, de la apus spre răsărit. Deasupra bolții, este lăcașul făpturilor atotputernice de care depinde soarta tuturor viețuitoarelor : zeii. În imperiile sclavagiste ale antichității s-au început observațiile sistematice ale
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
sunt aninate stelele, cu Soarele cel mai important astru, care era presupus a circula în fiecare zi, printr-un jgheab special al bolții, de la răsărit la apus. Noaptea, Soarele se întoarce, pe un jgheab subteran, de la apus spre răsărit. Deasupra bolții, este lăcașul făpturilor atotputernice de care depinde soarta tuturor viețuitoarelor : zeii. În imperiile sclavagiste ale antichității s-au început observațiile sistematice ale poziției și mișcării aștrilor, realizate în două scopuri fundamental diferite : pentru a servi unor scopuri practice, cum ar
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
timpului, echinocții și solstiții, mișcările planetelor, Lunii și Soarelui. Acum este contrazisă teza ptolemeică a imobilității Pământului, acesta rotindu-se în jurul axei proprii și că rotația sa explică calea aparentă a Soarelui pe cer și-n general rotația diurnă a bolții. Sistemul predominant a rămas în India cel geocentric, fiind considerat ca adus de la «barbarii yavannasă (yavannas în indiană înseamnă ionieni, așa cum erau numiți grecii în India). Principalii păstrători și cei care au dus mai departe, în perioada evului mediu european
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
1930, doi americani Jane Luu și David Jewitt au descoperit QB1, primul corp trans neptunian, aflat dincolo de Pluto? 2.2 Date generale despre aștri. Sfera cerească Astru reprezintă orice corp ceresc, adică oricare dintre corpurile luminoase ce se văd pe bolta cerească. Marea majoritate a aștrilor sunt stele. Stelele - au lumină proprie, asemeni Soarelui, sunt corpuri incandescente, luminoase, observabile ca niște puncte scânteietoare, împrăștiate, în mod neregulat, pe tot cerul. Ele au fost grupate, în diverse categorii, după gradul de strălucire
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
scânteiază, ci au o lumină liniștită. Planetele primesc lumină de la Soare, în jurul căruia gravitează și sateliții sunt aștri ce se rotesc în jurul planetelor și primesc lumină de la Soare. Printre aștri mai putem cita: cometele, nebuloasele, îngrămădirile de stele etc. Aparența bolții cerești Privind cerul, avem impresia că vedem deasupra noastră o imensă boltă de forma unei calote sferice, ce se sprijină pe suprafața solului de-a lungul unui cerc, numit orizont. Ziua, bolta cerească este albastră, pe timp urât este cenușie
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
căruia gravitează și sateliții sunt aștri ce se rotesc în jurul planetelor și primesc lumină de la Soare. Printre aștri mai putem cita: cometele, nebuloasele, îngrămădirile de stele etc. Aparența bolții cerești Privind cerul, avem impresia că vedem deasupra noastră o imensă boltă de forma unei calote sferice, ce se sprijină pe suprafața solului de-a lungul unui cerc, numit orizont. Ziua, bolta cerească este albastră, pe timp urât este cenușie și pare a fi turtită, iar în nopțile senine e presărată cu
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
cita: cometele, nebuloasele, îngrămădirile de stele etc. Aparența bolții cerești Privind cerul, avem impresia că vedem deasupra noastră o imensă boltă de forma unei calote sferice, ce se sprijină pe suprafața solului de-a lungul unui cerc, numit orizont. Ziua, bolta cerească este albastră, pe timp urât este cenușie și pare a fi turtită, iar în nopțile senine e presărată cu stele. Bolta cerească are Terra drept centru și se învârtește pe loc, în jurul axei polilor, la fel ca planeta noastră
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
forma unei calote sferice, ce se sprijină pe suprafața solului de-a lungul unui cerc, numit orizont. Ziua, bolta cerească este albastră, pe timp urât este cenușie și pare a fi turtită, iar în nopțile senine e presărată cu stele. Bolta cerească are Terra drept centru și se învârtește pe loc, în jurul axei polilor, la fel ca planeta noastră, dar în sens invers. Asemenea pozițiilor terestre, oferite de latitudine și longitudine, poziția aștrilor este oferită de coordonatele pe această sferă. Fascinantul
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
pe această sferă. Fascinantul spectacol al cerului nu este același în cele două emisfere, variind în funcție de locul observatorului. Unele constelații sunt vizibile doar în emisfera nordică (Ursa Mare, Ursa Mică, Casiopeea...) și altele în cea sudică (Crucea Sudului, Carena...). Această boltă nu este decât o aparență, în crearea căreia intervine fenomenul fizic al difuziei luminii. În atmosfera terestră plutesc pulberi opace foarte fine și moleculele diferitelor gaze ce intră în compoziția aerului atmosferic. Aceste particule și molecule, foarte mici difuzează lumina
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
la vest după apusul acestuia. Spectrul luminii zodiacale este o copie perfectă a spectrului solar și această explicație pare a fi cea mai verosimilă și prin urmare, lumina nopții provine, în mare parte, cam 60% tot de la Soare. 2.3 Bolta cerească - întâia călăuză Din cele mai vechi timpuri, cunoașterea astronomică a fost demnă de atenția umană și si-a lăsat urmele încă din perioada anterioară documentelor istorice scrise. Este vorba de omul primitiv care ne-a lăsat desene și semne
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]