6,806 matches
-
răspunde negativ, ar fi indicat să nu săvârșim acea faptă, cu excepția cazului în care părinții sau prietenii nu sunt credincioși practicanți. În sfârșit, dacă vom birui ispitele ne vom agonisi mult folos duhovnicesc, diavolul făcându-se nouă pricină de multe bunătăți iar Dumnezeu se va slăvi prin noi: „... rabdă ispitele cu curaj și credință, și Dumnezeu se va slăvi prin tine<footnote Sf. Varsanufie și Ioan, op.cit., răspunsul 829, p. 688. footnote>”. Se va slăvi prin noi pentru că nu am făcut
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
lui R. M. Hare privind ceea ce-i putem atribui lui Socrate: * diferențierea între presupunerea întâmplător corectă și cunoaștere; * căutarea unor definiții sigure și metoda de a le verifica; * decizii practice privitoare la modul în care să ne trăim viața; * dacă bunătatea sau desăvârșirea caracterului și cunoașterea pot fi învățate și prin ce procedeu; * cunoașterea adevărului despre bine. Cercetările sunt foarte dificile și trebuie desfășurate pe linia Socrate Platon Aristotel. Nae Ionescu afirma că gândirea lui Socrate era metafizică, urmărea conținutul, stabilea
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
justiția există numai relativ la contract. Viața în Grădina lui Epicur obligă la unele condiții: afișarea intențiilor, formularea motivelor, elaborarea în comun a regulilor, aducerea la cunoștință a proiectelor. Când excelența hedonistă a fost atinsă, comunitatea posibilă, semnul acesteia este prietenia. Bunătatea, virtute cardinală la Epicur, își află deplina împlinire. MICHEL DE MONTAIGNE (1535-1592) Era mic de stat, impotent, avea o digestie dificilă, cu o calviție prematură, bărbos, neîndemânatec, lipsit de orice talent, purtător de calculi renali. Toate acestea, Montaigne însuși le-
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
răspunde negativ, ar fi indicat să nu săvârșim acea faptă, cu excepția cazului în care părinții sau prietenii nu sunt credincioși practicanți. În sfârșit, dacă vom birui ispitele ne vom agonisi mult folos duhovnicesc, diavolul făcându-se nouă pricină de multe bunătăți iar Dumnezeu se va slăvi prin noi: „... rabdă ispitele cu curaj și credință, și Dumnezeu se va slăvi prin tine<footnote Sf. Varsanufie și Ioan, op.cit., răspunsul 829, p. 688. footnote>”. Se va slăvi prin noi pentru că nu am făcut
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
credincioșii au exprimat ceea ce au presimțit cu privire la atributele divine. Numele divine din Coran sunt grupate tematic, după cum se referă la unitatea (cap. III), transcendență (dar și proximitatea) lui Dumnezeu (cap. IV), imutabilitatea (cap. V), veșnicia (cap. VI), atotputernicia (cap. VII), bunătatea (aici intra și „Dumnezeu, Principiu Creator și Scop, precum și Dumnezeu, Domn și Rege Preaînalt, Providența, Milostivire, Iubirea și Fidelitatea lui Dumnezeu - cap. VIII), adevărul și atotștiința (cap. IX), Dumnezeu - Judecătorul cel drept (cap. X), sfințenia lui Dumnezeu, înțeleasă că desăvârșire
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
m, fie că El dă ascultare rugăciunilor credincioșilor, și atunci ar fi sinonim cu mumb123. Contextele ce favorizează această a doua semnificație sunt mai multe și ele ne-au determinat să plasăm acest nume și în câmpul semantic al bunătății și indurării divine 124. Semnificații de bază: apropiat de om și, de aceea, cunoscător desăvârșit al lui. 2.1.8.14. (al-)La” f: SOI „ager”/„pătrunzător”; ASM „Cel Blând” (6, 103)/„Binevoitor”; GG „Agerul”, „Blând” (31, 16)/„Grijuliu” (33
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
față≤a este „a deschide”. Explicația ce se dă pentru acest lucru este că judecătorul „deschide ceea ce era închis între cei doi adversari”132. Se mai admit însă și alte două interpretări. Hatt"b înțelege termenul că referindu-se la bunătatea și mărinimia lui All"h, care „deschide slujitorilor săi porțile... binefacerii” sau deschide inimile și mințile la adevăr 133. Traducerea Isopescu a optat pentru acest sens, deși în context acesta este mai degrabă obscur. Fath mai înseamnă și biruința, de unde
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
valoarea intensivă mai mare sau mai mică. Pentru a-i înțelege semnificația, este necesar așadar să știm ce se înțelege prin ra≤mă. În pofida traducerilor curente, din comentariile majorității autorilor arabi, ra≤mă ar rezulta că înseamnă în primul rând „bunătate, binefacere” (R"z), „blândețe, duioșie, bunăvoință” (Al-Mubarrad141); lipsește cu totul ideea de iertare pe care ar putea-o sugera calificativele „milostiv”, „îndurător”. Doar o parte minoritara a școlii mu‘tazilite (Bagdad, începutul sec. al IX-lea) o definește că „nepedepsire
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
despre Dumnezeu că e adevărat și nu fals, în sensul existenței, va trebui să folosim sintagma ’Pl ƒ"y (v. 3.1.2.1). ’EmeÖ, ca atribut al divinității, este adesea asociat cu alte substantive abstracte din câmpul semantic al bunătății sau din cel al dreptății: - YHWH YHWH ’Pl raƒóm we-ƒannón... ra> ƒese: we-’emeÖ (Ex 34,6 = Ps 86,15): „Domnul, Domnul, Dumnezeu milostiv și binevoitor s...ț, bogat în indurare și fidelitate.” (t.n.) - ’emeÖ ó-mišep"” (Ps 111,7
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
un sentiment necondiționat de iubire și compătimire. 3.1.14.3. H"sd/rab hesed: „milostiv”/„mult milostiv” (SC); „milostiv”, „cuvios” (Ps 144,17) / „mult milostiv” (Blaj); „milostiv”, „sfânt” (Ps 144,17) / „mult milostiv” (BVA); „milostiv”, „bun”/„bogat în bunătate” (G-R); „milostiv”, „cuvios”/„plin de indurare” (BS); „milostiv”/„plin de indurare” (C); eleemÄn, hósios/polyéleos (LXX); „pius”, „sanctus”/„multae miserationis” (Vg); „miséricordieux”227, „amour”/„riche en grace” (BJ); „merciful”, „kind”/„abounding în steadfast love” (RSV). Contexte: ... ‚"s: ’an ne’um
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Vechiului Testament de substantivul ƒese:, cu un conținut semantic foarte bogat, îndelung studiat de specialiști. În enciclica să Dives în misericordia, Papa Ioan Paul al II-lea sintetizează astfel concluziile exegeților: ... termenul ƒese: s...ț indică o atitudine profundă de bunătate. Când ea se stabilește între doi oameni, aceștia sunt nu numai binevoitori unul față de altul, ci își sunt și fideli reciproc în puterea unui angajament lăuntric, ba chiar în virtutea unei fidelități față de ei înșiși. Apoi, ƒese: mai înseamnă și „bunăvoință
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
enciclica papala menționa deja ƒese: we-‘emeÖ, dar mai exista și hesed we ’emón"h (Ps 88,12; 89,3; 92,3), ƒese: mišepa” ó te:"q "h, „milostivire și dreptate” (Ier 9,23; Ps 101,1), “Ä> w"-ƒese:, „bunătatea și milostivirea” (Ps 23,6) și, cel mai des, ƒese: wa-raƒamm (Ier 16,5; Os 2,21; Ps 103,4 etc.), alăturare ce descrie dragostea în același timp „paterna” și „maternă” a lui Dumnezeu față de om. În afară de toate acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
are și manifestă bunăvoință activă, statornica, ce ține de însăși natură să, în favoarea cuiva aflat în necaz ori suferință, față de care și-a angajat responsabilitatea. 3.1.14.4. “Äb("h): „Bun” (SC, Blaj, BVA); „bun”, „fericire” (G-R, BS); „bun”, „bunătate” (C); chrQstós, agathós (2Cr 30,18) (LXX); „bonus”, „dulcis”, „bonum” (Vg); „bon”, „bonheur” (BJ); „good” (RSV). Acest nume se întâlnește, fie că adjectiv (atribut sau predicat nominal), fie că substantiv, în rugăciuni - mai cu seamă în psalmi. Că adjectiv, este
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
litt.) „YHWH cel bun să ierte pe tot cel care și-a pus inima să-l caute pe Dumnezeul YHWH...” Nu se spune niciodată la modul abstract că Dumnezeu este bun, ci întotdeauna se precizează în ce se manifestă această bunătate. Astfel, acest calificativ, în generalitatea să, le însumează nu numai pe cele din acest câmp semantic, ci și din altele: călăuzitor, iertător, izbăvitor. Că substantiv, este personificat și identificat cu Dumnezeu 231: ’"măreț la-YHWH ’A:on"y ’"tt"h / “o
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
iertării, îndurător, milosârd, mărinimos și mult milostiv...” (G-R) YHWH YHWH ’Pl raƒóm we-ƒannón ’erek ’appayim we ra> ƒese: we-’emeÖ (Ex 34,6; Ps 86/85,15): „Domnul! Domnul este Dumnezeu îndurător și binevoitor, zăbavnic la mânie și bogat în bunătate și credincioșie.” (G-R) ‚annón we-raƒóm YHWH ’erek ’appayim ó gedol ƒase: (Ps 145/144,8; cf. Iona 4,2): „Binevoitor și milostiv este Domnul, îndelung răbdător și mult îndurat.” (t.n.) Sensul literal al acestei expresii este „lung la nări
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
agathós: „Unul singur este Cel Bun.” (t.n.) „Bun” este un cuvant polisemantic, greu de definit. Din context rezultă că sensul în care e folosit se referă la desăvârșirea morală, standardul după care trebuie stabilite toate noțiunile omenești privitoare la bunătate. 3.2.1.6. Stăpân 3.2.1.6.1. basileús: Împărat (toate traducerile românești menționate); „Rex” (Vg); „Roi” (BJ); „King” (RSV). În Mt 5,35 Ierusalimul e numit pólis to¤ megálou basiléÄs: „cetatea marelui Rege”. Iar în doxologia din
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
energeías kaì eikÄîn tQÎs agathótQtos auto¤: „Un suflu al puterii lui Dumnezeu, aceasta-i, șuvoi curat al slavei Celui Atotputernic. s...ț Căci ea e strălucirea luminii ne’nserate, oglindă - fără urmă de pată - a lucrării lui Dumnezeu, icoana a bunătății Sale.” (BVA) De o astfel de personificare au parte și „Cuvântul Domnului” (da>ar YHWH294) și „Duhul Domnului” (ruaƒ YHWH295), cu rol similar: în creație, în călăuzirea istoriei și în chemarea unor oameni prin care Dumnezeu își realizează planul mântuitor
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
2.19. (al-)Wadód (2.1.13.10.) și ‚"s: (3.1.14.3.). Numele coranic se referă la iubirea lui Dumnezeu față de credincioșii săi, iubire care nu e de ordinul sentimentului, ci de al voinței, iar cel biblic, la bunătatea și indurarea lui Dumnezeu față de cei cu care a încheiat legământ. Ambele implică statornicie. Bogăția semantica a lui ‚"s:, pusă în lumina și de expresia sinonima ra> ƒese: și de contextele mai numeroase în care se întâlnește această din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
patimile ...................... 92 Ecuația psihologică individuală. Subiectivitatea psihică ........................................... 97 Iubirea și ura ......................................................................................................... 108 Sentimentul sau umanizarea gîndirii, a existenței ........................................................... 112 Importanța motivației: interes, curiozitate - indiferență, pasivitate, blazare ..................... 117 Dimensiunea morală și estetică: Caracter, morală, virtute - viciu, imoralitate .............................................................. 119 Binele și răul; bunătatea - răutatea ........................................................................... 127 Arta de a trăi, de a reuși În viață ............................................................................... 136 Adevăr și minciună; conduita duplicitară. Sinceritate, onestitate - ipocrizie, viclenie ...... 146 Suferința - factor de remodelare spirituală ......................................................... 154 Conduita demnității sau a bunului - simț .............................................................. 157 Competența morală a conștiinței, a
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a știut să trăiască În așa fel, Încît să aibă cît mai puține datorii de conștiință. * „Izvorul apelor mari poate să fie trecut «cu un singur pasă.” (P. Syrus) Pentru a fi, de exemplu, altruiști trebuie să facem doar pasul bunătății... * „Consider că invidia este mai bună decît milostenia.” (P. Syrus) Desigur, numai dacă Înțelegem aici „invidia” ca pe o stare de autoreproș, și anume că nu putem fi și noi binefăcători, ca alții; pentru o bună milostenie, trebuie să fii
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ascuns al reflecțiunii de față nu este, desigur, cel ironic, ci acela de a releva faptul că discipolul preia și se formează În spiritul convingerilor și al pasiunilor maestrului său, care, ca orice convingeri și pasiuni, sînt exclusiviste. * „În genere, bunătatea sau răutatea faptelor omenești se judecă după potriveala lor cu interese plănuite. Dacă cel căruia-i faci nedreptatea, o dorește, atunci, deși din punct de vedere absolut ești culpabil, totuși fapta ta e bună. Așa dară iei unui om muierea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
dragă. * „E nefericit cel care nu știe să trăiască fără primejdie.” (P. Syrus) Desigur, pentru că prin exces de prudență nu vom putea cunoaște ce Însemnă efectele riscului, care Își are contribuția lui În procesul maturizării psihice. * „Nu fi rău din bunătate!” (B. Gracian) Acest lucru se Întîmplă, atunci cînd „bunătatea” nu este folosită cu responsabilitate, cînd, de exemplu, indulgența și generozitatea nu sînt aplicate cu discernămînt, adică pentru oameni care pe moment le merită. Folosirea nejudicioasă a bunătății poate fi o
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
fără primejdie.” (P. Syrus) Desigur, pentru că prin exces de prudență nu vom putea cunoaște ce Însemnă efectele riscului, care Își are contribuția lui În procesul maturizării psihice. * „Nu fi rău din bunătate!” (B. Gracian) Acest lucru se Întîmplă, atunci cînd „bunătatea” nu este folosită cu responsabilitate, cînd, de exemplu, indulgența și generozitatea nu sînt aplicate cu discernămînt, adică pentru oameni care pe moment le merită. Folosirea nejudicioasă a bunătății poate fi o dovadă a incapacității de a diferenția „calitatea” de „superficialitate
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
fi rău din bunătate!” (B. Gracian) Acest lucru se Întîmplă, atunci cînd „bunătatea” nu este folosită cu responsabilitate, cînd, de exemplu, indulgența și generozitatea nu sînt aplicate cu discernămînt, adică pentru oameni care pe moment le merită. Folosirea nejudicioasă a bunătății poate fi o dovadă a incapacității de a diferenția „calitatea” de „superficialitate” În comportamentul semenilor, sau poate fi dovada dorinței celui În cauză de a se pune bine cu toată lumea, adică de a evita o responsabilitate a „atitudinii”. „Jumătatea e
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
certitudine a vieții faptul că ne arătăm mai interesați de aspectul intelectual al existenței decît de cel moral, că ne este mai plăcut să elaborăm strategii de obținere a succesului În afaceri, decît să apreciem felul În care, de exemplu, „bunătatea”, „bunul-simț” sau „adevărul” pot să facă dintr-o existență umană una demnă și frumoasă. * „Toate lucrurile pot fi Înnobilate prin iubire.” (J. Ruskin) Așa se Întîmplă, de exemplu, atunci cînd facem ca suferințele noastre să slujească fericirii altora; Într-o
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]